92 matches
-
de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
10 lei; - formă: rotundă; - diametru: 37 mm; - metal: argint; - titlu: 999 la mie; - greutate: 31,103 g; - calitate: proof; - margine: zimțată. Aversul prezintă, în jumătatea superioară, stema României, valoarea nominală - 10 LEI și inscripția semicirculară "ROMÂNIA"; în jumătatea inferioară, 3 metope înfățișând imagini ale războiului dintre români și daci, iar dedesubt anul emisiunii - 2009. Reversul prezintă, în prim-plan, portretul împăratului român Traian și inscripția semicirculară cu numele acestuia, iar în plan secund, monumentul triumfal de la Adamclisi; sus și jos, inscripțiile
CIRCULARĂ nr. 39 din 15 octombrie 2009 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede dedicate aniversării a 1.900 de ani de la inaugurarea monumentului de la Adamclisi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216297_a_217626]
-
ale orfismului sunt evidențiate deja în capitolul 5 („Întrecerea lui Homer”) din „Cinci preambuluri pentru cinci cărți nescrise” (1872). Personajul a inspirat pe mulți muzicieni, de exemplu: Una din cele mai vechi reprezentări ale lui Orfeu se întâlnește pe o metopă din tezaurul Sikyonienilor din Delfi, unde acesta se află în rândul argonauților, alături de un alt cântăreț (ca. 550 î.Hr.). Această reprezentare corespunde versiunii celei mai vechi a legendei, legată de mitul argonauților. De obicei, Orfeu este înveșmântat în pictura Greciei
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
sinteză între artă antică și cea a Renașterii. Este un volum de forma semicirculara, așezat pe un postament treptat (3 trepte), are o sală centrală circulară, înconjurată de un peristil cu o colonada de tip toscan, surmontata de o friza, metope și triglifi și apoi o balustradă cu baluștri. Este acoperit cu o cupola. Se remarcă prezenta lanternoului, ca element structural, precum și contravântuirea cupolei.
Tempietto () [Corola-website/Science/303088_a_304417]
-
patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
care datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit. Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
cuplet elegiac. O traducere: La locul bătăliei mai există un monument modern, numit „monumentul lui Leonidas” în onoarea regelui spartan. Este compus dintr-o statuie de bronz a lui Leonidas, înscrisă doar cu replica „Μολών λαβέ” („Vino și ia-le!”). Metopa de sub statuie înfățișează scene din bătălie. Cele două statui din stânga și dreapta monumentului reprezintă râul Eurotas și muntele Tayget, faimoase repere ale Spartei. În 1997, un al doilea monument a fost dezvelit oficial de guvernul grec, dedicat celor 700 de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
a faraonului egiptean Ramses al II-lea. Celebra Piatră de la Rosetta, adusă din Egipt cu ocazia expediți-ei lui Napoleon I (1798), a permis savantului Champollion, după îndelungate studii, să descifreze vechile hieroglife, la începutul secolului al XIX-lea. Frizele și metopele de pe marele templu, Parthenon, de pe Acropola grecească, se află aici în toată măreția lor marmoreică spre delectarea turiștilor și satisfacția cercetătorilor. Statul grec le revendică ca loc de origine... Marea Britanie amână retrocedarea. Litigiile continuă ca multe altele. Biblioteca deține circa
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
sau pot deprinde abilități în domenii ca informatică, desenul, coregrafie, dans, folclor, orchestră și altele. Palatul a fost ridicat din cărămidă și zid, dezvoltat pe un subsol parțial și un parter. El iese în evidență prin bogatele decorațiuni: capiteluri corintice, metope din ceramică smălțuită de culoare albastru deschis și altele, specific stilului eclectic, stil la mare căutare în acele vremuri. Pot fi văzute și elemente care aparțin Renașterii italiene, acestea caracterizându-se prin fierul forjat. Accesul se făcea printr-un portic
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
specific stilului eclectic, stil la mare căutare în acele vremuri. Pot fi văzute și elemente care aparțin Renașterii italiene, acestea caracterizându-se prin fierul forjat. Accesul se făcea printr-un portic cu turlă. Pe corpurile laterale ale clădirii, erau așezate metope de ipsos, cu decoruri simple și mai mici ca dimensiune. Construcția era formata dintr-un corp central și două aripi laterale, mai mici în măsură și înălțime, în total 68 de metri. Acoperișul edificiului este realizat în patru ape, iar
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
echipați adecvat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaș, un ceferist, un pontonier și un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg. Pe cele 4 părțile laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel: În plus, pe laturile din stânga și dreapta a soculului principal, la nivelul
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
este un templu doric închinat zeiței Athena, protectoarea cetății, devenind reprezentativ prin arhitectura greacă și fiind un simbol al încrederii în zei și virtuți morale. Acest templu este celebru datorită proporțiilor lui perfecte dar și sculpturilor realizate de Fidias la metopele și frontoanele de la exterior și de la friza ionică la interior. Teatrul, construit pentru prezentarea spectacolelor sau a serbărilor în cinstea diverșilor zei. Este un loc public, în aer liber. Acesta este construit pe panta naturală a unui deal, urmărind configurația
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Tot Lisip renunță la vederea frontală, obligând privitorul să admire sculptura din mai multe unghiuri. Sculptura monumentală și reliefurile decorative, fac parte din decorațiunile arhitecturale astfel, sculptura monumentală se întâlnește pe frontoanele templelor iar reliefurile decorative le găsim pe frize, metope, socruri de statui, stele funerare și altare. Pentru realizarea acestora este necesară respectarea anumitor reguli. Prima regulă importantă se numește legea cadrului și constă în adaptarea compoziției la forma și dimensiunile cadrului. A doua regulă importantă pentru a realiza monumentul
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sculptorul acordă o importanță mai mare problemelor de mișcare personajele, fiind surprinse în poziții și atitudini mult mai diverse. Reprezentând apogeul sculpturii clasice, decorațiunile Parthenonului se numără printre cele mai importante realizări ale sculptorului Fidias. Acesta decorează cele două frontoane, metopele frizei dorice exterioare și friza interioară din naos-ul templului. Frontoanele ne povestesc despre două episoade importante din viața zeiței Athena cum ar fi nașterea zeiței din capul lui Zeus realizată pe frontonul de est, și cearta dintre Athena și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
gesturi, poziții, atitudini și mișcări realizează unitatea ansamblului. Sculpturile lui Fidas sunt realizate astfel încât se observă trăsături dominante cum ar fi: firescul atitudinilor, corectitudinea mișcărilor și pozițiilior, starea faldurilor veșmintelor care nu împiedică mișcarea personajelor, calmul, solemnitatea și gravitatea figurilor. Metopele arhitecturale sunt decorate în relief înalt(altorelief), și reprezintă aspecte din luptele centaurilor cu lapiții, ale zeilor cu giganții sau ale grecilor cu amazoanelor. Metopele înfățișând luptele dintre centauri și lapiți au fost cele mai bine păstrate până în zilele noastre
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și pozițiilior, starea faldurilor veșmintelor care nu împiedică mișcarea personajelor, calmul, solemnitatea și gravitatea figurilor. Metopele arhitecturale sunt decorate în relief înalt(altorelief), și reprezintă aspecte din luptele centaurilor cu lapiții, ale zeilor cu giganții sau ale grecilor cu amazoanelor. Metopele înfățișând luptele dintre centauri și lapiți au fost cele mai bine păstrate până în zilele noastre. Fiecare metopă prezintă câte două personaje, Fidas înfățișându-le realizând o varietate de mișcări și atitudini având o bună corelare între acțiunile personajelor și expresivitatea
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sunt decorate în relief înalt(altorelief), și reprezintă aspecte din luptele centaurilor cu lapiții, ale zeilor cu giganții sau ale grecilor cu amazoanelor. Metopele înfățișând luptele dintre centauri și lapiți au fost cele mai bine păstrate până în zilele noastre. Fiecare metopă prezintă câte două personaje, Fidas înfățișându-le realizând o varietate de mișcări și atitudini având o bună corelare între acțiunile personajelor și expresivitatea chipurilor lor. În interiorul cellei găsim o friză realizată în bazorelief reprezentând „Procesiunea Panntheneelor” cu ocazia festivitățiilor de
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
acestora transmit pasiunea luptelor. Templul lui Zeus, un simbol al cetăților elene, a fost construit în Olimpia, în perioada clasică, după un plan în acord perfect cu peisajul din jur. Cele două frontoane ale acestuia, sunt decorate în ronde-bosse iar metopele frizei dorice sunt decorate cu bazoreliefuri. Din punct de vedere compozițional și stilistic, sculpturile frontoanelor și metopelor formează un tot unitar. Realizarea acestora constituie un moment important pentru a defini trăsături ca: încadrarea compozițiilor în triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul metopelor
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în perioada clasică, după un plan în acord perfect cu peisajul din jur. Cele două frontoane ale acestuia, sunt decorate în ronde-bosse iar metopele frizei dorice sunt decorate cu bazoreliefuri. Din punct de vedere compozițional și stilistic, sculpturile frontoanelor și metopelor formează un tot unitar. Realizarea acestora constituie un moment important pentru a defini trăsături ca: încadrarea compozițiilor în triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul metopelor cu respectarea legii cadrului, tratarea sculpturilor în planuri mari eliminând detaliile și reliefând volumele cu ajutorului jocului
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
metopele frizei dorice sunt decorate cu bazoreliefuri. Din punct de vedere compozițional și stilistic, sculpturile frontoanelor și metopelor formează un tot unitar. Realizarea acestora constituie un moment important pentru a defini trăsături ca: încadrarea compozițiilor în triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul metopelor cu respectarea legii cadrului, tratarea sculpturilor în planuri mari eliminând detaliile și reliefând volumele cu ajutorului jocului de umbră și lumină, exprimarea mișcării prin gesturi și poziții variate sau jocul faldurilor, realizarea de chipuri sobre fără expresivitate. Frontoanele prezintă aspecte
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în anul 1982, beneficiind de cronici favorabile. Mihai Grmatopol a declarat: „Trofeului de la Adamclisi, Coloanei de la Roma, artei traianice și contextului ei cultural i-am dedicat o carte, "Arta imperială a epocii lui Traian", București, Meridiane, 1984. Demonstram acolo că metopele Monumentului de la Adamclisi, dedicat lui Marte răzbunătorul, reprezintă pe hemiciclul nordic sângeroasa bătălie de pe platoul dobrogean, iar pe cel sudic, cel de-al doilea război dacic (105-106), care constituia răzbunarea înfrângerii de la Adamclisi ce a și determinat respectivul război, neprevăzut
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
hemiciclul nordic sângeroasa bătălie de pe platoul dobrogean, iar pe cel sudic, cel de-al doilea război dacic (105-106), care constituia răzbunarea înfrângerii de la Adamclisi ce a și determinat respectivul război, neprevăzut de Traian. Am dat și prima seriere logică a metopelor ce rezumă în genere, pe hemiciclul sudic, mulțimea scenelor Columnei dedicate celui de-al doilea război, în vreme ce scenele specifice hemiciclului nordic nu se regăsesc pe jumătatea inferioară a fusului acesteia (înfățișând primul război). Demonstram că programele iconografice ale Monumentului și
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]