219 matches
-
in acea zonă. Sensibilitatea metodei este de 66-91%, iar specificitatea el de 34-86% (72,73). Deși se recomandă testarea în 8-10 puncte, s-a constatat că evaluarea a numai 4 puncte (pe fața plantară a halucelui și extremitatea distală a metatarsienelor 1, 3 și 5) are o sensibilitate la fel de bună (fig 3.2). Folosirea însă a unor metodologii diferite de testare poate produce variația prevalenței neuropatiei severe între 3,4 și 29,3% (74) Se 46 consideră ca patologică neperceperea atingerii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Naviculo-cuneiforme, talo-naviculare și calcaneo-cuboid IV. Tibiotarsiană V. Calcaneană La 22 de pacienții consecutivi cu osteoartropatie, 90% dintre ulcerații au fost localizate medio-plantar comparativ cu 25 fără osteoartropatie la care 52% dintre ulcerații au fost localizate la extremitatea distală a primului metatarsian și doar 4% medio-plantar (81). Un instrument de screening, relativ recent introdus în practică, pentru disfuncția sudorală este așa numitul NeuropadR (miro Verbrandstoffe GmbH Germania). Acesta este un plasture impregnat cu soluție de clorură de cobalt, care își schimbă culoarea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
133), iar frecvența intervențiilor corective a crescut evident în ultima decadă (134). Din păcate lipsesc studiile cu un număr suficient de pacienți, care să permită concluzii ferme. Intervențiile chirurgicale de corecție cel mai frecvent efectuate sunt : - rezecția epifizelor distale ale metatarsienelor și rezecția altor proeminențe osoase, - artrodezele, cel mai frecvent cu fixare internă (plăci, șuruburi etc.) - calcanectomii parțiale sau totale. Complexitatea biomecanicii piciorului este demonstrată și de constatarea conform căreia amputația halucelui, o intervenție relativ frecvent efectuată, poate duce la creșterea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
mici și ascuțite sau mijlocii, rotunjite. Membrele tetradactile sunt lungi, subțiri și delicate, fiind cam de mărimea unui creion. Radiusul și ulna sunt separate între ele. Fibula și tibia sunt sudate în partea distală. La genurile "Tragulus" și "Moschiola" oasele metatarsiene ale degetelor III și IV precum și oasele metacarpiene ale degetelor III și IV fuzionează într-un singur os, numit os canon. La "Hyemoschus" osul canon se formează numai la exemplarele bătrâne. Fiecare picior se termină cu 4 degete bine dezvoltate
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
centurii pelviene și din oasele extremității libere a membrelor inferioare. Centura pelviană este formată de cele doua coxale. Oasele estremității libere a membrelor inferioare sunt: osul femur care formează scheletul coapsei, tibia și fibula care alcătuiesc scheletul gambei, oasele tarsiene, metatarsiene și falangele care formează scheletul piciorului. Prin funcția de susținere a greutății corpului și deplasare în condițiile stațiunii bipede, oasele membrelor inferioare sunt mult mai voluminoase și au o arhitectonică mult mai complexă decât oasele membrelor superioare.
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. 2) palparea să nu găsească durere la nivelul următoarelor repere osoase: maleola fibulară și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a fibulei, baza celui de-al 5-lea metatarsian, navicularul, talusul, maleola tibială și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a tibiei. 3) pacientul să fie capabil să meargă cu încărcare mai mult de 4 pași. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar 7) ruptura sau subluxația tendoanelor peroniere (simptomele durere și edem predomină retromaleolar. La examenul clinic trebuie căutată deplasarea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
la finalul sezonului trofeele de campioană a Europei și a Spaniei. Messi s-a impus ca titular având evoluții bune împotriva lui Chelsea și Real Madrid. Pe 12 noiembrie, în meciul cu Real Zaragoza, Messi a suferit o ruptură a metatarsienelor care l-a ținut în afara gazonului trei luni. Messi s-a recuperat în Argentina și s-a întors pe teren în meciul cu Real Zaragoza pe 11 februarie, când a intrat în a doua repriză. Frank Rijkaard a avut grijă
Lionel Messi () [Corola-website/Science/309184_a_310513]
-
meciuri. Până la sfârșitul sezonului, Robben a marcat de cinci ori în 23 de meciuri. Robben nu a debutat la Chelsea până în noiembrie 2004, deoarece s-a accidentat într-un meci amical cu Roma, în care și-a rupt un os metatarsian la piciorul drept în urma unui duel cu Olivier Dacourt. În aceeași perioadă, el i-a transmis medicului clubului că a observat o creștere neașteptată a unuia dintre testicule. Echipa medicală i-a făcut analizele pentru a vedea dacă suferă de
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
mm) planta - aflată în continuarea gambei fără angulare dorsală, este divizată morfologic între o zonă preaxială (în care va fi inclus și viitorul talus) și una postaxială, legată de tibie și fibulă. În a 6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
fibulă. În a 6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în cea fetală și modelele cartilaginoase ale structurilor scheletice
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
o parte proximală, "bazipodul", alcătuită din 2 rânduri de oase scurte, denumite oase carpiene la mână și oase tarsiene la picior; o parte mijlocie, "metapodul", format din cinci oase metapodiale alungite în formă de baghetă, denumite metacarpiene la mână și metatarsiene la picior; o parte distală, "acropodul", reprezentat prin cinci degete care continuă oasele metapodale, fiind subdivizate fiecare într-un număr variabil de falange (de regulă două sau trei). "Bazipodul" (partea proximală a autopodului sau scheletul carpului și al tarsului) este
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
proximal al tarsienelor este reprezentat numai prin două oase: tibialul (astragalul) și peronealul (calcaneul), alungite astfel încât formează o pârghie. Aceste două oase sunt concrescute între ele, distal și proximal. Rândul distal al tarsienelor este reprezentat prin osișoare mici, legate de metatarsiene, în număr de cinci, ca și degetele. Acestea din urmă sunt foarte alungite și formate din 2-3 falange. Există și un prehaluce destul de bine dezvoltat, care contribuie la lărgirea labei piciorului. Ofidienii (șerpii) nu au de loc membre. Chelonienii (broaștele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mai târziu, în mod parțial, între ele. Păsările nu au astragal, deoarece rândul proximal al oaselor tarsiene s-au sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars, iar oasele tarsiene distale și trei oase metatarsiene corespunzătoare degetelor II, III și IV sunt contopite într-un singur os alungit, formând tarsometatarsul, care este scheletul tarsului. Scheletul membrului posterior la păsări, datorită adaptării la mers, salt, alergat, înot și la sprijinirea corpului, a suferit modificări față de tipul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
neajungând niciodată până la autopod. La locul de articulație a femurului cu tibia (genunchi) se găsește un os numit rotulă. Segmentul al treilea (autopodul) este format dintr-un tarsometatars (sau osul metatarsotarsian), provenit din fuzionarea oaselor tarsiene distale cu trei oase metatarsiene, corespunzătoare degetelor II, III și IV. Tarsometatarsul este un os alungit și destul de puternic, putând depăși în lungime femurul. Majoritatea păsărilor au patru degete (al V-lea lipsește totdeauna), dintre care trei sunt îndreptate înainte (degetele II, III și IV
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul cuboscafoid și cuneiformul II cu III formând marele cuneiform. La suine (porc) și carnivore se găsesc toate cele 7 oase. Metatarsienele la mamifere sunt în număr de cinci, ca și degetele, în cazul pentadactiliei. Numărul lor se poate însă reduce până la un singur metatarsian funcțional și un singur deget (la ungulate mezaxonice). Ca și la membrul anterior, degetul I poate fi
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
II cu III formând marele cuneiform. La suine (porc) și carnivore se găsesc toate cele 7 oase. Metatarsienele la mamifere sunt în număr de cinci, ca și degetele, în cazul pentadactiliei. Numărul lor se poate însă reduce până la un singur metatarsian funcțional și un singur deget (la ungulate mezaxonice). Ca și la membrul anterior, degetul I poate fi opozabil celorlalte patru, dând laba prehensivă de la maimuțele antropomorfe. Numărul falangelor este 2 la degetul I, 3 pe celelalte degete, ultima falangă purtând
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
proporțiile sale la nivelul membrelor erau intermediare între cele ale strămoșilor săi (prosauropode), și sauropozii de mai târziu. Membrele sale sunt robuste și ca niște coloane. Membrele anterioare sunt proporțional lungi, ajungând la 76% din lungimea membrelor posterioare. Membrele inferioare, metatarsienele, și degetele de la picioare sunt reduse în comparație cu strămoșii săi bipezi, dar încă nu sunt la fel de scurte ca în cazul sauropozilor de mai târziu. Postura piciorului este neclară; aceasta fie era digitigradă ca în cazul prosauropodelor (doar degetele ating solul), sau
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
nu sunt la fel de scurte ca în cazul sauropozilor de mai târziu. Postura piciorului este neclară; aceasta fie era digitigradă ca în cazul prosauropodelor (doar degetele ating solul), sau semiplantigradă, ca în cazul sauropozilor ulteriori (atât degetele, cât și părți ale metatarsienelor iau contact cu solul). Sacrumul este făcut din patru vertebre sacrale fuzionate; sacrumul prosauropodelor poseda doar trei. Pelvisul este relativ primitiv, amintind de strămoșii săi, prosauropodele. Halluxul (primul deget de la picior), a arătat ca o gheară mare, care a fost
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
caracteristicile bazinului exclud o clasificare în Sauropoda. Cu toate acestea, este acum cunoscut că dinții aparțin unui theropod. Arthur Cruickshank (1975) a fost primul care a arătat că Vulcanodon a fost într-adevăr un sauropod, argumentând că al cincilea os metatarsian era egal cu celelalte oase metatarsiene rămase, o condiție văzută numai la sauropode, dar nu la prosauropode. Astăzi, Vulcanodon este universal acceptat ca fiind un membru primitiv al familiei Sauropoda. Relațiile exacte cu alte genuri de sauropode primitive rămân neclare
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
Sauropoda. Cu toate acestea, este acum cunoscut că dinții aparțin unui theropod. Arthur Cruickshank (1975) a fost primul care a arătat că Vulcanodon a fost într-adevăr un sauropod, argumentând că al cincilea os metatarsian era egal cu celelalte oase metatarsiene rămase, o condiție văzută numai la sauropode, dar nu la prosauropode. Astăzi, Vulcanodon este universal acceptat ca fiind un membru primitiv al familiei Sauropoda. Relațiile exacte cu alte genuri de sauropode primitive rămân neclare.Ronan Allain și colegii săi (2004
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
ai mâncărimi. —Iartă-mă, mamă. Tocmai atunci a sunat telefonul. —Doamne, Claire, piciorul meu! a urlat tata, ca un câine cu coada prinsă în ușă, când eu m-am repezit să răspund și în goană i-am strivit mai multe metatarsiene. — Alo, am gâfâit în telefon. —Alo. Tăticu’ e acasă? a întrebat împleticit o voce de la celălalt capăt al firului. —Tată, am strigat eu. Taaaaată! Te caută mătușa Julia. Fir-ar al naibii, m-am gândit. Când suna beată, mătușa Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]