154 matches
-
La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică frunțile din țărână și... ― Care-i baiul, dragule? ― Iaca ce pot să spună “veneticii sinaiți”: “Prin prezentul act declarăm noi părinții sinaiți, trăitori în Iașii Moldovei, la metohul nostru (iată că metohul este “al nostru”) Sfânta Parascheva... că, venind... episcop, chir Mitrofan fost al Romanului, să dea cheltuială de a se face o chilie aici înlăuntru, în metoh,... pentru ca întâmplându-se să vină părinții de la... Secul să găzduiască în această casă, acceptăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
act declarăm noi părinții sinaiți, trăitori în Iașii Moldovei, la metohul nostru (iată că metohul este “al nostru”) Sfânta Parascheva... că, venind... episcop, chir Mitrofan fost al Romanului, să dea cheltuială de a se face o chilie aici înlăuntru, în metoh,... pentru ca întâmplându-se să vină părinții de la... Secul să găzduiască în această casă, acceptăm... și nimeni din noi să nu-i împiedice, măcar de ar veni și în mijlocul nopții”... Altfel spus, sinaiții puteau să nu accepte găzduirea călugărilor de la Secu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nimeni din noi să nu-i împiedice, măcar de ar veni și în mijlocul nopții”... Altfel spus, sinaiții puteau să nu accepte găzduirea călugărilor de la Secu. Doar erau la ei acasă, părinte! ― Păi, mănăstirea Sfânta Parascheva, după cum au spus sinaiții, era “metohul nostru”. Oricine îi trecea pragul, intra pe moșia sinaiților, fiule! ― Dacă tot ne aflăm în târg, cred că trebuie să ne oprim la mănăstirea Bărboi. În 1669, martie 12, Gheorghe Duca voievod scrie că: a venit “înaintea noastră” tot neamul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șarpe pentru a câștiga “procesul”. Uite numai ce spune vodă: “Neodihnindu-se părinții sinaiți...( păi, cum să se hodinească, dacă ar pierde atâta avuție?!) au mai aflat dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfântă și nou zidită mănăstire, pe care au înălțat-o la Tătărași cu numele Sfântul Ioan cel Nou pe care... au închinat-o și au dedicat-o să fie metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim cu sate, mori, vii și alte cele...adică: satul Rădești, care este în ținutul Iașilor, cu pod peste Prut... satul Trifouți, care este în ținutul Soroca, cu mori pe râul Nistru, și satul... Lehești... în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Trei Sfetitele,... din târgu din Iaș(i), iaste închinată la toate sfintele m(ă)n(ă)stiri de la Sfânta Gora, rugatu-ne-au toți părinții călugări ce să află petrecători la acele sfinte locuri ca să cercetăm cu mila noastră acestu metoh a lor, ce au aice, ca să le margă și lor ceva agiutor și mângâiere... Și pentru ca să bucurăm pre acei părinți călugări să le margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu mila noastră acestu metoh a lor, ce au aice, ca să le margă și lor ceva agiutor și mângâiere... Și pentru ca să bucurăm pre acei părinți călugări să le margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinate lor și cu celelalte averi, mișcătoare și nemișcătoare, și cu veniturile lor, și să fie supuse acestea toate,... preasfântului și patriarhicescului scaun al dumnezeiescului Mormânt al Domnului... nostru Iisus Hristos, de la Ierusalim,... și a se socoti de acum înainte metoh al Sfântului Mormânt,... cât soarele va veghea, fiind cârmuite și stăpânite de preasfântul și preafericitul patriarh al Ierusalimului, chir Theofan... Iar cei care după aceasta,... ar vrea în vreun chip... să strice hrisoavele domnești,... și ar trece cu vederea hotărârea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
soarele va veghea, fiind cârmuite și stăpânite de preasfântul și preafericitul patriarh al Ierusalimului, chir Theofan... Iar cei care după aceasta,... ar vrea în vreun chip... să strice hrisoavele domnești,... și ar trece cu vederea hotărârea noastră,... și ar înstrăina metohul de stăpânirea Sfântului Mormânt,... să fie afurisit de Dumnezeu Atotțiitorul și blestemat și neiertat și nedezlegat după moarte, în veacul de acum și în cel ce va să fie, și să fie supus blestemurilor patriarhicești și soboricești, și să-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
strica afierosala ci esti pusă acole... unul ca acela este afurisit... și neiertat și nedezlegat după moarte, în veci, și partea lui cu vânzătoriul Iuda”... ― Numai că, după un timp, cei de la Sfântul Munte au uitat să mai vină la metohul lor și mănăstirea lui Păun de la Clatea, din câte ne aducem aminte, “s-a risipit”... ― Ascultă, dragule, ce spune în iulie 1673: “Dosithei, cu mila lui Dumnezeu, papă și patriarh al sfântului oraș al Ierusalimului și al întregii Palestine. Nimicnicia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oe)voda, Bojieiu milostiiu, gospodari Zemli Moldsavscoi” scrie că tatăl său, Gheorghe Duca voievod, a “făcut tocmală... cu prefericitul Dosoftei patriarhul de Ierosalim de au dat sfinția sa patriarhul m(ă)n(ă)stire Hlincea să fie supt ascultare Cetățuii în loc de metoh, cu sate cu vecini, cu bucate, cu mori, cu vii și tot ce au avut sfânta m(ă)n(ă)stire, pentru căci neavând loc de hrană mănăstirea Cetățuia i-au fost dat acea m(ă)n(ă)stire Hlincea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
voievod, constantinopolitanul, a prădat-o; după aceea s-au tâmplat războaie și au venit în țara asta leși, turci, tatari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă, atât în mănăstire, cât și în metoh; și încă oamenii ce erau pe moșiile ei, unii au fost robiți, și alții s-au nimicit și s-au împrăștiat. Și adesea i-am dat, de la mănăstirile ce se află aici, în Iași, ale Sfântului Mormânt, unele vite și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unele vite și altele de nevoie ca s-o ridicăm; iar de relele vremuri a pățit tot așa... Neputând să facem alt chip ca să se păstreze acea biserică în locul ei,... am găsit ce e bine și am făcut să fie metoh al mănăstirii Sf. Sava, care se află aici în Iași”... ― Mai spune că tot ce mai are mănăstirea Dealu Mare: “moșiile ei, și locurile de vii, și morile și locurile de moară, și pivnițele, și dughenile, și locurile ce are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana, și copiii lor...care au și dat această biserică zidită de ei să fie metoh mai sus-zisei mănăstiri Sinai pentru sufletul și pomenirea panului Balica, numit Melentie, hatman și pentru veșnica pomenire a soției sale și a copiilor săi și a tot neamul lor”. Când am ajuns la acest pasaj, am tresărit: „Uite unde sta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod...Facem cunoscut cu această carte...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zograf...care este la Sfântul Munte Athos și s-au jeluit...cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea domniei mele, și uricul de la Petru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și s-au jeluit...cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea domniei mele, și uricul de la Petru voiavod...și la aceasta și domnia mea m-am aflat... fiind noi atunci pe lângă domnia sa unul dintre cei dintâi sfetnici...fiindcă și noi am văzut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile călugărilor de la Zograf... De aceea, pentru astfel de întocmire și miluire și întoarcerea metohului către sfânta mănăstire Zograf, pe care însumi domnia mea am voit-o... A scris, la Iași, Dimitruț.” Abia am așezat la loc suretul, că vocea bătrânului îmi atrage luarea aminte: „Dacă nu ai știut, atunci afli acum că mănăstirea Sfântul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
moșiile ei, unii au fost robiți, și alții s-au nimicit și s-au împrăștiat...La urma urmei, neputând să facem alt chip ca să se păstreze acea biserică în locul ei...am găsit că e bine și am făcut să fie metoh al mănăstirii Sfântul Sava, care se află aici la Iași...” Când am terminat de buchisit cele scrise, am cam rămas dezorientat. „De unde până unde patriarhul - fie el și al Ierusalimului - poate face asemenea mișcare cu mănăstirile Iașilor?” Bătrânul, care mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vere. Istoria consemnează că Maria, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul său, Zottu Tzigara, originar din Ianina (Grecia), fost spătar și mare vistiernic, au ridicat sfântul lăcaș în 1574, pe hotarul târgului Iași. La terminarea zidirii, au închinat-o ca metoh mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. În 1591, împreună cu soțul ei, s-au autoexilat și, ca urmare, din lipsă de grijă, mănăstirea s-a risipit. În 1616, când doamna Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
așa cum le spui mata bobocule” nu se există altul... Mulțam pentru încurajare. Și ca să nu crezi că îți pierzi cumva vremea degeaba, află că mănăstirea Hlincea a avut stăpâni cu nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din mână în mână, nu a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că mănăstirea Hlincea a avut stăpâni cu nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din mână în mână, nu a fost gospodărită acătării niciodată. Iaca ce spune la 18 decembrie 1616 (7125) chiar Maria, fiica lui Petru Șchiopu, doar după 42 de ani
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din mână în mână, nu a fost gospodărită acătării niciodată. Iaca ce spune la 18 decembrie 1616 (7125) chiar Maria, fiica lui Petru Șchiopu, doar după 42 de ani de la zidirea bisericii: „Deci, cînd au vrut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Țării Moldovei, cînd am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci... de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat de grijă de metoh... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”... Iaca, dragule, că se arată și viile! La 30 iunie 1626, Miron Barnovschi Moghila voievod judecă pricina dintre călugării greci și cei moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu, hotărând ca grecii să rămână la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sfântului Ioan cel Nou, aduse de vodă de la Constantinopol cu multă cheltuială. Se știe că moaștele au fost depuse în Catedrala mitropolitană din Suceava. Voiam să mai spun că hatmanul Nicoriță, împreună cu soția sa Theodosia, au închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]