97 matches
-
satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce reprezintă o parte a Platformei est-europene cunoscută sub numele de Platforma Moldo-Podolică, având la etajul inferior depozite precambriene și la cel superior sedimente de vârstă postproterozoică ce cuprinde depozite paleozoice, mezozoice și neozoice, dispuse orizontal. La ultimul recensământ (2002) satul Mărășeni avea 354 de gosodării cu 849 de suflete. La sfârșitul sec.al-XIX-lea, satul era format din 62 de familii cu 286 de suflete. Industrializarea masivă din anii '60 ai sec
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni. Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin precambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice și neozoice. Interacțiunea factorilor externi ca apa, aerul, temperatura a avut drept rezultat un relief caracterizat de forme structurale, sculpturale și acumulative. Datorită acțiunii de modelare a factorilor externi, în primul rând al apelor curgătoare, relieful orașului capătă aspect colinar-deluros
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici). Video
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici).
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
din prezent, opera lui Ion Simionescu rămâne o baza de abordare a realităților paleontologice din această parte a Europei. La cele arătate, trebuie să mai adăugam și valoarea științifică deosebită pe care o prezintă colecțiile de mii de exemplare fosile mezozoice pe care Simionescu le-a adunat, prelucrat și lăsat Muzeului Paleontologic de Originale al Laboratorului de Geologie al Universității din Iași, ele reprezentând un material comparativ inestimabil mult râvnit de toți cei care lucrează în domeniu. De asemenea vom aminti
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
o arie restrânsă. Ele nu formează grupurile mari și strâns închegate care au fost observate la alte specii de balene. Balena albastră este cel mai mare animal cunoscut că ar fi trăit vreodată. Cel mai mare dinozaur cunoscut al erei mezozoice a fost "Argentinosaurus", despre care se estimează că ar fi cântărit până la . Balenele albastre sunt dificil de cântărit din cauza dimensiunilor lor. Ca și în cazul majorității cetaceelor mari care au fost vânate, balenele albastre adulte nu au fost niciodată cântărite
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre Câmpia Panonică și Câmpia
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
erei paleozoice, care a început cu 298,9 ± 0,15 milioane de ani în urmă și s-a terminat acum 252,17 ± 0,06 milioane de ani. A fost precedată de carbonifer și succedată de triasic, prima perioadă a erei mezozoice. La limita dintre permian și triasic, a avut loc cea mai importantă extincție în masă din evoluția vieții pe Pământ. Numele de „permian” provine de la fosta gubernie Perm a Imperiului Rus, situată la poalele Uralilor. Acolo și-a desfășurat cercetările
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul dentar se păstrează și osul articular. La mamiferele actuale accesta este inclus în urechea mijlocie; - incisivii laterali sunt fixați pe maxilar; - molarii au un relief puțin complicat, relief care amintește de forma
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]
-
se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Munții din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer și Tibesti cu vârful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere) făcute de meteoriți, cea mai mare atingând diametrul 31 km . Fundamentul cristalin, acoperit de gresii și calcare paleozoice, mezozoice și terțiare, apare la suprafață în vest, precum și în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (în zonele montane și în platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile. Cercetătorii deșertului au stabilit prin studiul rocilor
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani). se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi, granituri), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a factorilor exogeni
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani). se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi, granituri), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a factorilor exogeni, cu un relief domol, ușor ondulat și cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350-400 m dar și la 467 m în
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
de obicei K de la traducerea germană "Kreide" (cretă), este o perioadă geologică care a durat 79 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani și 66 de miloane de ani în urmă). Reprezintă ultima parte a erei Mezozoice, și pe scala ecologică a timpului, ul urmează după Jurasic și este urmat de Paleogen care face parte din era Cenozoică. Este cea mai lungă perioadă a eonului Fanerozoic. Sfârșitul Cretacicului înseamnă și sfârșitul a numeroase specii de succes, extincție
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
declarat patrimoniu mondial UNESCO. In zona centrală a masivului se află un tunel de cale ferată și stațiunea „Eigerwand” unde au fost salvați alpiniști mulți de la moarte. Eiger este format în întregime din roci calcaroase, de origine sedimentară din peioada mezozoică, putându-se unele rarități geologice la sud în masivul Aar și la nord pe Eigerjoch.
Eiger () [Corola-website/Science/312023_a_313352]
-
3.250 m peste valea Lauterbrunn, fiind lipsit de ghețari dar deosebit de impozant. Peretele de sud se ridică peste ghețarul Rottal, iar cel de est peste șaua Jungfraujoch. Muntele Jungfrau are o structură petrografică formată din roci calcaroase de vârstă mezozoică. Poalele muntelui în valea Lauterbrunn este constitută din roci din grupa cristalinului, ca marmora sau gneisurile, peste care s-au suprapus calcarele, în timp ce în regiunea piscurilor s-au suprapus magmatitele ca de ex. riolitul. Prima escaladare a muntelui a fost
Jungfrau () [Corola-website/Science/312030_a_313359]
-
peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul a 6 faze importante, întrerupte de etape terestre (când zona devenea - temporar, uscat). Aceste etape intermitente au denudat prin eroziune subaeriană grosimea sedimentelor și au modelat
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de miloane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic. ul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul târziu; totuși niciunul dintre acestea două nu se
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde râul înregistrează o irigație spre vest, străbătând transversal formațiunile calcaroase, până la Carașova situația se menține neschimbată. Afluenții recepționați de râul Caraș în zona superioară și medie a bazinului sunt: Distribuția modestă a
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trascău" și prezintă o importanță complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor săpate in calcare mezozoice (jurasice), se întâlnesc o serie de plante rare. Cheile Poienii sunt străbătute de drumul județean (107) ce unește Valea Mureșului (Aiud) de cea a Arieșului (Buru) și se află la o distanță de cca 15 km de Aiud, 15 km
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâșie de bazalte mezozoice. 5 ha.
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]