215 matches
-
depărtează pe poetul român de curentul literar german, ci mai ales concepția sa specifică asupra limbajului poetic: tot ceea ce reprezenta prozaism, vocabular vulgar, limbaj marginal etc. nu putea găsi înțelegere la adeptul ferm al epurării lingvistice în poezie, la campionul metaforizării multiple. Philippide a coexistat cu expresionismul, dar l-a privit de l-a distanță. Prozodia lui Philippide a urmat un traseu special de-a lungul celor 4 volume antume. Încă din Aur sterp poetul construia strofe de fantezie, alterna metri
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
decât determinări abstracte și umbre de individualuri. Prins între acestea, poetul trăiește cu mare luciditate criză particularului cu precaritatea determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului, rămâne pradă patologiei metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să iasă de sub presiunea ontica, dar, la celălalt capăt al traseului străbătut, clipeau ochii amăgitori ai metaforizării. Și luciditatea, experiența și lecțiile asumate nul lasă să facă pasul înapoi, desi „resturi”, „vesminte colorate”, de pe acest traseu, poemele „eșantionului” Provizii de soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își au axa construcției chiar pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sale poezii scrisă la vârsta “artistului la tinerețe”, când lumea este privită în categoriile Idealelor și a substanței evanescente, iar poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă, într-o lume alienata, multiplu alienata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei clipă, și încearcă să îndepărteze roiul de neaveniți, chiar de cititori inadecvați ai acesteia. Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei clipă, și încearcă să îndepărteze roiul de neaveniți, chiar de cititori inadecvați ai acesteia. Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei clipă, și încearcă să îndepărteze roiul de neaveniți, chiar de cititori inadecvați ai acesteia. Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și cea foiletonistă. Cea dintîi e prezentă într-o variantă temperată, fără morgă și fără exces de referinț e, cea de-a doua, vădită în lejeritatea comunicativă, se reține în genere de la fantezia stilistică. Nici exces de sobrietate „ardeleană”, nici o metaforizare ce l-ar fi indispus pe Adrian Marino. Îndeobște, Ion Pop e un iubitor al cumpănirii. Opera d-sale seamănă cu un cîmp acoperit de culturi ordonat parcelate, viguroase, la distanță de misterul vibratil al zăvoaielor ca și de cel
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
și adjectivului de către substantiv (acord sintactico-stilistic) l-am numit inducție. Uneori, verbelor și adjectivelor induse li se adaugă un substantiv grefat, ori mai multe (care, la rându-le, pot induce verbe și adjective). Grefa e o prelungire (o extensie) a metaforizării inițiale, o acumulare semantică (nu o contaminare). Aceasta ni se pare a fi schema ideală a metaforei, în ce privește structurile formale. Analiza relevă, firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând, astfel, la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului, cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
măreț tribun! Mi-e dor de țara ta, de dor, De marii ei conducători Ce ne-au făcut nemuritori, Azi îs plasați pe-un coridor... Mi-e dor de avuții furate Și duse în cele patru zări, Iar azi stupide metaforizări Au devenit istorii dirijate... Mi-e dor de Decebal eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de dac, Ce azi românul îngrădit De false istorii înbrobodit, Mai stă
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
privi sau descinde degeaba. Citez: „Omul nu are voie să ia viața unui semen al său, indiferent ce se crede: cine își curmă viața sau se atinge de viața altuia lovește întru dreptatea lui Dumnezeu! Mitizările încurajează încălcarea moralei creștine! Metaforizarea realității, ș.a.m.d.”. Dacă totuși vrem să fim idealiști, condamnând intenționat-greșit creația populară, atunci hai să fim(!), condamnând și pe cei ce au scris Psalmii Bibliei (balade evreești în fond!), subiectând eventual „Elogiul crimei în creația sfântă!” Bine ar
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
din oglindă “. Încă de la început trebuie să subliniez că acești eroi ai luminii, îndrăgostiți de zborul lor spre înălțimi pentru a smulge apei căldura luminii, asemeni lui Icar au pătimit de prea multă căldură dată de Helios. Această încercare de metaforizare a unui adevăr istoric dorește să confirme adevărul exprimat de Ion Cristofor în prefața volumului “O viață pe șantierele luminii “, volumul 2, ( Gilău și Leșu) semnat de Marius Mălai, apărută la Editura Napoca Star, Cluj-2012, care scria că astfel de
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
baza unei comparații subînțelese. Prin generalizare, se poate spune că limbajul figurat este metaforic, am pierde farmecul versului căci poeta nu construiește metafore teoretice, ea nu transferă o noțiune abstractă în planul concret printr-o comparație prescurtată, ci inversează procedura metaforizării. De pildă: “maria purta rochie senină și un coș în care-și ducea creioanele mai aproape de adevăr”- maria Maria nu are termen de comparație și nu este asemuită cu altceva, nu i se transferă o calitate anume, ci este ea
GINA ZAHARIA- METAFORA ABSTRACTULUI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379117_a_380446]
-
ființei și conștiința că unitatea acesteia nu e posibilă fără credință și fără iubire față de cei care ți-au dat viață. Poetul este elegiac, dar fără dominanța unor tonuri sfâșietoare; are simplitate în expresie, fără să renunțe la simbolistică și metaforizare; are patos, când mai moderat, când mai accentuat, dar strigătul i se oprește, de multe ori, într-o împăcare senină cu destinul, deși nu lipsesc nici notele răzvrătirii.În mai tot ceea ce scrie Teodor Dume, fie că vorbește despre părinți
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
umbră a lui, o atingere a umbrei acesteia de umbra inimii artistului, de ochii săi, de conștiința sa, de visul său, de diminețile și serile lui, de perna lui, de amintirile toate, ale sale, de ecoul cântecelor...! „Zăpezile copilăriei”! Inspirată metaforizare a unei vieți pline de poveste, cu infinite mergeri oprite și repornite pe infinite drumuri. Viața artistului a fost și este o zăpadă. În sensul de alb și pur, nu în sensul de frig; în sensul de troian de aspirații
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
mici, cuprinzând diminutive: muguraș, frăgezime, copil minune, zână din povești, îngerași, rochiță, steluță, fundiță, fetiță, păpușică, suflețel, coroniță, mâncărică, roșcovița, bobocel, șănțulețe, săndăluțe, cuibușor, rămurică, frunzișoară, mierlișoară, zâna zânelor, fecioreii, voiniceii, practic, orice cuvânt care se poate diminutiva. Epitetizarea și metaforizarea în aceste poezii, sunt mult ajutătoare pentru a da expresie ideii. Iar universul liric se îmbogățește cu expresii amuzante, atractive din bagajul verbal al celor mici. Aceste miniaturi sporesc vraja și farmecul versurilor, în incantații muzicale care pot fi lesne
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță de comunicare. Să încerc un exempu: „plângea aproapele meu că departele său drag se îndepărtase de el”. Recunosc că nu am reușit modificarea morfologică, dar sunt poeți, precum
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
nu am reușit modificarea morfologică, dar sunt poeți, precum gălățeanul Ion Zimbru, care a realizat în multe din poeziile sale astfel de transformări morfologice, adevărate bijuterii stilistice. Îndemn la lectură Încă din vechime, românul „născut poet” a dezvoltat limbajul prin metaforizare și nu mă refer numai la fondul creațiilor sale populare, ci la denumirea unor plante medicinale (coada șoricelului, coada calului, roiniță ș.a.), precum și la toponimia bogată în atâtea metafore. Apoi, ce sunt limbajele argotice ale liceenilor și „băieților de cartier
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Deci, în toate timpurile, toate limbile s-au metaforizat și se metaforizează mereu pentru a reîmprospăta și îmbogăți limbajul cu noi cuvinte și expresii cu sensuri și înțelesuri multiple care înlesnesc comunicarea și cresc forța de pătrundere a mesajelor. Această metaforizare o realizează mai întâi poeții, în special creatorii de licențe poetice, apoi, cele mai reușite metafore ajung în limbajul masei largi de vorbitori, unde le răspândesc, desigur, acei cititori pasionați de poezie. De aici, prima necesitate: pentru a fi cunoscute
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Jacques Damourette, Larousse, Paris, 1939. 1386 Alexandra Indrieș souligne le rôle d'élément générateur de sens acquis par le tiret dans leș poèmes de Blaga : " [...] semnul "-" indică sentimentul intens al semnificării că act creator, operația de generare a sensului, procesualitatea metaforizării fiind redata prin hiatul introdus în text de acest grafem. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140. (" [...] le signe "-" indique le sentiment intense de la création de la signifiance, l'opération par laquelle est généré le sens
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte, trecând prin întâlniri intelectuale
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
ingrediente și recuzită, de cea din lirica unor Emil Brumaru ori G. Almosnino, însă fără concretețea fascinant-enigmatică obținută de aceia, fără fior, mai degrabă marcată de un fel de „suficiență” discret egolatră și compromisă prin proliferarea „mecanică” a expresiei, prin metaforizarea previzibilă (chiar atunci când e construită în genul șaradei, și ea limitat „surprinzătoare”). Poetul a practicat și formele prozodice fixe (rondelul, sonetul). Romanele lui B. - Canapeaua cu pisici (1971), Să mai câștigi o zi (1972) - constituie un fel de completare prozastică
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
întregime inventat. Artiștii epocilor trecute nu sunt mai talentați decât cei actuali - spune B., reluând cearta dintre antici și moderni -, ci și-au dobândit notorietatea datorită simplului fapt al trecerii timpului. Întâmplarea cea mare (1984) aduce, odată cu un plus de metaforizare a discursului liric, un sentiment de oboseală existențială; versurile sunt pătrunse de o melancolie discretă, trecerea anilor învăluind totul în ceața amintirilor: „încă o zi încă o rază prin vidul de sticlă / până la tâmplă / ostenită lumină ce-mi spui / ia
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]