77 matches
-
dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
în Eurasia a fost împărțită în paleolitic și neolitic după publicarea de către John Lubbock a lucrării sale "Prehistoric Times". Alte subdiviziuni au fost adăugate spre a împărți fiecare epoca în trei perioade: timpuriu, mijlociu și târziu. Mai exista de asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
tămăduitor, multe din proprietățile acestora erau descoperite întâmplător. Speranța de viață a omului primitiv era destul de redusă. Analizându-se scheletele descoperite în diferite situri arheologice, s-a ajuns la concluzia că omul de Neanderthal, sau de Cro-magnon, sau cel al mezoliticului în aproape 90% din cazuri nu ajungea la 40 de ani. Față de sinantrop, care, în peste 70% din cazuri, murea înainte de a avea 15 ani, înregistrăm un vizibil progres. Concepția medicală era una animista, demoniaca, boala fiind văzută ca o
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
fiecărei etnii. În preistorie, actul medical avea și conotații mistico-religioase. Tămăduitorii erau atât sacerdoți, cât și vraci sau șamani. Trepanarea este cea mai veche formă de chirurgie atestată arheologic, cele mai vechi vestigii fiind datate în neolitic și chiar în mezolitic. În anumite regiuni era destul de răspândită. Astfel, într-un sit arheologic din Franța datat în 6500 î.Hr. (regiunea Sena-Oise-Marna, departamentul Lozère), din 120 de cranii, 40 posedau orificii practicate prin trepanare. Operația consta în perforarea craniului în scopul îndepărtării unei
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
din natură la cea de pregătire a produsului finit. In epoca mezolitului apar pe teritoriul Azerbaidjanului unelte de piatra în miniatură, microliți, se dezvoltă tehnica uneltelor pentru spart si se confecționează unelte compuse. Apar începuturile cultivării cerealelor si domesticirii animalelor. Mezoliticul se prelungește până în mileniul al VIII-lea î.e.n., apoi acesta este înlocuit de neolitic, epoca noua de piatră (mileniile VII-VI î.e.n.). Monumente din perioada neoliticului pe teritoriul Azerbaidjanului au fost descoperite în grota Damajîlî din Gobustan, Kiulipete aproape de Nahicivan
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în acea epocă constituie unelte din cremene datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
sugerează că omul de Neanderthal a dezvoltat o tradiție artistică mai sofisticată și mai complexă. În Ucraina (situl de la Mizyn), au fost găsite brățări de fildeș de mamut cu ornamente sculptate, datând din perioada Musteriană a Paleoliticului. "Articol principal: Arta mezoliticului" Perioada Mezolitică prezintă câteva exemple de artă "portabilă", cum ar fi pietrele sculptate (Azilien) de la Birseck, Eremitage în Elveția, și, în anumite zone, cum ar fi Levantul spaniol, artă stilizată. Din această perioadă mai sunt cunoscute și modelele de pe obictele
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de fauna. Cele mai multe unelte erau realizate prin tehnici de cioplire rudimentară. La Schela Cladovei au fost identificate câteva fragmente
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
stil de viață sedentar, cu structuri sociale complexe, cu ierarhizare și în care erau posibile contactele la distanțe mari, ca în cazul aborigenilor australieni. În acea perioadă, populația abia dacă număra câteva zeci de mii de oameni pe întreaga planetă. "Mezoliticul" sau "Epoca Mijlocie a Pietrei" a fost acea perioada a evoluției tehnologiei umane cuprinsă între paleolitic și neolitic, toate fiind perioade ale Epocii Pietrei. Mezoliticul începe la sfârșitul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acea perioadă, populația abia dacă număra câteva zeci de mii de oameni pe întreaga planetă. "Mezoliticul" sau "Epoca Mijlocie a Pietrei" a fost acea perioada a evoluției tehnologiei umane cuprinsă între paleolitic și neolitic, toate fiind perioade ale Epocii Pietrei. Mezoliticul începe la sfârșitul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea agriculturii, dată care variază cu fiecare regiune geografică. În anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a rămas, la sfârșitul pleistocenului, într-un stadiu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea agriculturii, dată care variază cu fiecare regiune geografică. În anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a rămas, la sfârșitul pleistocenului, într-un stadiu oarecum incipient și acolo mezoliticul este scurt și indefinit. Pentru zonele în care glaciațiunile au avut un impact mai puternic, este preferat termenul "epipaleolitic". Regiunile, în care ultima glaciațiune a avut un efect mai puternic asupra mediului au cunoscut o epocă mezolitică mai îndelungată, durând
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acum 6.000 de ani). Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere descoperite și la defrișările regiunilor împădurite. Aceste defrișări vor fi practicate la scară mai extinsă în neolitic, fiind necesar tot mai mult spațiu pentru agricultură. Mezoliticul este caracterizat prin apariția uneltelor de piatră mai fin prelucrate și de dimensiuni mai mici (vârfuri de lance, de săgeți), denumite "microliți", prezente în majoritatea regiunilor. De asemenea, s-au mai descoperit unelte de pescuit, topoare de piatră și obiecte
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cele asociate culturii "aziliene", ca apoi sa se răspândească în Europa, prin intermediul culturii ibero-maurusiene și Palestina (cultura "Kebaran"). Nu este exclusă posibilitatea unor invenții și descoperiri independente în cadrul acestor societăți aflate în plină dezvoltare. La fel ca în paleolitic, în mezolitic, indivizii trăiau în grupuri și triburi mici în care predomină egalitarismul. "Neoliticul", această "nouă epocă a pietrei", care a debutat acum 12.000 de ani, a fost o perioadă de dezvoltare a tehnologiilor și a societăților primitive aflată la sfârșitul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Dunărea reprezintă o importantă cale de acces, fiind principala legătură a Europei cu Marea Neagră. Giurgiu are un important port, se realizează transport de persoane și de mărfuri. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
ajuns în Europa Centrală, în mileniul al 6-lea î. Hr., și în părți ale Europei de Nord, în mileniile 5 și 4 î. Hr. Nu există vreo cultură preistorică care să acopere întreaga Europă. Pentru detalii cu privire la diferitele culturi, vezi Paleolitic, Mezolitic, Neolitic, Epoca bronzului și Epoca fierului. Prima civilizație europeană bine cunoscută, ce cunoștea scrierea, a fost civilizația minoică în insula Creta și, mai apoi, civilizația miceniană în anumite zone din Grecia, începând cu al doilea mileniu î. Hr. În jurul anului 400
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul român Iustinian (483-565
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
omului Homo Sapiens a început în perioada Paleoliticului Superior, acum 35 000 de ani. În paleolitic (25.000 - 8.000 î.e.n.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri, perioadă în care datează primele picturi rupestre. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 - 6.000 î.e.n.), în neolitic (6.000 - 3.000 î.e.n.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura, proces însoțit de evoluția diverselor societăți umane, a căror structură devine tot mai complexă și în cadrul cărora crește
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
la agricultură și creșterea animalelor, odată cu aceasta asistăm și la o dezvoltare a fenomenului religios. Un sit arheologic deosebit, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteraneean. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe, în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci, iar femeia a unui triunghi. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul, Valltorta, Alpera și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
o nișă în stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități. Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha. Complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
este cunoscută apartenența confesională. Cele mai vechi urme de locuire umană ce datează din Preistorie se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din Bucovina, fiind un monument național de importanță geologică. Aici au fost descoperite picturi pe pereți datând din mezolitic (cu aproximativ 2.000 ani în urmă), picturi care reflectă credințele oamenilor din Epoca de Piatră. Lungimea părții explorate este de 114 metri. Au fost descoperite interesante formațiuni de ghips pe pereții grotei. Satul Vasilău este una dintre cele mai
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Dorothy Annie Elizabeth Garrod () a fost arheoloagă și cercetătoare britanică a preistoriei. A studiat epoca paleolitică , culturile paleoliticului timpuriu in Europa și ale mezoliticului în Palestina. A fost a doua femeie, după Johanna Mestorf (1828-1909) care s-a dedicat studiului vieții omului primitiv și a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge(1939). Ea a fost și cea dintâi cercetătoare a preistoriei
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
Al Kebara (Ramat Hanadiv) de pe versantul sud-vestic al Muntelui Carmel, lângă localitatea Zikhron Ya'aqov, unde a descris resturile unei culturi numite mai apoi de catre Garrod Kabarană (20,000-12,500 î.H) cu însușiri de trecere de la paleoliticul târziu la mezolitic, sau cum se spune in prezent, epipaleolitic. Perioada kabarană este considerată drept o primă fază a Epipaleoliticului, precedând cea Natufiană. Rezultatele săpăturilor pe care le-a efectuat la Kebara au fost publicate postum de către Dorothy Garrod. În anul 1928 Francis
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]