173 matches
-
2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității Înseși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității Înseși. Utilizată cel mai adesea ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
acum destul de puțin atenția specialiștilor În științe sociale. Ea se aplică În principal fenomenelor numite „culturale” și este adesea invocată cu sens polemic În dezbaterile asupra „corectitudinii” ideologice În așa-numitele societăți avansate. O deturnare de sens Conform dicționarului Littré, „metisajul” desemnează „acțiunea de a Încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”, vocabula fiind rezervată În general Încrucișărilor din cadrul speciei ovine. Cuvântul „metis/ă”, În schimb, desemnează „un copil născut dintr-un alb și o indiancă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau dintr-un indian (american) și o albă”; mulatru este numit copilul „unui alb cu o negresă sau al unui negru cu o albă”. Așa cum vedem de la bun Început, conotațiile morale În cele două cazuri tind să fie antagoniste. Dacă „metisajul” are drept scop ameliorarea unei „rase” mai puțin valoroase, metisul ă și mulatrul chiar mai mult decât acesta ă este mai curând un fel de bastard social. Se știe că, până aproape În zilele noastre, acești indivizi suscitau judecăți depreciative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
zilele noastre, acești indivizi suscitau judecăți depreciative. Am putea remarca totuși că, În ochii partizanilor unei viziune rasiale asupra umanității, este vorba despre o ameliorare a rasei considerate inferioare, fie ea indiană sau neagră. În schimb, pentru rasa socotită superioară, metisajul este o degradare. Sub regimul nazist, un Mischling, născut dintr-un părinte „arian” și din partenera/partenerul de „rasă evreiască” alacestuia, era privit ca o ființă de categoria a doua, un evreu ameliorat, desigur, dar un german decăzut. În principiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
chemate să se apropie, la modul ostentativ, indiferent dacă este vorba despre fundamentele lor primare, ca religia, sau despre aspectele care țin pur și simplu de obiceiuri, ca Îmbrăcămintea, alimentația sau statutul femeii și al copilului În cadrul căminului. Acum, cuvântul „metisaj”, pus la loc de cinste pentru a Însoți și ă În măsura În care această poziție ideologică a devenit ea Însăși obiect al contestațiilor ă a legitima politica de integrare, a căpătat un sens cu totul diferit față de cel sugerat de tradiția lexicografică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
iar altele mai recente (cultura „de masă” bazată pe divertisment, culturile importate). Juxtapunerea, trebuie să precizăm, mai mult decât fuziunea sau simpla convergență, deși au existat experimente și În aceste sensuri, ar corespunde cel mai bine semnificației obișnuite a termenului „metisaj”. Însă, cel mai adesea, ne mulțumim cu coabitarea expresiilor sau creațiilor provenite de la diversele „comunități” În prezență. Atunci când este judecată În mod depreciativ, această coabitare este redusă la un amestec indigest de oameni, denigrat de partizanii unui anumit elitism (Javeau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se prea depășește simpla aliniere concurențială a unor producții ce au pretenția de a exprima identități care, deși nu-și proclamă ireductibilitățile radicale, Își apără totuși micile domenii particulare. Mixofilie și mixofobie Condițiile create de postmodernitate favorizează această concepție asupra metisajului (Baumann, 1995, p. 221): „În opoziție cu era modernă, cu ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o pacoste temporară, care va dispărea mâine; varietatea și pluralitatea formelor de viață sunt sortite să dureze, iar esența umanului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mixofobie; ar fi inutil să Încercăm să prezicem care dintre cele două curente va domina În final; cel mai probabil este că ele vor fi constrânse să coexiste În viitor, cu toate dificultățile, pentru multă vreme”. Înclinația de a percepe metisajul din perspectiva mixofiliei se izbește, Într-adevăr, de două obstacole, cel de-al doilea fiind totuși mai probabil decât primul, deși nici tendința ce duce către acesta nu trebuie neglijată. În primul rând, o mixofobie exacerbată poate duce „la versiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Al doilea obstacol traduce replierea În cadrul unor identități mai mult sau mai puțin impermeabile una pentru cealaltă. Aceasta este ideea pe care par s-o promoveze anumiți interpreți ai influenței islamice În Franța (Kaltenbach și Tribalat, 2002). În această situație, metisajul atât de lăudat de promotorii postmodernismului nu ar mai putea fi considerat o coabitare, ci o simplă prezență simultană În același spațiu, „puritatea” fiecăreia dintre pozițiile identitare fiind garantată de existența unor frontiere bine păzite. Din această perspectivă, spațiul public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Pornind de la dorința foarte legitimă de recunoaștere, inversându-se premisele cu concluzia, deși ținta este egalitatea, se ajunge la constituirea de ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția democratică. Desigur, tabloul Înfățișat aici este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția democratică. Desigur, tabloul Înfățișat aici este În mod intenționat zugrăvit În culori Întunecate. Este la fel de probabil ca sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul căreia fiecare configurație culturală s-ar mulțumi să trăiască Într-un fel de „pace armată” cu partenerii săi, Într-o perspectivă de antagonisme temperate de eventuale deschideri Înspre posibilitatea juxtapunerii. Metisajul astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul căreia fiecare configurație culturală s-ar mulțumi să trăiască Într-un fel de „pace armată” cu partenerii săi, Într-o perspectivă de antagonisme temperate de eventuale deschideri Înspre posibilitatea juxtapunerii. Metisajul astfel Înțeles s-ar putea să fie doar un pseudo-concept născut ca efect al unei mode și care se pretează prea puțin la o utilizare practică. Existența societăților multiculturale și mai ales supraviețuirea lor cer, poate, ca acesta să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Balland. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, CETĂȚENIE (codul Î), Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DIVERSITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dat de altfel mulți artiști și inventatori acestui stil. În anii ’30, uimitorul Emmett Miller a fost, În acest sens, unul dintre precursorii unui lung șir de creatori inspirați de o viziune multiculturală și parodică asupra propriilor practici (Tosches, 2003). Metisajul cultural și la nivelul reprezentărilor este anunțat prin asemenea experiențe de amestecare a stilurilor și de reînsușire a lor. Departe de voința Îndoielnic „puristă” de a vedea În rock, În rap și În techno producții „autentice” ale „poporului negru”, subscriem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Fernando Ortiz și Lydia Cabrera arată În mod clar interesul și continuitatea acestei tematici În Caraibe. Însă mai ales În paginile lui Nicolas Guillén se va exprima o negritudine care are caracteristica de a nu fi În contradicție cu paradigma metisajului. În anii ’50, Guillén, exilat la Paris, descoperă revista Présence Africaine, lansată de Alioune Diop și al cărei prim număr apăruse În 1947, cu articole semnate de Michel Leiris, André Gide, Jean-Paul Sartre, Marcel Griaule, Théodore Monod, Emmanuel Mounier, Pierre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe argumentul inferiorității biologice, intelectuale și morale a negrilor și, pe de altă parte, pe refuzul contactului și pe teama de metisaj. De unde comportamentele de evitare, de segregare, de discriminare. Dimensiunea paleorasistă coexistă cu dimensiunea neorasistă, care pune În prim-plan, pentru a putea explica poziția socială inferioară a comunității negre, argumentul acceptabil (sau mai puțin inacceptabil) din punct de vedere ideologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nuits (prima ediție: 1998). TAYLOR Charles (1998), Les Sources du moi. La formation de l’identité moderne, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1989). WIEVIORKA Michel et alii (1992), La France raciste, Paris, Seuil. Φ ANTIRASISM, COTE, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Metisaj, PREJUDECATĂ, Rasă, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Normătc "Normă" La Cicero, cuvântul latin norma desemna În același timp un instrument (În speță, un echer) menit să indice unghiul drept și un principiu director (mai exact, o linie de conduită). Îi sunt asociate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ce nu pot fi diferențiați prin rasă pentru ca programul să se Îndeplinească. Atâta timp cât există diferențe Între grupuri, există și prejudecăți” (Taguieff, 1988, p. 191). Este exprimată aici una din principalele cereri formulate atunci de conducătorii antirasiști: revendicarea amestecului și ridicarea metisajului la rang de mijloc de salvare. Nu este lipsit de rost să remarcăm contradicția dintre această revendicare și aceea care cerea salvarea diferențelor („dreptul la diferență” neavând, cu siguranță, un loc politic fix). A dori o societate multiculturală (sau multirasială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
75, 408-411). Lévi-Strauss merge și mai departe (Lévi-Strauss, 1983, p. 47): „Orice creație veritabilă implică o anumită surzenie față de chemarea altor valori, putând merge până la refuzarea, dacă nu chiar negarea lor”. Ne aflăm aici la antipozii actualului elogiu consensual adus „metisajului”, ca și ai tezei „antirasiste” conform căreia orice creație artistică ar fi datorată schimburilor și amestecurilor. Aceste propoziții ale lui Lévi-Strauss pun bazele unei critici radicale a Înseși ideii de comunicare Între culturi și a idealului de dialog Între civilizații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
constituie, În plus, un mod de legitimare a dominației exercitate de nobilime, În virtutea dreptului obținut prin cucerire); 3) apariția, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a imaginarului mixofob În Antile și În cele două Americi, focalizat pe metisajul dintre albi și negri, adică dintre stăpânii europeni și sclavii lor africani, pe baza presupunerii că „puțin sânge negru” ajunge pentru ca rasa-stirpe să fie iremediabil „Întinată” (Bonniol, 1992). Acest „sânge negru” este așadar imaginat ca o putere de contaminare, model
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doua jumătate a secolului XX, unei „culturalizări” a acestora. Oricum, conform acestor analize convergente, se pare că nucleul dur al rasismului nu este reprezentat nici de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau biografice. ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și la adaptare, ci conduc În multe cazuri la o reînnoire a sensului prin „tranzit”, „metisaj” sau „hibridare”. Socializarea, din acest punct de vedere, constituie un punct de Întâlnire sau de compromis Între nevoile sau dorințele actorilor implicați și valorile proprii diferitelor „instanțe” cu care aceștia vin În contact. Această modalitate de operare ne amintește de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sociologie de la vie quotidienne, Bruxelles, De Boeck. SIMMEL Georg (1957), Brücke und Tür, Stuttgart, Koehler Verlag (prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori de cooperare, alteori de dominație cu partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație nouă născută din foștii colonizatori și din metisajul tuturor componentelor. În cazul particular al Occidentului, inegalitățile etnice au căpătat În mod oficial aspectul unei misiuni educative și civilizatoare, Înscriindu-se așadar În mod natural În hetero-rasializare. Atâta vreme cât situația de dominație nu a fost contestată În esența ei, coloniștii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]