388 matches
-
Unghiul de elevație al acestui traiect orizontal echivalent (acum în plan vertical) este β = tan-1(ℓh/) (rămâne neschimbat). În acest caz, pentru un observator situat în dreptul traiectului, unghiul β și atenuarea laterală rezultată Λ(β, ℓ) sunt aceleași pentru metricile L_E și L_max. ... 39. La punctul 2 subpunctul 2.7.19. titlul „Atenuarea laterală a segmentului finit“, de la descrierea figurii 2.7.q până la formula 2.7.55 inclusiv, textul se modifică și va avea următorul cuprins: Figura 2.7.r ilustrează situația în care punctul
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
de pe prelungirea acestuia. Triunghiul OS_1S_2 corespunde figurii 2.7.j care definește corecția segmentului Δ_F. În acest caz, parametrii directivității și atenuării laterale sunt însă mai puțin evidenți. Figura 2.7.r.*) Observatorul în spatele segmentului *) Figura 2.7.r este reprodusă în facsimil Pentru metricile nivelului maxim, se consideră că distanța NPD este distanța cea mai scurtă până la segment, și anume, d = d_1. Pentru metricile nivelului de expunere, aceasta este distanța cea mai scurtă dp de la O la S_p pe traiectul de zbor
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
laterale sunt însă mai puțin evidenți. Figura 2.7.r.*) Observatorul în spatele segmentului *) Figura 2.7.r este reprodusă în facsimil Pentru metricile nivelului maxim, se consideră că distanța NPD este distanța cea mai scurtă până la segment, și anume, d = d_1. Pentru metricile nivelului de expunere, aceasta este distanța cea mai scurtă dp de la O la S_p pe traiectul de zbor prelungit, respectiv, nivelul interpolat din tabelul NPD este L_E∞ (P_1, d_p). Parametrii geometrici pentru atenuarea laterală diferă, de asemenea, în cazul
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
la O la S_p pe traiectul de zbor prelungit, respectiv, nivelul interpolat din tabelul NPD este L_E∞ (P_1, d_p). Parametrii geometrici pentru atenuarea laterală diferă, de asemenea, în cazul calculelor pentru nivelul maxim și, respectiv, pentru nivelul de expunere. Pentru metricile nivelului maxim ajustarea Λ(β,ℓ) este dată de ecuația (2.7.40) cu β = β_1 = sin-1 (z_1/d_1) și unde β_1 și d_1 sunt definiți de triunghiul OC_1S_1 în planul vertical care trece prin O și S_1. Atunci când se calculează atenuarea laterală
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
dată de ecuația (2.7.40) cu β = β_1 = sin-1 (z_1/d_1) și unde β_1 și d_1 sunt definiți de triunghiul OC_1S_1 în planul vertical care trece prin O și S_1. Atunci când se calculează atenuarea laterală numai pentru segmentele aeriene și pentru metricile nivelului de expunere, ℓ rămâne cea mai scurtă deplasare laterală față de prelungirea segmentului (OC). Dar pentru a defini o valoare adecvată a β, este necesară, din nou, vizualizarea unui traiect de zbor orizontal echivalent (infinit), din care se poate
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
φ = β_p – ε, unde β_p este unghiul S_pOC. Cazul observatorului situat în fața segmentului nu este descris separat; este evident că acesta este, în esență, același cu cazul în care observatorul se află în spatele segmentului. Cu toate acestea, pentru metricile nivelului de expunere, în cazul cărora pozițiile observatorului sunt în spatele segmentelor de la sol în timpul rulării pentru decolare și în fața segmentelor de la sol în timpul rulării după aterizare, valoarea β devine aceeași cu cea pentru metricile
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
metricile nivelului de expunere, în cazul cărora pozițiile observatorului sunt în spatele segmentelor de la sol în timpul rulării pentru decolare și în fața segmentelor de la sol în timpul rulării după aterizare, valoarea β devine aceeași cu cea pentru metricile nivelului maxim. Pentru pozițiile din spatele segmentelor de rulare pentru decolare: Pentru pozițiile din fața segmentelor de rulare după aterizare: Motivul pentru care se utilizează aceste expresii specifice este legat de aplicarea funcției de directivitate la începutul rulării în spatele
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
să mai zică ceva. și încă ceva. și încă și încă. Nu același lucru cu alte cuvinte, desigur. Ci lucruri diferite cu vorbe asemănătoare. Ceea ce, fără să fie nociv, e totuși excesiv. Când devine conștient de risc, schimbă palierul (odată cu metrica) și redresează contactul vizual. Artificiul face toți banii. Din ușor ermetică, poezia redevine delicat cotidiană. Ultimul vers de aici e o definiție și o disoluție a materiei poetice înseși: Tocmai citeam chestia asta unde e/ citată scrisoarea lui Marx/ către
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
din faptul că, oricare ar fi tema poemelor, Kavafis o tratează cu un amestec de familiaritate și deferență: cuvintele de obicei simple sînt întretăiate de referințe la antichitatea clasică și la realitatea cea mai mundană deopotrivă și transpuse într-o metrică complicată. Iată, de pildă, începutul poemului „Boala lui Kleitos”, din 1926: „Kleitos, un bărbat fermecător,/ ce nici douăzeci și trei de-ani nu împlinise/ - educat excelent, vorbind limba elină -/ zace la pat, bolnav. Îl chinuiește febra ce-a bîntuit la
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
Heidegger, nu poți să te exprimi decît în formulele lui sibilinice. Sunt importanți doar autorii pe care îi imiți fără să-ți propui asta, dar cel mai important e ca în final, rupîndu-le vraja ceremoniei, să ajungi la propriile ticuri. Metrica lui Arghezi trebuie părăsită, categoriile lui Hegel trebuie uitate, iar Heidegger trebuie abandonat. Din acel moment ești liber, adică apt de a te supune propriei tale pastișizări, cu condiția să fi ajuns la propriile obișnuințe de limbă. Viorel Chițea nu
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
sumă a cunoștințelor”, „rezultat al bunei educații”, „calitatea bună a sufletului”, „regulă de purtare”, „politețe și bune maniere”, „căutarea eleganței în orice privință”, „educație morală”, „maxime morale” etc., desemnând în zilele noastre toate felurile de proză și poezie, precum și retorica, metrica, biografia, anecdotele, fabulele, epistolele (cf. Carlo-Alfonso Nallino, La Littérature Arabe des origines à l’époque de la dynastie Umayyade, Paris, 1950) e îndeobște însoțit de calificativele „instructiv” sau „distractiv”. Dintre textele de adab instructiv fac parte și prozele lui Ibn al-
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
dar grădina și-un șarpe mai puțin." (p. 11). Foarte atent la ce se întâmplă în jurul său, tânărul poet pare uneori a-i pastișa pe marii poeți ai timpului său. Alb, galopând pare a fi unul dintre acele poeme în metrică populară, scrise parcă în joacă de Nichita Stănescu, ,La Sibiu, pe-un deal în jos,/ Călăream un cal frumos./ Pintenii-i simțeam la os,/ Osul calului frumos./ și plutind numai în spume/ Călăream un cal în lume./ Alb, pierdut în
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dar nu avem acces la el în mod logic, rațional, și care este sugerat prin absurdul asociațiilor : „dar un munte împărțit la o capră / nu știm cât face„ nici „eu și cu tine nu știm, vai, nu știm cât facem„. Metrica, mai scurtă, din strofa a doua, asociațiile inedite de cuvinte: ''plapumă'', ''iepure'', ''varză'', tramvai'', ''conopidă'', precum și ritmul alert, pe nerăsuflate, din strofa a doua, induc ,mai întâi, trăiri nedefinite, într-o lume ce pare cu totul confuză, pentru ca apoi sentimentul
CUNOAȘTERE POETICĂ ÎN „ALTĂ MATEMATICĂ„ DE NICHITA STĂNESCU de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383510_a_384839]
-
Astăzi citeam un text semnat de un scriitor stabilit departe, peste mări și țări, tocmai remarcam modulațiile sentimentului de dor transmis în versuri cu schimbări de ritm de la o strofă la alta, de la un vers la altul sau chiar în metrica aceluiași vers, de la iamb la coriamb, de la troheu la anapest, cu un suflu liric când tandru, când vibrant și intensitate unduitoare de la un gând la altul: cufundată în lectură și emoții estetice, primesc vizita nepotului meu, venit cu ideea de
UNIVERSUL... LA DREPT VORBIND de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383511_a_384840]
-
pentru scrierea deosebită! Prin trecerea lumii și în leagănul timpului, sunt două volume de poezie de înaltă spiritualitate, abordate în stil diferit. Volumul intitulat: Prin trecerea lumii, se bucură de forma clasică a poeziei care impune reguli fixe, ritm, rimă, metrică, prozodie, comparație, personificare, metaforă, repetiție,inversiune etc. Volumul în leagănul timpului, este realizat în varianta modernă, cea a versului alb, care nu impune reguli stricte, însă de la distanță par ușor de realizat, dar nu este nici pe departe așa. Ambele
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
un bombonel mascat. Pe mine mă caracterizează permanența, perenitatea. Te iau drept martor că eu din Bernarda am să fac o femeie, dacă nu onorabilă, ceea ce deja este, cel puțin fericită. I-am zîmbit, Încuviințînd. Entuziasmul lui era contagios, iar metrica sa - invincibilă. — Să ai mare grijă de ea, Fermín. Fiindcă Bernarda e prea bună la inimă și a luat deja prea multe plase. — Crezi cumva că nu-mi dau seama? Haide, că-i stă scris În frunte ca pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Vasile Burlui caută permanent noi linii de expresie, precum pictorul care își pregătește cadrul, șevaletul și penelul pentru operă. Spontaneitatea și corența exprimării, naturalețea versului și simțirii din care se făcea doar pe vremuri poezie autentică, flori rare astăzi, o metrică a versului cu efect, rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, toate aduc flori de lumină din lumina aceea de aură care nu trebuie strivită, nici înăbușită. Sufletul poetului este plin de trăiri intrinsece, poeme complexe, nuanțate, prezentate într-
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
împart un ceai și griji, la doi. Când ploaia stă și vântul nu mai bate, sub Soare, licuricii zburdă-n firul ierbii, de pe veranda casei, dulce vers răzbate, caută rima potrivită, prietenii acerbii. Dintr-un pahar mărgele, numără silabe, o metrică perfectă și uite înc’-un vers, vorbesc din amintiri de mândre slabe, cu-o rimă sărutată citită pe revers. Ei stând așa-n lumina blândă de apus, împărtășindu-și bucuria revederii, Soarele dispărea, sub deal, fiind răpus de frumusețea prieteniei
PRIETENIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368077_a_369406]
-
aduce un son de epocă de demult - mai cu seamă în circumstanța recreării unui accent paroxiton, preferat, de altfel, dintre toate, de limba noastră (aúră sau Vultúrul, de exemplu, sunt, de fapt, aduse mai acasă) sau de regionalism conservat în metrica populară (codrú, gîndú, primăvará, lumeá, icoaná, duminicá, moarteá) - când poetul atribuie cuvântului un accent oxiton - care, de regulă, dar nu neapărat, coincide cu un articol în encliză, deci cu un rudiment de cuvânt care va fi fost cândva întreg și
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
le aflu în câteva momente vechi și mari ale liricii românești. Prozodia lui, de pildă, de acolo vine. Nu are perfecțiunea versului mace-don-skian, dar aduce în contemporaneitate sunetul curat al acestuia, nu atinge performanța ruperilor de ritm argheziene, dar frânge metrica versului, cu efect, acolo unde curgerea lui o cere de la sine. În literatura de azi, acest elegiac demn aduce naturalețea versului și a simțirii din care se făcea cândva poezie autentică. Andrei Grigor Referință Bibliografică: UN ELEGIAC DEMN / Pompiliu Comsa
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
nu de lungimea cîrnatului său. În septembrie 2011, a fost inaugurată pagina de Facebook a proiectului. Erau trecute cîteva reguli pentru viitorii participanți: „Fiecare strofă trebuie să fie alcătuită din patru versuri, preferabil cu rimă și ritm, să aibă o metrică scurtă sau medie și să înceapă obligatoriu cu verbul sînt , drept element lexical de legătură între strofe, pentru continuitatea și unitatea poetică, precum și pentru validarea versurilor scrise de către participanți“. Și prin conducte a început să curgă poezie. În șase luni
INTERNAUTUL (”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT”, CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362081_a_363410]
-
Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr.
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
subsemnatul, Simion Bogdănescu). Autoarea nu și-a așezat arta poetică nici la începutul , nici la sârșitul cărții. A preferat în interior. Concepția sa despre poezie și misiunea poetului se găsește în poemele „Binecuvântare”, „Poetul”, „Ce preț are o poezie”. Preluând metrica versului popular, Dorina Stoica identifică întreaga ei creație cu Fecioara Maria - este Poezia! Ea se roagă către pururea Fecioara să-i dea harul poetic necesar ca să-și salveze ființa de la uitare „Umple-mă de har/ Maică, dar din dar,/ Jertfă
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]