139 matches
-
fost îngropați căpitanul Strzelecki și alți legionari morți în luptele duse pentru câștigarea localității. Indirect, efectele securizării în mâna Dublei Monarhii a înălțimilor dominante de la Fluturica s-au resimțit spre sud, unde trupele austro-ungare care luptau între Vatra Dornei și Mestecăniș erau supuse la atacuri grele și erau pe cale de a fi învăluite prin ambele flancuri. Aceste atacuri s-au oprit pe data de 20 ianuarie, odată cu declanșarea și dezvoltarea bătăliei în zona Cârlibabei, în spatele rușilor. Câștigarea luptei de la Cârlibaba, recucerirea
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed împrăștiați pe moșie”, cât
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele Sucevei) prin Pasul Prislop. În rest accesul se poate realiza pe drumuri forestiere. De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m), Stânii
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Sinclinalul Țibăului este zona de contact cu unitatea structurală a flișului transcarpatic, în a cărui terminație estică se constituie. Relieful este masiv și greoi, relativ monoton. Culmile apar netede ori larg bombate și derivă din suprafețele de nivelare Cerbu și Mestecăniș. Peste suprafața de nivelare miocenă se înalță doar vârfurile cele mai înalte. Văile principale sunt adâncite semnificativ sub nivelul culmilor. Doar valea Bistriței este mai largă. În culmea Țapului este citată o depresiune considerată de origine nivală, parțial colmatată.
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
și importanță după capitala Cernăuți. Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
(n. 21 octombrie 1883, Abram, Bihor - d. 1947) a fost un preot greco-catolic, compozitor și dirijor român. s-a născut, la 21 octombrie 1883, în comuna Abram de pe "Valea Mestecănișului", dintr-o familie de rapsozi populari. Clasele primare le face în această comună, iar cele secundare la Liceul Samuil Vulcan din Beiuș, unde în 1904 ia bacalaureatul. În toamna acelui an fost primit în clerul Eparhiei Române Unite de Oradea
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Pojorâta, județul Suceava. Pasul Mestecăniș se află în sud-estul Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Pojorâta, județul Suceava. Pasul Mestecăniș se află în sud-estul Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
inteligență noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre". Mănăstirea "Înălțarea Domnului" se află într-o frumoasă poiana de pe Culmea Giumalăului, cu vedere spre Muntele Giumalău, Poiana Fierului, situată la 4 km pe traseul turistic ce leagă Pasul Mestecăniș de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea primului stareț Protosinghelului Daniel Leonte s-a ridicat acest Sfânt Locaș cu
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
ordin să închidă drumul spre Frasin, Frumosu și Argel. Unitățile în cauză au avut ordinul de a se retrage în condițiile contactului cu forțe superioare, spre Fundu Moldovei și Pojorâta. Intrând în contact cu trupele inamice care avansau spre Pasul Mestecăniș la sfârșitul lunii decembrie/începutul lunii ianuarie 1914, legionarii s-au retras în debandadă spre Câmpulung. Aflați în continuare în haine țărănești, mulți dintre ei - socotiți a fi de către ruși franctirori, au fost executați. Un grup de legionari fixați pe
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, care a făcut serviciul militar în Austria, unde a învățat limba germană. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1784. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
fiind învinși de către colonelul Czecz, comandant al trupelor maghiare. După bătălie, maghiarii au ocupat Racovița, au devastat clădirile companiei precum și locuințele ofițerilor, dedându-se la represalii. Odată cu înfrângerea revoluției maghiare de către trupele rusești care au cantonat și marginea satului, în „Mestecăniș”, grănicerii racoviceni s-au întors pe la casele lor, campania din acest an fiind ultima confruntare armată la care au mai participat, înainte de desființarea graniței militare. Desființarea regimentelor românești de graniță s-a făcut în baza decretului împărătesc din 22 ianuarie
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și prin „Racovicioară”, familiile ducându-le pe furiș mâncare cu „"straița"” sau cu „"țâchirea"”. "Colectivul" a primit la înființare, prin expropiere, întreaga gospodărie a lui Petru Florianu (Pătruț) precum și proprietățile sale agricole: „"Mestecănișul"” și locul de „"Peste Olt"”. Fiind terenuri foarte bune, "Colectivul" a obținut din primii ani recolte superioare față de „"particulari"” (cei neînscriși), generând în felul acesta „modele” demn de urmat. Astfel, în 1952, 83 de familii de „individuali” care aveau în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat). Aspecte ale agriculturii racovițene, comune cu cele ale altor localități transilvănene sunt: Caracteristici ale agriculturii racovițene: Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către [[Prim-ministru]]l [[România|României
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
an Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței și este străbătuta de drumul național DN17, care leagă orașul Gură Humorului de satul Mestecăniș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundu Moldovei se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu direcție de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde pâraiele Sucevița și Volovăț, alimentate mai ales în vremea ploilor, de pârâiașe mici: Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul. Vechile
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Munții Stânișoarei. Zona locuită a localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta. Municipiul este situat pe șoseaua europeană E576 (DN 17) la o distanță de aproximativ 70 km de municipiul Suceava, reședința
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Fălticeni, 76 km până la Rădăuți. Față de București, Câmpulung Moldovenesc se află la distanța de 476 km, față de Cernăuți, la 136 km, iar față de Iași, la 184 km. Câmpulung Moldovenesc este dispus pe principala legătură a Moldovei cu Transilvania (prin pasul Mestecăniș și pasul Tihuța) și cu Maramureș (prin pasul Prislop). Orașul are legătură la sistemul feroviar român, prin două stații CFR (Gara Câmpulung Moldovenesc și Gara Câmpulung Est) situate pe magistrala feroviară Suceava-Vama-Floreni-Ilva Mică. Distanța pe calea ferată până la Suceava este
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]