555 matches
-
fie calmă, să transfere toată suferința undeva în spatele ei, s-o pună departe de ea, să facă abstracție, să ignore durerea din coșul pieptului. A mâncat, s-a dus din nou la repetiții, a evitat să se uite în ochii mezinului. Sandei a apărut proaspătă și frumoasă, mulțumită, probabil că a mai devorat un bărbat, asta se citește în ochii mezinului, Sandei devorează bărbații ca prăjiturile, uneori cu ură, dar întotdeauna cu luciditate, jocul acesta îi creează un fel de satisfacție
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
durerea din coșul pieptului. A mâncat, s-a dus din nou la repetiții, a evitat să se uite în ochii mezinului. Sandei a apărut proaspătă și frumoasă, mulțumită, probabil că a mai devorat un bărbat, asta se citește în ochii mezinului, Sandei devorează bărbații ca prăjiturile, uneori cu ură, dar întotdeauna cu luciditate, jocul acesta îi creează un fel de satisfacție drăcească, îi dă energie, după fiecare ospăț carnal face un duș fierbinte apoi unul rece ca gheața după care se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aștepte reacția lui Zinzin. Vine în seara aceasta la concert cu prietena lui, cu noua lui prietenă". "Cu cine?", țipă Zinzin. "Ți-am spus... ca nu cumva să faci vreo gafă", și îi întoarce spatele. Zinzin se uită disperată la mezin, acesta se uită încremenit la ea, în sala de concerte se așterne o tăcere de mormânt. Într-un târziu instrumentiștii încep să-și acordeze instrumentele, Zinzin stă cu mâinile în poală, cu ochii uscați, din cer curge sânge, Sandei cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vreme, până și-a confirmat identitatea, căci, în cinci ani de absență, bunica Ilinca îi făcuse cinci parastase de pomenire a morților în cimitirul din curtea bisericii Înălțarea Domnului, unde erau îngropați defuncții familiei Kotlarkzuk. Rămas orfan la 14 ani, mezinul familiei a fost cel mai afectat de dispariția prematură a bunicului Costan, care a lăsat-o pe bunica Ilinca cu datorii la bancă, pe lângă conducerea gospodăriei, cu multe animale și slugi, ea neavând nici măcar o clasă primară. Cu toate acestea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
procesiunea ghicitului în bobi de porumb sau fasole. Și mai niciodată bunica nu-și greșea prezicerile. Avea o istețime aparte când achiziționa lucruri ieftine pe care le revindea avantajos, pentru a supraviețui și a-și purta copiii în școli. După ce mezinul Arcadie a terminat Academia Militară la București cu grad de ofițer, îi trimitea anual câte un schimb de haine militare purtate și o pereche de cizme ofițerești din piele, pe care bunica le recondiționa cu mare grijă și le vindea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prăpădit de tânăr în urma unui infarct miocardic acut, ca și frate-su mai mare Rică. De săniuș eram preocupat mai toată săptămâna, în schimb patinajul și schiatul îl practicam în special sâmbăta și duminica, împreună cu băieți mai mari, eu fiind mezinul. Locurile preferate de dat cu sania erau pe derdeluș la Pojaroaia, pe drumul în pantă de la biserică și până la gară, sau pârtia naturală din grădina lui Gaiț, de sub dealul Barbușca. Duminica schiam pe dealul Buzăului cu platoul natural numit „Tarnă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
apărînd înarmat Bugsy, șeful bandei rivale decis să-i lichideze, după avertismentul contondent dat lui Max și Noodles. Avem una din acele întîmplări rare în cinematograf cînd imaginile se imprimă direct de pe retină în memorie, fuga dezordonată a copiilor, alunecarea mezinului, neîndemînatică, cu brațele în față - împușcătura nici nu se aude -, Noodles care-l ține în brațe și ultimele cuvinte ale lui, mirate, "am alunecat", scenă care-l va bîntui pe adult în periplul său tot mai însingurat prin viață. Noodles
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
oare? Am ajuns În casa asta acum șase luni, cu cei doi copii ai mei: un adolescent de 17 ani și o fetiță de 7, roadele Ă ca să folosesc un cuvânt banală unei căsnicii cu un antrenor de tenis, și mezinii, doi gemeni băieți, În vârstă de 5 ani, Înfiați cu doi ani Înainte ca mariajul meu să ia sfârșit, de la o verișoară bolnavă de scleroză În plăci și nu se mai putea ocupa de creșterea lor, având ea Însăși nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
decât orice, spuse regina surâzând. Chu Long continuă : Când părinții își iubesc copiii, ei trebuie să se gândească la viitorul lor. Regina-mamă dădu aprobator din cap. Chu Long schimbă atunci subiectul: Dar, după mine, dumneavoastră nu aveți în vedere viitorul mezinului pe termen lung. Surprinsă, regina-mamă îi ceru explicații. Chu Long răspunse: De ce în istorie se întâmplă frecvent ca regii să-și piardă tronul? Pentru că nu sunt destul de capabili? Nu! Pentru că ei nu realizează înfăptuiri mari pentru țara lor. Deși așezat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piardă tronul? Pentru că nu sunt destul de capabili? Nu! Pentru că ei nu realizează înfăptuiri mari pentru țara lor. Deși așezat pe tronul său, regele va avea probleme să-și conducă țara, dacă poporul nu-l respectă îndeajuns. Dumneavoastră v-ați înzestrat mezinul cu o mare avere și multe proprietăți, dar nu-i oferiți ocazia să fie de folos țării. Cum va putea el atunci conduce regatul nostru? În acel moment înțelese regina-mamă adevăratul scop al vizitei lui Chu Long și era deja
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și multe proprietăți, dar nu-i oferiți ocazia să fie de folos țării. Cum va putea el atunci conduce regatul nostru? În acel moment înțelese regina-mamă adevăratul scop al vizitei lui Chu Long și era deja convinsă de dreptatea acestuia. Mezinul fu atunci trimis în regatul Qi și acesta promise reginei-mamă că va veni în ajutorul statului Zhao, atunci când Qin îl va ataca. Eliminarea celor trei războinici cu două piersici În secolul al VII-lea î.e.n., China se afla în Perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vorbise cu o mulțime de oameni. Îl adunase de prin țară, pe fiu-său, oaia neagră a familiei, să fie mai aproape de el, să-l poată controla mai des, avea cinci copii și toți ceilalți erau pe la casele lor, numai mezinul umbla teleleu prin țară după cai verzi pe pereți. Venise și la Marcu era obosit după acel adevărat turnir pe la mai marii uzinei, își trecuse palma aspră peste creștetul capului, oftase și îi spusese inginerului: Îl vedeți, îl arătase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și eu sunt elevul leneș care încă nu știe să facă pluralul. Iamă cu tine pe geana ochilor tăi să văd mai bine. Știi, m-am așezat și eu în ultima bancă. Nu știam de ce!... Și l-am trimis pe mezin să dezghețe drumurile. I-am pus lopata în mână, i-am dat o palmă, o găleată cu lacrimi și... și am uitat codrul de pâine. Era prea ascuns! Dar el l-a luat și l-a pus în buzunarul de la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în vale, i-a trimis lui Tekisui o invitație prin care-i cerea să vină la o întâlnire cu el. Isamu avea trei fii - îi avea pe Kenshin, cel mai mare, pe Nibori, care era fiul mijlociu, și pe Susumu, mezinul. Toți fiii erau bine cunoscuți în Japonia ca eroi și mari luptători, fiecare după faptele sale. Toți cei trei fii s-au întors la casa tatălui în noaptea vizitei lui Tekisui pentru a auzi ce are călugărul de spus. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
primirii României în O.N.U.; Diploma de onoare a Societății de Prietenie România Africa; Cetățean de onoare al comunei sale natale. CORIOLAN ATANASIU Născut în Brăila, la 17 septembrie 1932, într-o familie nevoiașă cu patru copii, el fiind mezinul. Tatăl său, Ion, era tipograf de meserie, iar mama, Sofia, casnică. La vârsta de patru ani, a rămas orfan de tată și viața a devenit și mai grea pentru familie. Este căsătorit din anul 1953, cu o brăileancă (Emilia) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
malul mult mai Înalt decât un om. De aici, urcară un deal mic și abrupt, ajungând la casa lui Gheorghe a’ Dască’lui, bunicul lui Va din „satu’ cu bunic”. Porțile din lemn „negeluit” erau larg-deschise, trebuia să sosească Ionel, mezinul familiei, flăcău În bunăregulă, cu lemne uscate pentru a fi „arse” oalele din lut. Bunicul lui Va era un foarte cunoscut meșter olar, atât În satele din apropiere cât și În cele depărtate, ba era așteptat În mai toate târgurile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
experiențe mai bune sau mai triste, aduna luni și ani și se depăna Împreună cu Aneta, bunica Ileana, bunicu’ Ghiorghi, Marțolea, Vizanti, Don Alba, Cristofor, Ghiță-Baiazid (chiar dacă originalele „zburau”, numele se păstrau!) și nenea Ion, Ionel cum Îl alinta bunica Ileana, mezinul familiei lui Ghirghi a dascălu’, un flăcăiaș de vreo ani, frumos și harnic pe care Va Îl diviniza pentru că știa să facă „minuni”, cânta frumos din gură și imita excelent „clanetul”, cel mai Îndrăgit instrument muzical din „bantă” sau „bandă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre preaînalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii).“ (Mircea A. Tămaș) Scrierea de texte umoristice de către autori fără umor. Acești autori nu știu că n-au umor (altfel n-ar fi atât de dezinvolți în publicarea, în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vinovați să-i dea dreptate și să se rușineze că au greșit. Fiecare moment are parte de această înfrumusețare exterioară, de această poleire care face reprezentarea neverosimilă: „Un scâncet slab, abia auzit, făcu să-și îndrepte privirile către leagăn, spre mezinul ei scump și drag. Se apropie de el și îi luă mânuțele fine și catifelate ca petalele florilor, între mâinile ei aspre și bătătorite.“ „Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii).“ Toate interpretările din carte sunt la fel de năstrușnice și aproape integral neplauzibile. Descoperind pe Columna lui Traian imaginea unor arbori care seamănă cu niște palmieri, Mircea A. Tămaș, hermeneutul niciodată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
făcut sub un butuc; ciorchinii erau verzi și acri, boabele de struguri ca niște lacrimi înșirate pe sfoară. Cel mijlociu a venit pe lume într-o casă nouă cu trei odăi, mirosind a pământ proaspăt și a bălegar de cal. Mezinul s-a născut în verandă lumina, ca o hemoragie albă, prin ochiuri de geam fără sticlă, inunda prispa, o altă hemoragie, ca un fir de izvor izgonit în rădăcini, ca un șarpe, aluneca sub temelia casei. Pe cel mic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stătea Levi, tăcut și misterios ca întotdeauna, dar cu un vag zâmbet de satisfacție pe chip pentru succesul Comunității în confruntarea subterană cu oficialitățile regimului. Mendelică venise însoțit de soție și de cei doi fii ai săi, dintre care cel mezin era cunoscut drept un mare pasionat de sport și absolut deloc interesat de chestiunile lingvistice, care-i aduseseră tatălui său faima națională. Savantul profesor se întreținu foarte volubil și elocvent cu medicul Gutman, lângă care avusese grijă să se așeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
anestezist, fiica Minodorei, Gerhard Bosch, medic neamț, condamnat la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la pescuit pe fluviul Obi. Fuseseră numărați la "bărbați" și cei doi băieți mai mari ai familiei Cozmei care aveau paisprezece și treisprezece ani. Așa se face că Minodora și cu mine, împreună cu cele patru femei Cozmei : Ulitia-Olga-Ana-Iuliana și cu mezinul Vasili am format o "celulă" de muncă în ținutul Baraba. Până acolo am făcut o zi de drum din zori până la asfințit, într-un camion acoperit cu prelată care a mai lăsat pe drum, în locuri complet necunoscute, câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tot la patru ani, numere de echilibristică nemaiîntâlnite. Momentul de vârf era mersul pe un fir de păianjen. Traversa, la nivelul etajului șapte, un bulevard! S-a crezut că e vorba de un fir de oțel. Veșnicele atacuri ale incapabililor. Mezinul compunea poezii. Numai sonete. Pe la cinci ani, avea publicată o plachetă. Criticii erau derutați și insinuau că versurile erau gândite de către altcineva. Pentru a se lămuri definitiv lucrurile, micul bard a fost încuiat într-o cameră, urmând a improviza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]