69 matches
-
la 85 de ani. Boala Parkinson este o afecțiune multilezională a sistemului nervos central, care afectează mai multe structuri din trunchiul cerebral, bulbii olfactivi și sistemul nervos vegetativ periferic foarte precoce, înainte de apariția manifestărilor motorii, iar tardiv - substanța neagră din mezencefal, diencefalul, sistemul limbic și neocortexul. Clinic, se manifestă prin tulburări motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar și non-dopaminergic) și non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - până la demență, psihotice, tulburări de control impulsiv, tulburări de miros, tulburări de somn). Semnele clinice majore
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
la 85 de ani. Boala Parkinson este o afecțiune multilezională a sistemului nervos central, care afectează mai multe structuri din trunchiul cerebral, bulbii olfactivi și sistemul nervos vegetativ periferic foarte precoce, înainte de apariția manifestărilor motorii, iar tardiv - substanța neagră din mezencefal, diencefalul, sistemul limbic și neocortexul. Clinic, se manifestă prin tulburări motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar și non-dopaminergic) și non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - până la demență, psihotice, tulburări de control impulsiv, tulburări de miros, tulburări de somn). Semnele clinice majore
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
de proteze implantabile cu ancorare osoasă Indicații medicale Principii de adaptare protetică Evaluarea câștigului protetic 13. Proteze auditive implantabile - 2 ore Strategii de procesare a sunetului Implantul cohlear - indicații, tipuri, adaptarea protetică, evaluarea rezultatelor Implantul auditiv nuclear, implantul auditiv de mezencefal: descriere, indicații 14. Electrofiziologia implantului cohlear - 2 ore Evaluarea integrității dispozitivelor Răspunsul telemetric neural - ECAP Potențialele evocate electrice 15. Restaurarea audiției binaurale: - 2 ore Localizarea sunetelor complexe Efectele hipoacuziei asupra auzului stereofonic Protezarea convențională bilaterală Protezarea implantabilă unilaterală versus bilaterală
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
de proteze implantabile cu ancorare osoasă Indicații medicale Principii de adaptare protetică Evaluarea câștigului protetic 13. Proteze auditive implantabile - 2 ore Strategii de procesare a sunetului Implantul cohlear - indicații, tipuri, adaptarea protetică, evaluarea rezultatelor Implantul auditiv nuclear, implantul auditiv de mezencefal: descriere, indicații 14. Electrofiziologia implantului cohlear - 2 ore Evaluarea integrității dispozitivelor Răspunsul telemetric neural - ECAP Potențialele evocate electrice 15. Restaurarea audiției binaurale: - 2 ore Localizarea sunetelor complexe Efectele hipoacuziei asupra auzului stereofonic Protezarea convențională bilaterală Protezarea implantabilă unilaterală versus bilaterală
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
înotătoare (scrumbia nu are vezică), care este umplută cu o mulțime de gaze, în special oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice densitatea corpului. Sistemul nervos central la pești constă din encefal și măduva spinării. Encefalul se caracterizează printr-un mezencefal mare, în care se localizează terminațiile neuronilor ce pornesc de la retină, și hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular și un cerebel, de regulă foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori și micști. Nervii rahidieni
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
revine norepinefrinei. Astfel, drogurile prin inhibiția sintezei norepinefrinei suprimă somnul rapid, dieta bogată în fenilalanină (precursor al norepinefrinei) provoacă o tulburare atât a somnului, cât și a memoriei. Blocarea căilor noradrenergice de către 6-hidroxi-dopa, care diminuează conținutul de noradrenalină (NA) în mezencefal, reduce starea de veghe și perioada somnului paradoxal. Amfetamina micșorează durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
creșterea nivelului mineralocorticoizilor. Se presupune, că hipersecreția îndelungată a catecolaminelor sub acțiunea factorilor stresanți în cadrul nevrozelor induce micșorarea funcției sistemului hipofizar suprarenal, datorită secreției excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implică și structurile serotoninergice ale hipotalamusului și a mezencefalului (nivelul serotoninei crește doar în stresul de scurtă durată, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine rămâne pe parcurs stabilă). În procesele de activare aferentă a scoarței paralel cu mecanismele adrenergice se implică și cele colinergice. Experimental s-a determinat
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub neural. Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul realizându-se prin intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior. Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal. În săptămâna a 6-a, prozencefalul se împarte în telencefal și diencefal, iar rombelcefalul în metencefal și mielencefal. Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500 g. Este legat de corp prin 12 perechi de
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
mesager de ordinul III, vezi sinapsa) spre nucleu unde modulează expresia genelor. Aceasta poate avea implicații serioase în activitatea celulei, de exemplu la nivelul răspunsurilor mediate de hormoni și neurotransmițători. Dopamină(DA), prin acțiunea să în sistemul mezocorticolimbic (vezi: cortex, mezencefal, sistem limbic), este moleculă cel mai direct implicată în formarea dependenței de diferite substanțe, datorită efectului ei de recompensare. Zona ventral tegmentală și nucleus acumbens au fost asociate cu formarea dependentelor, prin input-urile glutamatergice venite de le cortexul prefrontal
Efectele etanolului asupra organismului () [Corola-website/Science/302156_a_303485]
-
care blochează fie ambele tipuri de receptor fie câte unul) pentru receptorii µ și δ de opioizi, ceea ce sugerează o interacțiune între etanol și receptorii opioizi. Se presupune că această interacțiune este mediata de DA, si ca neuronii DA din mezencefal au funcția de a converti semnalele motivaționale care prezic recompensă, în comportamente direcționate spre obținerea stimulilor recompensatorii. Administrarea unui antagonist pentru receptorii cannabinoizi poate reduce ingestia voluntară de etanol la șobolani și previne formarea comportamentului obsesiv de consum de etanol
Efectele etanolului asupra organismului () [Corola-website/Science/302156_a_303485]
-
Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară. Creierul anterior este împărțit în două jumătăți reprezentate de emisfera cerebrală dreaptă și emisfera cerebrală stângă. Creierul la vertebrate este alcătuit din: În împărțirea didactică a creierului rhombencefalul și mezencefalul sunt de multe ori tratate împreună ca "truncus cerebri" (trunchiul cerebral).
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe. Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. "medulla oblongata"), puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană, ce se termină cranial printr-o depresiune triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
fascicule ascendente și descendente, o parte dintre ele formând decusații la acest nivel. Trunchiul cerebral, ca și restul segmentelor sistemului nervos central, se dezvoltă din tubul neural. La polul rostral, tubul neural va dezvolta o serie de 3 vezicule: prozencefalul, mezencefalul și rombencefalul. Prozencefalul și rombencefalul se vor divide la rândul lor în câte două vezicule fiecare. Din prozencefal se va forma telencefalul și diencefalul. Din rombencefal se vor forma metencefalul și mielencefalul. Mezencefalul se va dezvolta din vezicula mezencefalică, puntea
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
dezvolta o serie de 3 vezicule: prozencefalul, mezencefalul și rombencefalul. Prozencefalul și rombencefalul se vor divide la rândul lor în câte două vezicule fiecare. Din prozencefal se va forma telencefalul și diencefalul. Din rombencefal se vor forma metencefalul și mielencefalul. Mezencefalul se va dezvolta din vezicula mezencefalică, puntea din metencefal, iar bulbul rahidian din mielencefal.
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
sa, Maria Niculescu, și cu un șir de alți colaboratori contribuții importante în domeniul organizării morfologice și fiziopatologiei formațiilor extrapiramidale, în problema sensibilității proprioceptive, în domeniul patologiei cerebelului și, în special, în vastul câmp de studiu anatomic și clinic al mezencefalului, hipotalamusului și talamusului. Ultima perioadă a vieții și-a dedicat-o redactării tratatului de "Morfopatologie a Sistemului Nervos" (1957) și atlasului privind "Aspectele morfologice ale terminațiilor nervoase viscerale", apărut în 1958 și sintetizând un număr de peste 20 de lucrări originale
Ion T. Niculescu () [Corola-website/Science/297520_a_298849]
-
naștere. Vederea binoculară este de fapt un reflex condiționat, stbilit pe baza unor reflexe necondiționate (cele de postură, interesând musculatura sau cele vestibulare, dar și reflexul de fixație maculară). Aceste reflexe necondiționate există și la animale și sunt subcorticale (în mezencefal își au centrii). Reflexul de fixație e monocular și e declanșat de lumină; se consolidează la 5-6 săptămâni. La 3 luni un copil urmărește cu privire un obiect, la 6 luni poate fixa obiectul 1-2 minute. Tot acum apare și
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni median și ventral și vor forma primul arc branhial. În stadiile următoare (embrion de 25-26 zile), în partea sa dorsală, proeminența mandibulară apare
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]