224 matches
-
coapse, ramurile copacilor sunt brațe lungi, mlădioase, peștele se poate plimba pe uscat, iar șarpele este un falus viguros și puternic care poate excita o femeie. Mai mult, viața poate fi amfibie, submearsă, sau efemeră, ca a lepidopterelor. Credința în metempsihoză este anxiolitică și neutralizează spaima căderii în bestiar. Poate de aceea, imaginația regizorilor contemporani, care pun în scenă spectacole fantastice ale corpului, este influențată de viziuni orientale și meridionale. Și în acest punct ne întâlnim nu doar cu metamorfozele lui
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
de la cocarda de vecin de bloc, la ziare, de pildă: ”Leana folosește ziarele la șters geamuri de când se știe ea , vrednică gospodină. ” Argumentația urcă gradat: ...”și trupul și sufletul omului sunt reciclabile, și viața și moartea omului sunt reciclabile.(...) Și metempsihoza e o formă de reciclare( ca și reîncarnarea), moartea e pașaportul tău spre no man’ s land.” Concluzia ar fi să știi să învârți cubul Rubik. Conchid cu impresia că spiritul critic, exersat îndelung, al Mariei Nițu a ivit o
MARIA NIȚU- RECICLARE LA CUBUL RUBIK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352554_a_353883]
-
zestre. Sufletul nu va fi dezbrăcat, ci are haina lui, trupul. Trupul îi e sufletului ca un frate de lapte. Sufletul n-are, după Dumnezeu, pe nimeni mai apropiat decât trupul său[180]. Minucius Felix, după ce combate, ca și Tertulian, metempsihoza și metemsomatoza susținute de Pitagora și Platon, spune că învierea trupurilor este afirmată și de filosofi[181] și se întreabă retoric: „Dacă Dumnezeu a putut să-l facă de prima dată pe om, n-ar putea să-l facă din
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
nu se mai întoarce pe pământ, amintește pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr (Lc 16), în care bogatul nu s-a mai putut întoarce din iad[96]. În lucrarea sa memorabilă „Despre suflet”, Tertulian introduce și un paragraf despre metempsihoză și metemsomatoză, profesate la vremea aceea de mulți dintre păgâni, chiar dintre cei iluștri. Astfel, Pitagora, adeptul unei astfel de doctrine, spre a fi persuasiv, a recurs la o înșelătorie deloc nevinovată: s-a ascuns sub pământ timp de șapte
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
în acest sens fiind moaștele sfinților și icoanele, ambele exprimând însăși imaginea trupului transfigurat și îndumnezeit - în cel de-al doilea este evidențiată menirea trupului după moarte, respectiv starea eshatologică a trupului ca „trup înviat”. Fără a fi vorba de metempsihoză sau reîncarnare, învățătura creștină afirmă că trupul muritor se va îmbrăca în nemurire (I Cor. 15, 53); el va deveni „trup duhovnicesc” (I Cor. 15, 44), adică unit în mod desăvârșit cu sufletul și deplin transparent energiilor dumnezeiești. „La înviere
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
Calea Victoriei...Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească impetuos. - Uite-l pe Eminescu! A spus cineva cu un glas pe care-l țin minte. Se pare că poetul nu mai făcea parte din viața lui și trăia o metempsihoză străină. Nu puteam ști atunci cine era să fie Eminescu, și ar fi fost normal să-i uit numele auzit. E curios că nu l-am uitat”. Așa citează Nicolaie Dragoș amintirea de la 9 ani a lui Tudor Arghezi, trăind
LANŢUL UNEI BUCURII ORI COMOARA DIN CASĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368938_a_370267]
-
lui Zeus, Hera, Hades și Poseidon -, miturile cosmogonice reprezentate de Hefaistos, Ares și Afrodita, Apollo și Artemis, iar în domeniul teologic sunt evidențiate miturile legate de lumea invizibilă, de destin și de nemurire, de moarte și lumea lui Hades, de metempsihoză. În domeniul moralei, „cărțile lui Homer sunt mai întâi de toate o școală a virtuții”, deoarece, spune Felix Buffiere, „Homer arată cum trebuie să se comporte atât indivizii cât și cetățile, fie că prezintă prin eroii săi exemple de curaj
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > METEMPSIHOZA FERESTREI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului în metempsihoza ferestrei de dincolo de fereastră trupul îi e întepenit în povara ultimului măr din pom ochii i se opresc pe neîmbălsămatul orologiu
METEMPSIHOZA FERESTREI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359909_a_361238]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > METEMPSIHOZA FERESTREI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului în metempsihoza ferestrei de dincolo de fereastră trupul îi e întepenit în povara ultimului măr din pom ochii i se opresc pe neîmbălsămatul orologiu ce a uitat să se scurgă din clepsidra altui timp se joacă în unghiuri de rubik încercând să găsească
METEMPSIHOZA FERESTREI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359909_a_361238]
-
unui gând fără să-i scârțâie amintiri și macii printre ruine i se par din anotimpuri cu fluturi și regine dispărute în coate ostoite și-ar cere o cafea de la o Vitoria Lipan cu toiag și costum popular Referință Bibliografică: metempsihoza ferestrei / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
METEMPSIHOZA FERESTREI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359909_a_361238]
-
degrabă în pace. Corpul subordonat al creștinismului și civilizării În colțul nostru european de lume, ideea de suflet (psyche) ca distinct de corp (soma) a fost introdusă, se pare, de abia de orfism, care afirmă imortalitatea sufletului și crede în metempsihoză. Platon acreditează această idee a imaterialității și imortalității sufletului, precum și a omului ca o ființă spirituală, „încarcerată” în corp ca într-un mormânt. Iar Aristotel consideră relația corp-suflet similară cu aceea dintre materie și formă, aportul mamei ținând de materie
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
și ia-ț o paretie de cizme de cauciuc, că n-ai ce căuta pe munte cu încălțările ude. Te betegi și ce te faci atunci? Tușa m-a trimis înapoi, să mă împlinesc. În termeni religioși, asta se cheamă metempsihoza. - Lasă, Tușa, m-am eschivat, că mi-am schimbat ciorapii, nu-s chiar atat de ud! Oricum, îi târziu! - Asculta numa, m-o cerut on poienar de muiere. I-am dzâs că la iei îi treaba multă și io lucru
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
părea că se desprinde în permanență din ele subțiindu-le. Din ce în ce mai deconcertat, l-am oprit pe primul trecător și m-am uitat atent în ochii lui. Era la fel de uscat ca și mine și mergea pe stradă gesticulând vorbind singur despre metempsihoză și Nostradamus. - Nu te supăra domnule, am început eu timid, mi-am șters cât am putut de bine hainele, dar poate că au mai rămas ude și eu nu îmi dau seama de asta. - Când omul nu mai poate să
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
frământat de a găsi răspunsuri, așa cum se întâmplă cu mulți până își găsesc calea cea dreaptă spre Dumnezeu. După ce trecuse prin toate treptele cunoașterii, nefiind străin de marile religii ale lumii, inclusiv cea indiană ( vezi Kamadeva) care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav în al meu suflet”, se întoarce la matca credinței practicată de părinții, moșii și strămoșii săi. Pentru că este mai puțin cunoscut, transcriu poemul
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
inele se întoarce și strigă domol, iar domol, apoi se pierde în ploaia de dor. Poate se cern viețile noastre-n cuprins ecou risipit în marele vis, între acum și mereu mai departe colindă în focul mocnit pe aproape. Ecoul, metempsihoză peste amintire legată de creste. Referință Bibliografică: Ecoul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ECOUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377516_a_378845]
-
an ieșit din calendar, în flacăra aprinsă demult, de-un vechi amnar...,, - Cine sunt eu ? Cine ești tu ? - După ce parcurgi poezia acestei cărți citind-o, ori recitind-o, îți dai seama de valoarea ei și a autoarei, care printr-o metempsihoză lirică dătătoare de bucurii și gânduri plăcute, se strecoară cu multă ușurință în sufletele noastre, lumina iubirii. Lumina, vărsată de un Vărsător... ,, Ochii își sting lumina în brațe de flori... Adoarme gândul în purpuriul pașilor... Îngerii coboară pe fire de
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
s-ar vedea astfel, dacă nici omul n-ar fi prins în despărțire: suflet și trup. Toate ale lumii îi sunt, în primă instanță, gemene („Când ramul tău ca visul e,/ ce-ți amintești caisule,/ tu gemănarea mea din început?”, Metempsihoză, s. n.), ca apoi să-i fie diferite, negeamene. Iată coordonatele spațio-temporale ale mișcării de desfacere a sufletului de trup, de cele ce nu-s: „Când noaptea-i peste lucruri/ și vrea să intre-n mine/ îi las ce nu-s
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
brahmi, dar și cea devăngarī, pentru India, și alfabetul grec [7]. Tot acestor mediatori culturali ar fi de atribuit doctrinele filozofice și metafizice comune grecilor și indienilor, ca, de exemplu, conceptul "astrologic" de "grosses Jahr" [8], povestirea potopului [9], studiul metempsihozei [10] etc., care, din Babilonia, prin filiera coloniilor mixte de indo-greci, s-ar fi răspîndit paralel spre India și Grecia asiatică, înainte și continentală, după aceea. Pe un astfel de strat etnic intermediar s-ar putea, așadar, reconstrui un stadiu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
arăta mijloacele prin care poate fi cîștigată fericirea veșnică atît înainte de moarte, cît și după moarte. Vedele spun: Ceea ce trebuie să fie cunoscut este sufletul, el trebuie despărțit de natură, astfel el nu va mai reveni", adică "el este sustras metempsihozei" și, în consecință, corporalității, el nu se mai introduce din nou în alt corp. "Această eliberare este scopul esențial, prezent în toate sistemele [157] ateiste și teiste." Aceste sisteme spun: "O astfel de eliberare poate fi realizată prin știință; mijloacele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
știință modernă, Gualdi, 1935, p. 410. [14] H. VON GLASENAPP, Indien und das Abendland, 1. Indien und das griechisch-römische Altertum, în: "Universitas", II (1947), p. 32. [15] Așa bănuiește H. VON GLASENAPP, ibid. Noi nu am exclus faptul că doctrina metempsihozei ar rezulta din Babilonia, cum s-ar putea deduce din opera lui VON GLASENAPP, ibid., p. 37. [16] H.G. RAWLINSON, op. cit., p. 9. [17] Cf. H. VON GLASENAPP, op. cit. (Indien und das Abendland), p. 33. [18] Ibid. În continuare, consideră
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
independente raporturile dintre logică și doctrina categoriilor lui Aristotel și școala indiană Nyaya-Vaiseçika. [19] Aici ar trebui înțeleasă bine doctrina ciclicității "creațiilor" și "distrugerilor" din lume. [20] Este vorba de panteism sau, mai degrabă, de teopanteism. [21] Înțeleasă prin metempsihoză. [22] Cf. pasajelor citate în Cambridge History of India, I, p. 419-420, în: RAWLINSON, op. cit., p. 10. [23] Cf. Edictelor lui Ashoka, "La Nuova Italia", Florența, 1960, p. 10-11. [24] Ibid., p. 11 [25] În: Introducere la Edictele lui Ashoka
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sens, se declanșează o anchetă, în regiunea unde s-ar fi aflat peștera, acolo nu se află decât un schelet, parcă în poziție de yoga. Paradoxul apare în momentul în care, revenindu-și din leșin, afirmă că nu crede în metempsihoză, ba mai mult, că nu cunoaște decât limba germană și franceză, și că nu a încercat vreodată să învețe o limbă străină, iar că limba sau cultura indiană n-au interesat-o niciodată. lnstitutoarea suportă, sub influența lui Matei, o
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
mai sus: în mod categoric. Platon datorează mult - dacă nu cumva esențialul gândirii sale - lui Pitagora. Dar filosoful căruia nu-i plăceau bobii datorează conținutul doctrinei sale gimnosofiștilor, adică, de fapt, yoghinilor hinduși. Reactivând tezele platoniciene asupra sufletului și a metempsihozei platoniciene, gnosticii reînnoadă cu izvoarele întregii gândiri grecești: celălalt țărm al bazinului mediteranean... Astfel încât influențele presupun și un aport din partea spiritualităților importante din punct de vedere geografic: mazdeismul persan, iudaismul palestinian, foarte probabil orfismul helenistic și bineînțeles, pitagorismul și platonismul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au putut crede asemenea baliverne. Montaigne recuză gândirea speculativă, latura teoretică și idealismul sub toate formele lor. Și atunci cum să-ți găsești fericirea la greci? în Apologia lui Raymond Sebond, Montaigne își bate joc de opțiunile pitagoriciene privitoare la metempsihoză și metensomatoză. Deci și de cele ale lui Platon care preiau aceste teze... Ce idee, sufletul imaterial separat de trup și destinat paradisului - pus în paralel în Eseuri cu raiul musulmanilor, la fel de aberant - sau infernului, după cum și-a trăit viața
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]