83 matches
-
CIORĂNESCU 1972; ANTOHI 1991. OI V VALOARE. Deși cuvîntul valoare nu se poate considera ca element din terminologia științei limbii și, în consecință, nici din cea care ține de analliza discursului, el nu este totuși în afara acestei terminologii, în textul metalingvistic fiind chiar frecvent, însă cu accepțiuni variate. Desigur, și a n a l i z a d i s c u r s u l u i (care este una dintre posibilitățile de interpretare a elementelor și structurilor limbii) uzează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
romanice, sînt în bună parte inteligibile, chiar fără cunoașterea limbilor respective. Gradul de intelegibilitate este direct pro-porțional cu apropierea de "gradul zero" al scriiturii, adică cu apropierea de folosirea limbii numai cu funcția de comu-nicare, prin evitarea valorilor expresive sau metalingvistice ale cuvintelor. Spre deosebire de alte limbi care preiau cuvinte din latină, în limbile romanice, multe cultisme latinești intră, din punctul de vedere al expresiei, în asociație cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a operei de artă pe motivul că "arta este definiția artei". La rândul său, Terry Atkinson, care respinge alături de Art & Language arta legitimată pe baze morfologice, propune o "metodologie declarativă" potrivit căreia operele de artă își câștigă statutul prin actul metalingvistic și nominal al afirmării "contextului lor artistic". Anterior dezvoltării conceptualismului lingvistic, Sol LeWitt lansase ceea ce va fi numit primul manifest al artei conceptuale, Paragraphs on Conceptual Art (1967), în care apare o distincție binară între arta expresionistă, ce se dezvoltă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
introducerea unor mărci de validare a enunțului anterior (ah, oh, îm, da, ei bine) sau a unor conectori transfrastici (și, dar, pentru că, deci); (iii) să-și întrerupă interlocutorul ridicând tonul, folosind cuvinte de „alertă” (hei, ascultă, uite) sau făcând comentarii metalingvistice (mă scuzi că te întrerup o clipă; aș vrea să adaug ceva; lasă-mă să spun ceva; dați-mi voie; o clipă, vă rog; taci tu să spun eu!). Pentru a păstra cuvântul vorbitorul poate: (i) să-și continue pur
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elementară, a următoarei prezentări dintr-un articol de presă despre Charlie Chaplin: (3). O mică mustață neagră și-o pălărie melon, neagră și ea. O scurtă, dar foarte precisă descriere a amicului public Nr. 1: Charlot [...] Din punct de vedere metalingvistic, această secvență este desemnată ca fiind o descriere elementară ("scurtă"), dar suficientă ("precisă"). Este foarte interesantă construcția secvenței minimale: prima frază descrie două obiecte succesive: mustață și melon; fiecare este completată (prin intermediul predicatelor calificative PRq) cu câteva proprietăți: mărimea mustății
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
elementare (notate în cele ce urmează cu pd) legate între ele prin enumerativul și: Mustață << PROPR (mărime) PRq antepusă << mică << PROPR (culoare) PRq << neagră ȘI (conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu care atribuie subiectului determinat propozițiile descriptive precedente: Charlie, desemnat mai întâi prin antiteza unui sistem calificativ utilizat deseori în presă: "dușmanul public nr. 1". Această modalitate de a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de vorbă cu el însuși, se frămîntă, judecă, cumpănește, se hotărăște. De trei zile, iată-l însurat cu ea. Două evaluări introduse prin "iată" punctează această Complicație-Pn2''. Urmează o Evaluare-Pn3'' care aduce cu sine anunțul explicit din punct de vedere metalingvistic din macro-propoziția-Pn4'' pe care propun să o numim "Rezolvare": Sylvestre (1 urmare): Stă de vorbă cu el însuși, se frămîntă, judecă, cumpănește, se hotărăște. Rezolvarea-Pn4'' este, de fapt, sub-înțeleasă: Sylvestre, conform contractului economiei în discurs, își încheie narațiunea prin enunțarea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
repertoriilor celor doi agenți ai comunicării, ci au în vedere și permanenta preocupare a interactanților de a înțelege și de a se face înțeleși prin ceea ce comunică. Această a doua condiție a unei bune comunicări constituie, în fapt, substanța funcției metalingvistice a comunicării. Conținutul funcției metalingvistice la nivelul celor doi agenți se prezintă astfel: - pentru emițător: în procesul comunicațional suntem siliți să facem unele precizări „de suprafață”, de ordin formal, care să faciliteze orientarea atenției celui care recepționează către ceea ce ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
comunicării, ci au în vedere și permanenta preocupare a interactanților de a înțelege și de a se face înțeleși prin ceea ce comunică. Această a doua condiție a unei bune comunicări constituie, în fapt, substanța funcției metalingvistice a comunicării. Conținutul funcției metalingvistice la nivelul celor doi agenți se prezintă astfel: - pentru emițător: în procesul comunicațional suntem siliți să facem unele precizări „de suprafață”, de ordin formal, care să faciliteze orientarea atenției celui care recepționează către ceea ce ne-am propus să-i comunicăm
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
precizări, se fac clarificări) sau de liniile de pauză, ori de punctele de suspensie, pentru delimitarea unei explicații suplimentare. Impactul acestei funcții în procesul educațional este major, respectarea ei influențând succesul comunicării, prin decodificarea exactă a mesajului. Precizările de ordin metalingvistic nu conțin o informație științifică, nu constituie esența comunicării, dar absența lor conduce la neînțelegeri și la interpretări eronate sau la reinterpretări. Până la un punct, aceste reinterpretări, de multe ori subiective, pot stimula gândirea, imaginația (prin jocul ideilor), dar perpetuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
calificativelor utilizate, folosind pauzele în vorbire sau apelând la expresii suplimentare; - precizarea punctelor de vedere, a perspectivelor din care cadrul didactic abordează o situație, de învățare normală sau de criză, obișnuindu-i pe elevi să practice și ei același stil metalingvistic; - anticiparea încă din timpul proiectării conținutului informațional a multor nelămuriri care pot apărea în timpul desfășurării activității. Încercarea de depășire a situației se va face ținând cont de volumul vocabularului elevilor și de stadiul dezvoltării gândirii acestora. De cele mai multe ori, elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cum este, pentru un vorbitor popular, chiar cuvîntul codru : "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie"). A analizat raportul dintre oralitate și scris, dintre caracterul spontan și cel controlat al comunicării. A urmărit comentariile metalingvistice ale vorbitorilor ("cum se zice la noi", "pe țărănește"), alegerea între dialect și limba standard în cursul anchetelor, preluarea unor elemente ale limbii standard și încadrarea lor în uzul oral real. A respins multe clișee ideologice, printre care și "dispariția
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
volumul reprezintă o bună dovadă. Apoi, nici aici, nici în altă carte a sa (începând chiar cu debutul pe linie din 1957) nu știu să existe vreo referire la uneltele scrisului. O definiție poeziei, Ion Gheorghe dă și nu are. Metalingvistic, în fapt, din creștet până-n tălpi, el nu a conceput literatura decât ca pe-un act direct de reprezentare. Când descompune cuvintele, n-o face pentru că sunt cuvinte, ci pentru că, din punctul lui de vedere, sunt naturi. E ceea ce mă
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
deja organizate în familii lexicale, chiar dacă elementele nu sînt (toate) derivate în interiorul românei: master, masterat, masterand, masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este și includerea unor nume proprii: vorbitorul poate verifica, de exemplu, pronunțarea diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile, Chianti. Dicționarul reflectă
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
se situează sub semnul exemplarității, chiar atunci cînd experiența coboară pînă spre frontierele biograficului. Tonul polemic al unora dintre poeziile lui Liviu Georgescu vine tocmai din această nevoie de a proiecta experiența dincolo de biografic, în simbolic și exemplar, și dincolo de metalingvistic. Și, mai mult, de a propune o salvare. Ca la romanticii de odinioară, cuvîntul instituie lumea, face istoria; înregistrînd atrocitatea, poetul gîndește tot timpul în viitor. Vede chiar atrocitatea drept o condiție a iluminării. Poezia nu este limbaj, ne spune
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
mistic atunci când pohetul mai spune câte ceva.[...] Dar cum tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice, metalingvistice etc. etc." Toți sînt deci niște snobi exaltați, habar n-au să deosebească poezia de vorbărie, trebuia să vină cineva să le spună adevărul verde în față și obscurul colaborator al Luceafărului n-are nici o îndoială că el e singurul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
-lea nu prea a făcut obiectul unor preocupări filologice (de explicare a termenilor, prin note și comentarii lexicale). Termenul apare, cum bine se știe, în Patul lui Procust (1933), și nu doar rostit în treacăt, ci subliniat de un dialog metalingvistic între personajele Emilia și Fred Vasilescu: "Un tip pe care nu-l cunoști... Era puțin cam haloimăs, dar era simpatic. Surîde strîmt. - Ce e haloimăs? - Nu știi... serios? - Spune-mi! Nu știu cum să-ți spun... Dar se zice de cineva care
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
influența lui Dostoievski (ca toți romancierii noștri de forță!), despre tehnica fragmentarismului menit să creioneze un "desen în mișcare", despre rolul "martorilor confesori" care vin să "diminueze rolul naratorului", în fine despre modernitatea montajului în "mozaic". Această suprasolicitare în mediul metalingvistic al romanului ar fi mină de aur pentru critic, o mină de altfel din plin exploatată cam în tot ce am citit despre acest autor. Lucrurile mi se par a sta mult mai simplu. Bujor Nedelcovici folosește într-adevăr o
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
care nu satisfac condiția de replică) sau pseudodialog. în opoziție cu dialogul, monologul se caracterizează prin câteva trăsături specifice: accentul este pus pe locutor (emițător), există puține referiri la situația de comunicare, are un cadru unic de referință, lipsesc elementele metalingvistice (care transmit informații despre limbajul însuși), sunt prezente în număr mare exclamațiile. Categoria monologică cea mai frecventă apare în genul dramatic, unde se definește drept o structură compozițională echivalentă cu o amplă intervenție în stil direct, formulată de un personaj-locutor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
a pledoariei pentru modernitate, Intermezzo lasă impresia unui produs hibrid, În care clasicismul a fost tulburat de artificiile retoricii baroce și moderniste. Să ne explicăm: macrostructurile limitrofe, „Un Început posibil de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“, constituie cadrul (metalingvistic) al povestirii În ramă, tip Decameronul. Ordonată cronologic (Între 1959 și 1965) În interiorul acestei rame, substanța epică a celor două jurnale se articulează În puncte de fugă rupte de intervenția vocilor (Vocea naratorului și Vocea lectorială); textul exhibează nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
datelor fundamentale conștientizarea ineditului situației, urmată de înțelegerea exigențelor pentru memorizarea procedurilor și a strategiilor; - faza executării rapide și a diminuării erorilor; - definitivarea competențelor, când activitatea devine automată și mai puțin dependentă de controlul cognitiv permanent; Pentru formarea a cunoștințelor metalingvistice, ca o latură a educării comunicării lingvistice, V. Goia (1995), formulează un model, pornind de la R. M. Gagné și H. Klausmeister. Aplicarea modelului înseamnă parcurgerea următoarelor trepte ale învățării: - faza familiarizării propriu- zise cu fenomenul grammatical - intuirea fenomenului gramatical printro
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fi gândite trei tipuri de acțiuni didactice: 1. «a învăța despre comunicare» 2. «a comunica» 3. «a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri învolburate. Cl. Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea sa, sistîn-du-se astfel orice iluzie referențială. (76) Descrierea (compunerea) poate continua (sau poate fi completată) aproape la nesfîrșit, pe măsura minuțiozității cu care se lucrează la ea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu ființa iubită). Gest subliniat, metalingvistic, prin exclamația cît este de romantic! Elipsa (rămaseră...) este ștrengărească și voluntară. Savantul (cu patronim stereotip) reprezintă punctul de vedere al specialistului asupra obiectului tufiș. Fie are intervenții neînțelese de către un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]