168 matches
-
pentru reprezentări din hinduism și buddhism, care se conjugă, alături de cele din marile religii occidentale, în conștiința care nu poate fi neant și nu poate fi stinsă; de pildă, și Apocalipsa vorbește despre continuitate prin Cartea vieții veșnice. Discuțiile în metatextual ating probleme spirituale înalte, sensibile chiar, fără a fi simple divagații erudite: „E.D.: Asta e altceva. Or, religia e cult. [...] Buddhismul nici nu neagă, nici nu afirmă existența unui creator, în timp ce Biblia vorbește de un început, de Creația lui Dumnezeu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
vremuri, acest basm-meditație asupra condiției umane a apărut în volumul Legende sau Basmele românilor adunate din gura poporului de P. Ispirescu, culegător-tipograf (1882) bucurându-se de o introducere mai mult decât entuziastă a Bardului de la Mircești. Încadrat de două intervenții metatextuale prin care se intră și, respectiv, se iese din text, discursul acum în straiele croite impecabil ale prozodiei clasice, urmează firul narativ călăuzitor al basmului pe care îl esențializează, îl modernizează și-l împrospătează cu o nouă și mult mai
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Bacovia, cel din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound, Pessoa sau Kavafis. În același timp ne atrage atenția că: 1. „depoetizarea programată, crudă, nu este automat poezie tranzitivă”; 2. „antipoezia, avangardele și formele de lirism metatextual și metalingvistic fac parte din alt tip de poezie modernă; 3. „să nu o confundăm cu limbajul comun”. Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și impune conceptul de poezie tranzitivă pentru a apăra
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
SUNT SCOICA DE FILDEȘ CU GRĂUNTELE PERLAT,/ CUPRINS ÎNTR-O LACRIMĂ PRELINSĂ !”(cf. Cine ești tu?). Atâta doar că “fildeșul” pune surdină energică “suspinului” cristic...Lasă doar LACRIMA (“prelinsă”! - iar nu redublată...) “ a devenire” ... actant al unei Drame Golgotice subtextuale/metatextuale! ...Timpul (ca și Ființa) este, și el, circumscris unei alchimii cristico-inițiatice (sub semnul mistic al Credinței-Pește/ICHTHEOS (Iisus Christos Dumnezeu/Theos!), care cosmicizează, întru demiurgie, grăuntele/nucleul ontic și spiritual, precum ...“Arca Noetică”!): “Poetul e artistul ce poartă-un coș
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
și palide, privirile umilite ale femeilor, obligate de colectorul primăriei (de obicei, activist adus de la oraș) să-și exhibe intimitatea. Concomitent cu acțiunea scrierii, Ștefan Ehling își expune opiniile despre ceea ce consideră a fi opera literară, romanul, în speță. Substratul metatextual (adnotări, intervenții explicative, evidențierea unor filiații, comentarii diverse, acoperind o bogată paletă culturală și atribuite naratorului sau aparținând vocii auctoriale) este marcat cu litere cursive. El se constituie într-un ansamblu, paralel textului, ce aduce multiple informații, legate de producerea
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
în fragmente edificatoare, extrase din Psaltirea lui Dosoftei si din Istoria ieroglifică a lui Cantremir. Identificarea elementelor de descîntec în textul cantemirian, precum repetarea numelui, deschide posibilitatea unei fixari hermeneutice a analizei textului magic” [4] Incipitul anticipativ este un element metatextual prin care autorul explică de fapt, printr-un fel de relatare succintă, subiectul tuturor celor trei volume, oferindu-i „pe șleau” cititorului opera, satisfăcându-i de la bun început curiozitatea, lăsându-l să aleagă singur dorința de a citi sau nu
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
existențial. Din acest motiv, “cartea ia locul lumii și lumea s-a sfârșit în carte”, cum zicea Mallarme. Iar ficțiunea deliberată este un loc sigur al visului. Transcendența romantică se mută în retorică, în întrebări care conțin și răspunsul existențial, metatextual, paratextual. Contribuția generației 60, a fost remarcată și de actualii critici literari, aceasta fiind considerabilă pentru posmodernitate. Deși scriitorii 80 au folosit primii acest termen, deși tot ei au avut conștiința, că aparțin generației postmoderne. Ulterior, alți critici au folosit
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
vastă panoramă culturală a ideilor, construită pe câteva modele neotestamentare: fiul risipitor, semănătorul, paraliticul din Capernaum, bogatul nesăbuit și tânărul bogat. Remarcabilă este, în volum, deschiderea înspre universal a parabolei biblice, inteligența abordărilor sincretice și pluralitatea de sens a interpretărilor metatextuale. Elegant și discret-polemic, demersul analitic oferă, ca alternativă, falselor convulsii de istorie contemporană, argumentul etern al zidirii omului în Dumnezeu prin cuvântul puterii lui Hristos.” dr. VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU Cluj-Napoca, 15 Iunie - 1 Septembrie 2015. Referință Bibliografică: PUTEREA CUVÂNTULUI, cronică
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
apar și semnificații originale ale Cărții Sfinte. Aceasta e văzută ca o încântare a sufletului omenesc căutând Absolutul, e „Catastiful Lui ceresc”, e nevoia de liniștire a inimii care „N-am scris Epistole ca Pavel, deși am străbătut Elada” (trimitere metatextuală - Ion Brad a fost ambasador al României la Atena aproape un deceniu în anii 80). Apar, de asemenea nelipsitele trimiteri la locurile natale, regăsibile la niveul întregii opere a autorului, alte imagini definitorii ale spațiului sacru de Acasă, acel Acasă
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
importante erau ideile pe care le cpmunicam eu, nu ceea ce găseau În manuale sau documente de partid. O anumită persiflare la adresa ideologiei comuniste se realiza prin intonație sau gestică, atunci când conținutul lecției permitea un anumit gen de acroșaj sau „comentariu” metatextual. Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că nimeni nu mă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie licențe metatextuale. În Litera albă există una singură: identitatea sugerată între autor și un personaj - scriitorul țăran Achim Beca. Stă dovadă, între altele, și o traducere din Trakl, aparținându-i lui M. și atribuită eroului său. În prozele scurte din Unelte, arme
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
una singură: identitatea sugerată între autor și un personaj - scriitorul țăran Achim Beca. Stă dovadă, între altele, și o traducere din Trakl, aparținându-i lui M. și atribuită eroului său. În prozele scurte din Unelte, arme, instrumente există o supraetajare metatextuală, de care lectura genuină se poate dispensa fără pierderi importante. În prozele de după 1990, odată cu Dicasterial, în prim-plan se instalează Banatul, ca o paradigmă de ordine socială și de civilizație și ca o punte între Orient și Occident. Circulația
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
întoarce acasă după douăzeci de ani. Proiectată pe fundalul dur al regimului comunist, cartea construiește o parabolă despre memorie și scrierea istoriei, în care reflecția politică se vede adesea scurtcircuitată de diverse artificii postmoderne (aluzii livrești, puneri în abis, deschideri metatextuale). Ș. a mai publicat, în colaborare cu Viorel Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria de ucenic, Oradea, 1993; Femeia în roz, Oradea
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
sintetică în Epistola către Algasia. Cu toate că acceptă, în linii mari, lectura istorică și filologică a Cărții lui Daniel, propusă de Porfiriu, cu toate că citează, de asemenea, foarte des și fără a le respinge, unele interpretării iudaice, Ieronim rămâne totuși fidel sensului, metatextual, am putea spune, transmis de autorii creștini, care îi pare firește cel mai potrivit, fiind cel [mai] adevărat. Anticristul, în concepția sa, va fi un personaj istoric, de origine iudaică; el își va face apariția după căderea violentă a Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Debutează editorial cu Poeme provinciale, volum apărut în 1990. E prezentă în „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Literatorul”, „Viața românească” ș.a. T. scrie o poezie tipic optzecistă, în care indicatorul lirismului sare programatic de la exactitatea percepției la modelarea metatextuală a viziunii. Tematic vorbind, coloana vertebrală a discursului liric din Poeme provinciale, Un lucru peste puterile tale (1993) și Tata nu evoluează (2003) o constituie tentativa de a încapsula realul (mundan sau biografic) într-un recipient suficient de încăpător pentru
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
nu se sfiește să își rezume, la începutul fiecărui volum, materia epică. Mai mult, narațiunea cedează de fiecare dată locul jurnalului, susținut printr-o cohortă de artificii autenticiste (manuscrisele „găsite” și scrisorile, bunăoară) și deconspirat printr-o pleiadă de inserții metatextuale. De altfel, jurnalul reprezintă structura favorită a autorului, după cum o arată și cele două tomuri diaristice - Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, București) (1992) și Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal (2002) -, unde sunt comentate avatarurile istoriei recente
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
doctorului) și a puștiului. Chestionarea adevărului cuprinde de aceea trei aspecte: faptul real, istoric (ce s-a întâmplat / ce se întâmplă de fapt?), aspectul psihologic (ce sunt, ce vreau cu adevărat?) și un al treilea aspect, textual sau mai degrabă metatextual (ce este de fapt această poveste, cine și de ce scrie această carte?). Îmblânzitorul de lupi (1991) inaugurează tema exilului, pe o tramă inițiatică amintind de Baltagul lui Mihail Sadoveanu: o femeie însoțită de fiul ei își caută bărbatul iubit, emigrat
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
în prezent, când în trecut, ca și pe un palier mitico-simbolic, Maria fiind zeița Ishtar, cea care coboară și se întoarce din Infern, salvându-și bărbatul și readucându-l la sine, și în fine, ca și pe un palier autoreferențial, metatextual, ce se referă la drumul inițiatic al textului. În acest roman fragmentar, N. uzează de tehnici specifice: delimitează prin blancuri și paranteze fragmentele disparate, subliniază cuvinte sau fraze care aparțin altui personaj (nu naratorului feminin), unele fragmente fiind redate direct
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația iconică este transmisă elegiac, în interpretări diafane. De altfel, N. a asigurat și comentariul câtorva albume de artă plastică universală publicate în anii ’70-’80 ai secolului trecut (Turner, Monet, Constable, Whistler, Caravaggio, Vermeer). O grădină pentru Orfeu (1982
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite de la un volum
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
centrală a liricii lui este localizabilă în modelul instabil compus de interfețele realului, înțelegându-se prin asta atât existentul, cât și realitatea poetică, surprinse în contiguitatea lor esențială. Publicat în 1980, volumul Pradă realului marchează un viraj decisiv în direcția metatextualului. Ca prozator, M. este autorul unui ciclu numit generic Intermezzo. Cărțile seriei pun în dispozitiv, din perspectiva unei conștiințe romanești bine articulate și armate teoretic, o provocare adresată tradiției literare intimiste și mimetice, țintind redefinirea unor concepte ca sinceritate, autenticitate
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
utilizate ca manuale pentru viitorii „pui” ai Securității. Amintirile fostului general de Securitate trebuie analizate atât ca formă, cât și ca fond (documentul ca sursă de informații). Cristina Anisescu Încearcă să ne lămurească asupra motivațiilor exercițiului autobiografic și asupra implicațiilor metatextuale. Evghenie Tănase a fost implicat, printre altele, În cazurile Pătrășcanu, Emil Calmanovici și Imre Nagy. Aflat În fruntea Secției administrativ-politice a Comitetului Central, fostul general a cunoscut Îndeaproape farsa judiciară care a fost pusă la cale În 1954. A participat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doar Calea contează și iarăși / după cum bine știi, peste mierea păcatului vechi / un altul se-așază / și până la urmă orice istorie e o adunare de treceri pe drumul Damascului. În mod firesc, în ecuația artei (corabie umplută cu lacrimi; civilizație metatextuală etc.) este inclus și cititorul, devenit Cruciat, pe câmpul de luptă al literelor: acum că te-am ademenit împreună Cruciatule / și stai aplecat peste textura acestor pagini amare / trebuie să-ți spun: / De trei ori au cântat cocoșii în inima
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]