154 matches
-
numea "„Podul Bălăceinului ce merge spre bis. Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "10 1772 Mai 14 - episcopiile Buzăului și Râmnicului pretindeau, amândouă, că li se cuvine Metohul Sf. Dumitru „De jurământ” din București. Domnitorul hotărăște că din acel moment, Metohul va fi administrat numai de către Episcopia Buzăulu 1785 Iunie 14 - într-un act semnat de către Maria grofoaia Bălăceanca,se precizează că o casă dăruită de ea bisericii Sf. Gheorghe-Vechi (altă ctitorie bălăvenească din veacul al XV-lea), se găsea "„peste
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
posibil identificabil cu cea de-a doua soție a lui Tudor Rudeanul. Restul numelor traduse de G. Teodorescu nu se regăsesc printre membrii familiei atestați documentar în acea perioadă. Sigur este că schitul apare menționat documentar mult mai târziu, ca metoh al mitropoliei, în două acte din 1 martie 1766 și 19 iunie 1777. Nu se cunoaște momentul în care a încetat viața monahală la schitul Dobrotinet, cert este că în catagrafia din 1845, în satul Curtișoara sunt pomenite două biserici
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
de Ștefăniță vodă Lupu în „cartea“ sa de danie pentru mănăstirea Golia (închinată la mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos). Tot de la Ștefăniță Lupu s-a mai păstrat un act asemănător, din 11 mai 1660, prin care domnul întărește mănăstirii Hlincea, metoh la Arghirocastro, stăpânirea asupra satului Hlincea și a 15 poslușnici, numai că editorul a omis sau actul, într-adevăr, nu are portretul votiv al domnului 22. Portretul lui Miron vodă Barnovschi a fost așezat, pe actul din 12 decembrie 1627
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Constantin Duca Voievod (fiul domnitorului Gheorghe Duca și al doamnei Anastasia, succesorul la tron al tatălui său). O altă refacere a fost făcută în anul 1809, de către Serafim, egumen care provenea de la mănăstirea Caracalu, de la Muntele Athos, al cărui metoh era biserica Sf. Atanasie din Copou, iar pictura datează din anul 1850. Biserica sfântul Atanasie din Copou este o mărturie a epocii respective, un document care vorbește despre un anumit stadiu de dezvoltare a vieții economice, sociale și spirituale din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
9. BISERICA MĂNĂSTIRII BUCIUM La extremitatea de sud-est a orașului Iași, dincolo de bisericile de la Socola și de biserica Pogărârea Sfântului Duh de la Bucium, la ferma viticolă care pregătește vin liturgic, există din anul 1863 un schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o pe sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus în brațe. Este o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o altă clădire, din piatră, căreia i-a pus hramul Cuvioasa Parascheva (Sf. Vineri), a lărgit locul din jurul ei și a îngrădit-o cu garduri tari. La rugămintea călugărilor de la Muntele Sinai, Nestor Ureche s-a învoit să le facă metoh această biserică. Și, astfel, împreună cu soția sa Mitrofana, cu ginerele său Hatmanul Isac Balica și soția acestuia Anastasia cu fiii Vasile și Grigore și cu fiicle sale, au închinat-o împreună cu "dughenile și cu toate câte se văd și cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu exista. În locul acela era o casă întunecoasă cu o curte mare, după modelul caselor boierești de pe vremuri, proprietatea colonelului Filitis, fost aghiotant regal. Grădina Ateneului nu exista și nici Palatul Ateneului. Exista în locul Ateneului un început de biserică și Metohul Episcopiei de R. Vâlcea. De aceea locul acesta se numea „la Episcopie“, iar strada din dreapta purta numele de strada Episcopiei. Mai târziu Casa Episcopiei a fost dărâmată, iar curtea plantată primind numele de Grădina Episcopei.151 *** bucureștiul în 1871 121
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost greu, după trecere de 50 de ani, să precizez unde sfârșea una și începea cealaltă. Un cititor îmi scrie că în actualul squar al Ateneului nu a fost propriu-zis o episcopie, ci numai un început de biserică, unde era Metohul episcopiei de Râmnicul Vâlcea. Desigur că a fost așa, dar când am venit eu în București biserica dispăruse. (Id., ibid., nr. 11567, 18 decembrie 1921, pp. 1-2.) După cum se poate constata, la publicarea în volum Bacalbașa a operat îndreptările sugerate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cofetăria; cafeneaua; res taurantul; hotelul): 59, 118, 119, 127, 130, 131, 141, 264, 303 Capul Podului (Piața Victoriei): 113, 371 Carul cu bere (berăria; restaurantul): 117 Casa de economii și consemnațiuni (Casa de depuneri; C.E.C.): 146, 312 Casa Episcopiei v. Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea Casa Poporului: 142 casa (casele) particular: Anagnostiadi 122; Nicolae Andronescu 258; Assan 120, 131, 397; Bălcescu 127; Băleanu 50; indice de nume de locuri 445 Bărcănescului 126; Stancu R. Becheanu 123; Ștefan Bellu (Ienăchiță Văcărescu; Prager
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor 121; Economiei 122; Comerțului și Mediului de Afaceri 122; de Externe 123, 125, 175; de Finanțe (Vistieria) 122; Industriei și Comerțului 116; Instrucțiunii Publice și al Cultelor 66, 283
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte a noastră...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf...care este la Sfântul Munte Athos, și s-au jeluit că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care...a fost dată de sfânrăposatul domn Petru (Schiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri...Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Zugraf...care este la Sfântul Munte Athos, și s-au jeluit că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care...a fost dată de sfânrăposatul domn Petru (Schiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri...Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat...Pentru aceea, a fost dată metoh mai sus scrisei mănăstiri...Si despre toate au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de sfânrăposatul domn Petru (Schiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri...Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat...Pentru aceea, a fost dată metoh mai sus scrisei mănăstiri...Si despre toate au arătat și uricul de la Petru (Schiopu) voievod...făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domniia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Schiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile călugărilor de la Zograf...De aceea...am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului Nicolae din Tarină, să fie metoh sfintei mănăstiri Zograf.” - Cum văd eu, mărite Spirit, călugării de la Zografu veneau să ceară din nou mănăstirea lui Aron Vodă, pentru că „au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași.” Cu alte cuvinte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aceea...am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului Nicolae din Tarină, să fie metoh sfintei mănăstiri Zograf.” - Cum văd eu, mărite Spirit, călugării de la Zografu veneau să ceară din nou mănăstirea lui Aron Vodă, pentru că „au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași.” Cu alte cuvinte, o cereau ca s-o pustiiască și mai mult. Mănăstirea se pustiise deja doar în 12 ani de la zidire sub „buna lor îngrijire.” Am mai băgat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a Sfântului Nicolae, ridicată și înfrumusețată de Aron Vodă. Cu privire la această sfântă mănăstire...am trimis până la sfânta mănăstire ce se află la Marea Neagră, zisă de la Sozopole...și am întrebat pe călugării acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele.” Si crezi că mănăstirea din Tarină a avut liniște după această închinare? Nici vorbă, pentru că la 25 martie 1630 (7138) a venit: „Io Alexandru voievod, fiul lui Radu (Mihnea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
casă și dughene. Apoi zeci de fălci de vie. La 18 dec.1616 (7125) a venit Maria, fiica lui Petru Schiopu voievod, și a zis: „Adică eu, doamna Maria, fata a lui Petru Shiopu voievod, eu, știind pomeana părintelui mieu, metohul și mănăstirea lui Sveti Sava, den târg den Iași, ce o au și cu satul Stroieștii...din ținutul Hârlăului...dat-am și eu acolo, la aceea sfântă mănăstire,...o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroieștii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Stroieștii, anume Cudreavenții.” La 30 aprilie 1618 (7126), Radu Mihnea voievod a întărit egumenului Galathion stăpânirea asupra bisericii Sfântul Dimitrie din Galați, ctitorită de Cârstea, mare vornic, și dăruită mănăstirii Sfântul Sava din Iași de soția acestuia, Anghelina: „Să fie metoh cu tot ce a dat și a întărit cneaghina Anghelina acelei sfinte biserici cu tot venitul, odăjdiile care sânt în acea biserică și cu viile ei, ce le va avea.” Cum se vede treaba, mănăstirea Sfântul Sava nu a dus
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spun că biserica a fost ridicată în 1574, pe hotarul târgului Iași, de Maria, fiica voievodului Petru Schiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic. Era grec din Ianina. Chiar la terminare, biserica a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Dar în 1591Maria, împreună cu soțul ei, s-au autoexilat. - S-a întâmplat însă ca, din lipsa de grijă a călugărilor greci, biserica să se ruineze. În aug.1616, doamna Maria, fiica lui Petru Schiopu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă ca, din lipsa de grijă a călugărilor greci, biserica să se ruineze. În aug.1616, doamna Maria, fiica lui Petru Schiopu, se întoarce în țară, împreună cu vărul său, Radu Mihnea voievod . Atunci a restaurat biserica și a făcut-o metoh mănăstirii Galata, închinată Sfântului Mormânt. Vine apoi Vasile Lupu voievod, care face turlă bisericii, chilii, trapeză, pivnițe și zidul de piatră, cu turn clopotniță și cerdac mare deasupra porții. Stefăniță Lupu voievod s-a îngrijit ca biserica să poarte pictură
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-i singurul voievod care păcătuiește în acest fel. Vom mai întâlni asemenea alunecări către vanitate. Cred că nu a fost altă mănăstire care să treacă pe la atâția stăpâni ca mănăstirea Hlincea. Întâi, în 1574, a fost închinată de către ctitori ca metoh al mănăstirii de la Dionisiate din sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Schiopu, biserica a devenit din nou metoh al mănăstirii Galata.Nu știu de ce, mărite Spirit, dar Radu Mihnea voievod a scos călugării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe la atâția stăpâni ca mănăstirea Hlincea. Întâi, în 1574, a fost închinată de către ctitori ca metoh al mănăstirii de la Dionisiate din sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Schiopu, biserica a devenit din nou metoh al mănăstirii Galata.Nu știu de ce, mărite Spirit, dar Radu Mihnea voievod a scos călugării moldoveni de la mănăstirea Aron Vodă. Aceștia, după cum spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domniia Tării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci...de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat grijă de metoh și de sate ce-au lăsat tot de s-au pustiit.” - Ultima oară când i se amintește mănăstirii Hlincea că se află sub ascultarea altei mănăstiri a fost la 11 oct. 1702 (7211), când Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstiri a fost la 11 oct. 1702 (7211), când Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre tatăl său, Gheorghe Duca voievod, și Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, făcută după sfințirea Cetățuii - la 29 iunie 1672 - această înțelegere stabilea ca mănăstirea Hlincea să devină metoh al Cetățuii. - Poate din acea perioadă, mărite Spirit, dăinuie acea conductă din olane pentru apă despre care am vorbit. - Așa cum a fost această mănăstire, mai puțin de sine stătătoare și mai mult sub ascultarea altor stăpâni, a avut totuși parte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
II-lea voievod la 20 aprilie 1622 (7130): „Noi Stefan Tomșa voievod...facem știre cu acest hrisov al nostru tuturor...că domniia mea...am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Iași, ce iaste metoh al sfintei marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iași, cu locuri de mori...și cu loc de prisăci ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]