KorAP: Find »[drukola/base=metod & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...11 >

253 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923

învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor în genere. 101 {EminescuOpXVI 102} Din prelegerile învățătorilor rurali am putut vedea însă mari lipsuri, atât în privința metodei cât și a cunoștințelor. Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe

Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-l cunoaște pe deplin înlocuiește la d-sa, ca și la multe altele, estrema sărăcie de cugetări. De-aceea, în raportul d-sale N-o 3, pe care vi-l înapoiesc, această bogăție de espresii pe care nu le înțelege. Metodul său de învățămînt este de acelaș soi. El e unit cu o rară suficiență, cu o satisfacere personală deplină în cât privește capacitatea și modul său de espunere. Scrierea e în toată școala neglijată, caligrafia - o noțiune cunoscută numai teoreticește

Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
cărți de lectură: Cl. I., ca pîn-acum. [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA IERBICENII] Ierbicenii, 19 noiem[brie] 875 Astăzi, inspectând școala din satul Ierbicenii, am aflat 23 elevi prezenți. Răspunsurile lor au satisfăcut pe deplin. Lectura în clasele superioare merse bine, metodul insonărei e foarte bine aplicat în clasa I. Cunoștințele gramaticale par preste tot sigure. Se vor introduce în semestrul viitor următoarele cărți: Clasa I Metoada nouă de Creangă " a II-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. I " a

Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
nul învățător însă să-și deie silință și mai cu samă să caute ca copiii să nu învețe nimic în mod mort și mecanic, ci totdeuna să poată povesti cu cuvinte proprii ceea ce au citit. În aritmetică să se întrebuințeze metodul demonstrativ, încît operația aritmetică să nu li se pară niciodată o minune, ci un lucru care se esplică prin sine însuși. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ȘIPOTELE] Șipotele, 29 noiemvrie 875 Inspectând astăzi școala din cotuna Șipotele

Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
Eminescu {EminescuOpXVI 468} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA PRIMARĂ DE BĂIEȚI, VASLUI] 1876 aprilie 26 Inspectând astăzi școala publică primară de băieți din Vaslui, am aflat pe d-nii învățători la posturile lor. Citirea la clasa a doua merge preste tot bine. Metodul de predare în clasa a IV-a e foarte mulțămitor. Revizor școlar, M. Eminescu [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA LAZA] 1876 april 27 Inspectând astăzi școala din com. Laza, am aflat prezenți 15 elevi din 41 înscriși. Citirea și scrierea merge

Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913

urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atîta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că nici știi... n-ai treabă, Tu să-i faci frumos tabietu-i Și-ncolo să-ți vezi de treabă. 72 {EminescuOpVI 73} {EminescuOpVI 74} {EminescuOpVI 75} Deci Miron o ia

Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511

A Ț I A Traducere și prefață de Cristina Gavriluță INSTITUTUL EUROPEAN 2002 PREFAȚĂ OBSERVA(IA (I PROVOCAREA ALTERIT((ÎI 1. Observa(ia. Reguli, norme, tipologii (i aplică(îi E firesc s( ne (ntreb(m cum e posibil ca o metod( de cunoa(tere atît de comun( (i obi(nuit( precum observa(ia s( revin( ast(zi (n for((. Dincolo de statistici, metode (i tehnici (tiin(ifice de cercetare, sociologia (i (tiin(ele socio-umane (n general (ncep s( reconsidere metodă observa(iei

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
rul de minciun(, aparen(ele de ceea ce este autentic sau opiniile de fapte, dac( nu printr-o observa(ie conținu( (i sus(inut(, condus( dup( anumite reguli (i cu scopuri precise? Nimic mai fals decît a socoti observa(ia o metod( profan( (i la (ndemîna oricui! (n acest sens, Henri Peretz, autorul lucr(rîi Metodele (n sociologie. Observa(ia, invoc( numeroase exemple din operele (i cercet(rile unor cunoscu(i sociologi, etnologi (i antropologi (Malinowski, Fr. Le Play, W.G. Dubois

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
st(pîni efectele pozi(iei sale de observator (i efectele impunerii unei viziuni proprii observa(iei (ideologie politic(, norme morale, opinii etc.)1. P(strarea unui echilibru (ntre subiectivitatea (i obiectivitatea observatorului face din observa(ie o tehnic( (i o metod( destul de greu de aplicat (n adev(ratul sens al cuvîntului. Numai dup( o (ndelungat( ucenicie (i (narmat cu o experien(( de via(( (social() serioas( se poate p(trunde (i cerceta realitatea, utilizînd observa(ia drept mijloc. Dificultatea acestei tehnici care

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
urat cercet(ri serioase (n domeniu: Erans-Pritchard (n Sudan, Marcel Griaule la Dogonii africani, Geertz (n Băli, Margaret Mead (n Nouă Guinee etc. S( nu uit(m (ns( (i sociologii care s-au dedicat cercet(ri de teren folosind că metod( observa(ia: Donald Roy, W.F. Whyte, E. Liebow, H. S. Becker, E. Goffman, A.V. Cicourel, Philippe Bourgois etc. (n spa(iul românesc, de remarcat sînt monografiile (colii sociologice de la Bucure(ți, realizate sub conducerea lui D. Gusti. El

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
lumii de dincolo de moarte"9. Observatorul uziteaz( ambele moduri de a-(i reprezenta lumea atunci cînd are (n aten(ie tradi(îi, obiceiuri (i fapte sociale, dar (i atunci cînd doar se informeaz( asupra lor. Nu putem spune c( o metod( este mai bun( decît cealalt(. Ambele concur( la crearea unei imagini (n ceea ce prive(te aspectele studiate. Dînd crezare unei celebre teorii sociologice teoria predic(iei creatoare anun(at( pentru prima dat( de Thomas (i Znanieski, putem afirmă c( e

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
delincven(i, homosexuali, secte religioase sau institu(îi (nchise? Ce se (ntîmpl( atunci cînd multe din planurile (i proiectele de cercetare sînt date peste cap (i sîntem practic (n imposibilitatea de a le folosi? Privit( că tehnic(, dar (i că metod(, observă(ia are o mare calitate: las( observatorului o mare libertate de mi(care; el poate s(-(i adapteze planurile (n func(ie de situa(ie. Faptul acesta este practic imposibil de realizat (n cazul altor tehnici, ca de pild

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
continuu pe care fiecare individ (n parte trebuie s( (i-l asume la nesfîr(it. Observ(m (i sîntem la rîndul nostru observa(i. Sîntem (ntr-un fel sau altul prizonierii unei eterne c(ut(ri. Cu siguran((, cea mai potrivit( metod( de explorare (i cunoa(tere a alterit((îi este observa(ia (i interpretarea. De(i posibilitatea într(rîi observatorului (ntr-un anume context social este condi(ionat( fie de diferen(ele ce se reg(sesc (n cadrul societ((îi, fie de

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
iei experimentale (n cadrul (tiin(ei moderne, pentru ca mai tîrziu odat( cu na(terea (tiin(elor antropologice (i etnologice s( se dezvolte sub chipul observa(iei directe de teren. (n sociologie, de(i a fost catalogat( uneori ca fiind o metod( (i tehnic( speculativ(, azi observa(ia este trecut( (n rîndul metodelor (i tehnicilor principale de lucru, ce pot s( ofere informa(îi cu valoare de fapte (i nu de opinii. Caracterul suplu, u(or maleabil (i mai pu(în constrîng

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
ri diferite ale unei "realit((i" la urma urmei "date". "Nu exist( fapte, ci numai interpret(ri", dup( spusă lui Nietzsche, cel care a scris c( lumea adev(raț( a devenit poveste"19. Cert este c( observa(ia, atît ca metod(, dar (i că tehnic(, a contribuit (i contribuie la deslu(irea imaginilor acestei lumi, poate prea conmplex( că s( o putem p(trunde (i poate prea simpl( că s( o putem (n(elege. Dezbaterile metodologice la care asist(m ast

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
a cunoa(te tr(s(turile lor socio-demografice vîrst(, diplom(, profesie etc. -, atitudinea lor (n ceea ce prive(te valorile (i comportamentele obi(nuite consumul, activitatea profesional(, timpul liber, sociabilitatea etc. Folosim termenul de "observa(ie" pentru a numi o alt( metod( de documentare. Experien(a arăt( c( sub acest termen stau ordonate metode foarte diferite (i c( utilizarea lor nu este foarte clar(. Sînt curente patru utiliz(ri ale termenului de "observa(ie". 1) Observa(ia (n sens larg, ca observa

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
acest termen stau ordonate metode foarte diferite (i c( utilizarea lor nu este foarte clar(. Sînt curente patru utiliz(ri ale termenului de "observa(ie". 1) Observa(ia (n sens larg, ca observa(ie a schimb(rilor sociale, semnific( o metod( de analiz( a perioadei contemporane, culegînd (n acest sens tot felul de date statistice, de documente (i de (ntrevederi pentru a avea o privire de ansamblu asupra a ceea ce se întîmplă ast(zi (n Fran(a, de exemplu. Vorbim, astfel

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
în( acest rol. Folosim aici termenul de observa(ie (n al treilea (i al patrulea sens. O METODĂ, DAR NU O DOGMĂ Aceast( lucrare vrea s( r(spund( a(tept(rilor studen(ilor (i cercet(torilor doritori s( urmeze o metod( coerent( care s( le permit( s( culeag( date prin observa(ie, s( le (nregistreze (i s( le interpreteze. Ea propune un fel de ucenicie, precum cea a învățării regulilor de conducere auto sau a perceptelor de polițe(e proprii unei

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
a au plasat observa(ia direct( a mediului social ((n al treilea sens (i (ndeosebi al patrulea), destul de jos (n ierarhia metodelor de cunoa(tere (i (n utilizarea lor. 1) (nv(((mîntul a considerat mult timp observa(ia că o metod( subiectiv( de culegere a pove(tilor (i scenelor (n care cercet(torul intervine el (nsu(i, derogînd astfel dou( principii "(tiin(ifice" ale disciplinei: distan(a total( fă(( de mediu (i reprezentativitatea statistic(; 2) Ucenicul sociologic trebuia mai întîi s

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
observa(ia faptelor umane" din lucrarea să intitulat( Metodă etnografic( [Griaule, 1957]. Raportat( mai mult la formele permanente de comportamente arhaice decît la ac(iunile prezente ale indivizilor, observă(ia practicat( prin acest tip de etnografie este mai degrab( o metod( de inventariere (i colectare de pove(ți (i reguli familiare unui anume martor. De la dispari(ia mai multor societ((i, de la decolonizare, accelera(ia exodului rural (i agricol, numero(i cercet(tori au utilizat datele metodei etnografice pentru a studia

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
ine. Ancheta Termenul de anchet( define(te mai (ntîi o form( de cercetare ce const( (n culegerea tuturor tipurilor de date. Evident, o anchet( poate s( comporte o parte de observa(ie direct( său s( se limiteze numai la aceast( metod(. (n aceste dou( cazuri vorbim de o anchet( prin observa(ie direct(. Dar, cel mai adesea, ancheta (n (tiin(ele sociale se pliaz( pe diversele forme de colectare a datelor, foarte diferite de observa(ia (ns((i (i, (n special

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
prin observa(ie desf((urat( asupra unui grup de persoane care tr(iesc (n acela(i cartier, care lucreaz( (n aceea(i (ntreprindere, care frecventeaz( aceea(i cafenea sau acela(i loc de cult. Astfel, observă(ia este adesea o metod( de colectare a datelor pe baza unei monografii limitate, în timp ce anchetă statistic( la scar( mare prin chestionare este desf((urat( asupra unei largi populă(îi sau asupra e(antionului reprezentativ al unei populă(ii-mam(. Anchetă statistic( de acest tip nu

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
tr(iesc un oarecare timp (n locurile de studiu (i au rela(îi strînse cu persoanele studiate. Dar, cum a au ar(tat-o Briand (i Chapoulie [1991, p. 459], aceste lucr(ri nu par s( se sprijine pe o metod( sistematic( a observa(iei directe, nici pe un mod de tratare a datelor culese care să difere sensibil de cea utilizat( (n mod obi(nuit (n interpretarea (ntrevederilor sau chestionarelor. Reflec(ia aprofundat( asupra rela(iei dintre modul de cunoaștere

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
nu va (nceta decît odată cu ultima ședință de observa(ie. Pentru acest fapt recomand(m cititorului s( citeasc( acest capitol în paralel cu capitolul urm(tor, consacrat redact(rîi (i lu(rîi notelor. b) Observa(ia nu este numai o metod( de teren. Fiecare organiza(ie social( se situeaz( diferit vis-à-vis de un observator poten(ial, (n func(ie de regulile proprii care definesc prezen(a individului (n mijlocul s(u. Un observator deja prezent (ntr-un mediu sau legat de el

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
a fost (n rela(ie. Prezen(a permanent( (i durabil( a observatorului i-a furnizat date reprezentative pentru o perioad( cvasi-complet( a vie(îi organiza(iei sociale observate. Participarea, (n mare parte, la via(a membrilor acestui grup este o metod( intensiv( pentru a aduna un ansamblu de momente (i situa(îi reprezentative pentru func(ionarea socială obi(nuită a acestora pe parcursul perioadei de observa(ie. Ceea ce asigur( o culegere cvasi-exhaustiv( a datelor este faptul de a ta află tot timpul

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]