185 matches
-
zăgazul realității, pentru ca, așezându-vă dumneavoastră în curgerea ei, să ajungeți la țărmul care vă este propriu" (8). Altfel spus, dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae Ionescu nu trebuie confundată cu rigoarea teologică. “Teologul”, “filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional cu absolutul, având grijă, din scrupul sau din orgoliu, să se delimiteze de religie în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
sumă de adevăruri veșnice, îngăduindu-și cel mult o mai limpede formulare a lor sau o mai sistematică ordonare; filosoful religios reinterpretează personal, într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un Nae Ionescu - tipul filosofului religios, iar un Lucian Blaga - tipul metafizicianului. De aceea și trebuie judecați cu măsuri deosebite. Spre exemplu
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un Nae Ionescu - tipul filosofului religios, iar un Lucian Blaga - tipul metafizicianului. De aceea și trebuie judecați cu măsuri deosebite. Spre exemplu, dacă-l luăm pe Nae Ionescu drept “teolog” (ceea ce n-a fost și nici nu și-a propus să fie), atunci, pentru anumite afirmații, ar trebui să-l declarăm “eretic
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
amintim: ancorarea în spiritual, descoperirea religiozității și a Ortodoxiei în special. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără un om atât de vioi, pătrunzător și fecund ca Nae Ionescu. Deci putem spune că Nae Ionescu este singurul filozof sau metafizician prin excelență creștin, pentru care tot ceea ce, istoric, dogmatic, patristic, cultic, reprezintă creștinism ortodox, are o valoare absolută și este adevăr absolut. Astfel el nu identifică episoadele biblice ca făcând parte dintr-un tezaur mitologic al umanității, ci le consideră
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > TEOLOGUMENA - DESPRE DARUL VEDERII Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului • Singurii metafizicieni adevărați care au mai rămas în această lume materialistă și relativistă care și-a pierdut credința și poate și sacralitatea conștiinței, sunt poate doar copii. Copiii au atâta imaginație, inocența, credință, curiozitate și dorința de a vedea și înțelege ceea ce
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate "teoriile" "metafizicienilor" din zilele noastre, în mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din fericire și din nefericire, într-o anumită măsură, ea rezultă într-adevăr!). [268] E. GATHIER, op. cit., p. 106. [269] P. GATHIER susțină că: "Este imposibil de regăsit teoriile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
are nicio importanță în calea Timpului, „totul moare“. Astfel, vorbește despre un copil la modul ideatic; dacă va avea o fată, o va face regină „a spațiilor geometrice dificile“, iar dacă va fi băiat, „acesta va fi Muzicant, Matematician, sau metafizician “, toate fiind „meserii“ a căror problemă va timpul exact, acela lipsit de eroare. Aceeași concepție, despre lipsa importanței omului ca materie organic, este întâlnită și la Biriș, problemă extinsă, apoi, la toți, potrivit căreia: „Timpul e ireversibil, fără îndoială, clipele
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Dar se simte de pe acum interesul unor asemenea cercetări. În acest domeniu intermediar, între obligațiile experimentale și obligațiile gîndirii, microfizica reclamă concepții în care activitățile obiectului și activitățile subiectului sunt inseparabile. Asemenea concepții, greu de numit, au nevoie de un metafizician care să se preocupe de aspectul vital, de aspectul biologic al cunoașterii". Și Bachelard conchide: "Domnul Stéphane Lupasco est unul dintre aceștia. El aduce o importantă contribuție metafizicii". Ce elogiu superb! În ciuda polemicii pe plan filosofic, relația dintre Bachelard și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
citit mai multe cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici e confuzia". Iar la sfîrșitul scrisorii, sale Lupasco adaugă: "Vă zbateți, cu o extraordinară și eroică subtilitate, între un abisal
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de la Kant la Heidegger și relevanța hermeneuticii fenomenologice pentru ontologia umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. BOBOC, Alexandru, Conceptul de metafizică în opera lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. BRUCAR, Iosif, C. Rădulescu-Motru metafizician, în "Revista de filosofie" XVII/1932. CAZAN, Gheorghe Al., "Influența" lui Kant asupra operei lui C. Rădulescu-Motru, în vol. col. Imm. Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure" Studii, Editura Academiei, București, 1982. CAZAN, Gheorghe Al., Studiu introductiv
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
6 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p. 534. 7 Tudor Vianu, Conceptul omului în filosofia d-lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Opere 9, București, Editura Minerva, 1980, p. 211. 8 Iosif Brucăr, C. Rădulescu-Motru metafizician, în "Revista de filosofie", vol. XVII, 1932. 9 Mircea Flonta, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993, p. 450. 10 Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, București, Cultura românească, 1928, p. 76
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Editura Ioan Cușa la Paris, în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
de un profil familiar pe meleagurile noastre, de teroristul termidorian sau de stalinistul convertit în liberal. Sfîntul Pavel este un organizator, un reglementator înnăscut, care preferă minților strălucite, instabile și puțin rezistente, mediocrii solizi. Nici doctrinar pentru un bănuț, nici metafizician. Trăind în viteză, călătorind fără încetare, adaptînd mistica la realitate. Acest spirit pozitiv se limitează la a da instrucțiuni concrete asupra unor subiecte concrete, cu autoritatea pe care o conferă supleanța. Sfîntul Duh lucrează prin el, el este doar interpret
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
căuta să înțeleagă ce aduce ea nou, practica asocierii la distanță este un joc al spiritului. Pentru un "filosof al istoriei" (cum îl numesc disprețuitor savanții istoriografi), este un joc rentabil, căci variația anacronică degajă invariabilitățile și diferențele. Și cum metafizicienii ne părăsesc, s-a făcut loc, la urma urmelor, pentru meta-istorici. Un joc pe care l-aș rezuma aici fără dificultate: trăim un secol al XVI-lea la pătrat, la puterea n. Dar un secol al XVI-lea răsturnat, o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat fundamental de comunitate, Emile Durkheim a fost și epistemolog și metafizician, chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform concepției sale atât de influente, nu doar disciplina rațiunii este o reflecție a disciplinei comunitare. Categorii ale rațiunii cum ar fi timpul, spațiul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Platon. Datorită teoriei sale a ideilor, lui Platon i se recunoaște în unanimitate meritul, în general prea puțin sau aproape de loc pus în discuție, de adevărat părinte al tradiției metafizice a Occidentului. Această interpretare a acreditat convingător imaginea unui Platon metafizicianul cel mai pur, absolut, din cultura europeană. * Dacă aceasta este imaginea tradițională care s-a impus, a unui Platon acaparat, oarecum în întregime, de fior metafizic, rezultatele cercetărilor și interpretărilor mai noi au amendat această imagine în câteva dintre datele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că există, alții nu-și găsesc liniștea, Întrebându-se „de ce exist?”. Primii sunt „pozitiviștii”, care se orientează exclusiv spre ceea ce este deja dovedit sau spre căutarea și stabilirea relațiilor fixe și constante dintre fapte, fără preocuparea de unde provin. Ceilalți sunt „metafizicienii”, care, Îndrăgostiți de abstract, sunt obsedați de Absolut, de căutarea cauzelor prime și ultime ale lucrurilor (adică de ceea ce este cauză În sine, cauză primă). Μ În fond, ce ar aparține structurii unui suflet religios? Este vorba, În esență, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
om al procesului”, ca și Mircea Eliade, un „practician”, nu numai un spirit speculativ, cum sunt mai toți criterioniștii. V. are, poate, o formulă mai potrivită pentru a-și defini demersul intelectual și natura spiritului său scotocitor și disociator: „un metafizician al realului”. Noica remarcă și un fel de „titanism bun” în această nelimitată deschidere a spiritului. Orice subiect ar aborda (de filosofie, sociologie, literatură sau din sfera acțiunilor practice), el începe prin a pune „temeiuri” sau prin a defini „feluri
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
dar probele externe ne permit să evaluăm validitatea oricărei afirmații făcute. Voi discuta pe rând fiecare dintre aceste opțiuni. Nu uitați, scopul discuției nu este o filozofie abstractă, ci o lecție practică, relevantă pentru proiectarea cercetării. Nu există prea mulți metafizicieni autoproclamați în ziua de azi. Totuși, multe cursuri care se ocupă de gândirea social-politică încep cu scrierile lui Platon și așa vom proceda și noi. Platon a susținut că lumea, așa cum ne apare observată prin simțuri, este incapabilă să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conștiința cunoscătoare. Cunoașterea are loc atunci când obiectul intră, pătrunde, pentru a spune așa în subiect, este prins de către subiect. Termenul cel mai folosit de filosofi pentru a desemna o asemenea înțelegere a cunoașterii este intuiția. Cunoașterea autentică este cunoașterea intuitivă. Metafizicienii de diferite orientări și din diferite timpuri, care au conferit contur acestei înțelegeri a cunoașterii, par să pornească de la supoziția că adevărata cunoaștere, cunoașterea esenței lucrurilor, pe care o oferă numai metafizica, spre deosebire de gândirea comună și de cercetarea științifică, este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant și deplângea faptul că ideatorii de sisteme metafizice de după Kant nu au ținut seama de concluziile cercetărilor acestuia privitoare la limitele cunoașterii omenești: „Nu ne mai amăgim cu prezumția de a putea ancora cu gândul în absolut. De seminția metafizicienilor ne separă această luciditate. Căci toți metafizicienii se simt într-un fel moștenitori... ai «revelației divineă - chiar și aceia care în chip declarat și explicit nu mai cred in asemenea revelație divină. Toți metafizicienii de după Kant au căutat să restaureze
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sisteme metafizice de după Kant nu au ținut seama de concluziile cercetărilor acestuia privitoare la limitele cunoașterii omenești: „Nu ne mai amăgim cu prezumția de a putea ancora cu gândul în absolut. De seminția metafizicienilor ne separă această luciditate. Căci toți metafizicienii se simt într-un fel moștenitori... ai «revelației divineă - chiar și aceia care în chip declarat și explicit nu mai cred in asemenea revelație divină. Toți metafizicienii de după Kant au căutat să restaureze dogmatismul dinaintea acestuia... Toți metafizicienii de după Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu gândul în absolut. De seminția metafizicienilor ne separă această luciditate. Căci toți metafizicienii se simt într-un fel moștenitori... ai «revelației divineă - chiar și aceia care în chip declarat și explicit nu mai cred in asemenea revelație divină. Toți metafizicienii de după Kant au căutat să restaureze dogmatismul dinaintea acestuia... Toți metafizicienii de după Kant se comportă ca și cum principiile metafizice ar fi indreptățite numai în măsura în care pornesc de la premisa ca ar avea un acces în «absolută. S-a creat astfel o serie fără
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Căci toți metafizicienii se simt într-un fel moștenitori... ai «revelației divineă - chiar și aceia care în chip declarat și explicit nu mai cred in asemenea revelație divină. Toți metafizicienii de după Kant au căutat să restaureze dogmatismul dinaintea acestuia... Toți metafizicienii de după Kant se comportă ca și cum principiile metafizice ar fi indreptățite numai în măsura în care pornesc de la premisa ca ar avea un acces în «absolută. S-a creat astfel o serie fără sfârșit de surogate ale revelației divine.” („Ființa istorică”, pp. 483-484.) 26
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]