112 matches
-
o adevărată mângâiere pentru noi, cari, cu multe sacrificii, susținem această luptă contra calomniei și invidiei unora, contra orbirii altora, contra indiferenței celor mai mulți, să vedem că, în sfârșit, d. Brătianu însuși deschide ochii și vede că lupta în capul celor mișei și incapabili, în contra celor onești, cari singuri sunt capabili să dea o o organizare serioasă țării. Iacă fără îndoială cea de-a doua cauză și, desigur, cea mai însemnată a retragerii d-lui Brătianu. Onorat cu încrederea țării, onorat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
femei proaste pe care versurile și izul poetic al expresiei Îi Încântă nevoie-mare3. Iată dar că din acest motiv poezia și-a pierdut adevărata ei Însușire și a fost izgonită de lângă tripod. Ea a fost pusă În slujba oricui, fie mișei, fie impostori sau falși ghicitori. 26. Fără Îndoială, nu am de ce să mă mir că uneori, În timpurile de altădată, (D) apărea și nevoia unor ambiguități, aunor ocolișuri și a unei exprimări neclare. Căci, pe Zeus! adevărul este că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
biblioteca" personală care stă în spatele inventivității sale, așa cum probabil "face toată lumea, după literele alfabetului, începând cu Aristotel și terminând cu Xenofon, ori cu Zoil și cu Zeuxis"237. Autorul se declară "nevolnic și puțin știutor de carte (...), mai cu seamă mișel din fire și leneș când e vorba să tot caut prin autori care să zică ceea ce eu mă știu spunând și fără ei" și inventează "un prieten", de fapt un alter-ego scriitoricesc urmând să-l povățuiască în ce mod să
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar neamul ți-l minte cu vorbe mișele Și-ți frânge-n robie vitejii feciori. Trezește-te-n strigătul fiilor tăi Și vino, Stăpâne, în vechea-ți cetate Să sorbi până-n suflet a urii dreptate Strivind sub călcâie mârșavii călăi". Poezia aceasta i-am întins-o, în timpul cursului
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
greșit ca să iasă din încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite, într-o parte și-n alta, conform strigăturilor unui conducător de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aproape în timp ce Rodolfo îi cere iertare. Luisa moare în momentul în care Walter, Wurm și sătenii își fac apariția. Rodolfo îl zărește pe Wurm în pragul casei și se aruncă asupra lui cu sabia: “Moartea să-ți fie pedeapsă, om mișel ce ești! “Apoi se intoarce către tatăl său și îi spune să privească la pedeapsa care îl lovește, după care cade mort la pământ. Principalele arii din opera Luisa Miller Cavatina Lo vidi e'l primo palpito -din actul I
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldați din garda Palatului cu revolverele în mână. Surprins, am spus: «Ce înseamnă aceasta, Majestate?». În timpul acesta m-a luat de coate un maior [Anton Dumitrescu] pe care l-am făcut «mișel». Lui Sănătescu i-am spus: «Nu ți-e rușine, d-tale, om bătrân, să-l puie pe Rege, un copil, să facă astfel de lucruri neuzitate?». După ce Sănătescu mi-a spus: «Sunteți arestat fiindcă nu ați vrut să faceți armistițiu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
altul. Un erou. În cuib fă-ți toată școala. Cunoaște bine Legiunea. 5. Legea ajutorului reciproc: ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa! 6. Legea onoarei: mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă și nu fi niciodată mișel. Lasă pentru alții căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei. Corespondența ideatică, spirituală, dintre învățătura creștină prin disciplină și ascultare de Biserică, de ierarhia harică, și disciplina legionară, ascultarea de ierarhia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bacșișele! Paparudele! Di ha, paparudele, C-a-nceput snopelile, Pumnii, târnuielile Să ție ulițele... Paparudele! Bate-n palme, zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin Și zgripțori de la Berlin! Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1951 (în colaborare cu Z. Pop); N. N. Leașko, Cu turma în stepă, București, 1952 (în colaborare cu Igor Porubin); Aleksandr Bâlinov, Metalurgiștii, București, 1953 (în colaborare cu Igor Porubin); N. Panov, Dorința arzătoare, București, 1954 (în colaborare cu Ana Mișea); Bertolt Brecht, Capete rotunde, capete țuguiete, București, 1966, Ascensiunea lui Arturo Ui, în Bertolt Brecht, Opera de trei parale, pref. V. Moglescu, București, 1967. Repere bibliografice: [Sașa Pană], „Pasărea albă”, „Revista literară”, 1946, 9; Piru, Panorama, 196-197; Alecu Popovici, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
de primăvară, cald. Ora 11 D. Ghica la mine, vorbit cu el despre guvern. Ora 11½ Slăniceanu, apoi Teriachiu, care vede greutăți pentru Moldova. Lume toată după-amiaza, obosit și răcit. Dumba, membru al Reichstagului din Viena, care e foarte interesant, Mișea, generalul Cerkez etc. 4-6 cu Elisabeta la Cotroceni, furtună și ploaie, aer minunat. D. Brătianu la mine; nu a putut încă să formeze guvernul, o va face însă mâine. Vineri, 10/22 aprilie. Vinerea mare Vreme minunată, noaptea ploaie. Dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cântau pe melodia marșului german Gegen Engeland și care trebuia să devină cântecul nostru de luptă. Astăzi am plecat din nou la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi viteji, venim la voi. Cu dușmani mișei, care v-au ucis, Ne-om încleșta și-i vom nimici. Biruință, biruință, biruință, E al nostru gând. Făurit-am dârz și cu răbdare Armă nouă să vă răzbunăm, Cu credință-n jertfa voastră mare Pe morminte vrem să ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
interlo- cu torul său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
București, f.a.; C. S. Forester, Un crucișător, București, 1945; V. Bianchi, Întâlniri neașteptate, București, 1948; G. Medynsky, Maria, pref. V. Bârlădeanu, București, 1950 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); E. Șvarț, I. Frez, Uzina noastră, București, 1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur, I-II, București, 1952 (în colaborare cu Melania Livadă); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Maria Banuș și Vlaicu Bârna); Z. Firsov, Prieteni cu apa, București, 1953; V. Cocetov, Neamul Jurbinilor, București, 1953
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
București, 1984. Traduceri: M. Cernin, A. Cartașov, Un sentiment prețios, București, 1950 (în colaborare cu Elena Gavriloiu); Anatoli Mednicov, Lumini care nu se sting, București, 1950 (în colaborare cu Elena Frunză); De strajă păcii, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); Pe noi ne-a crescut Stalin, București, 1951 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); Irina Golovani, Maria Matericova, București, 1952 (în colaborare cu Natalia Davidescu); N. Saconscaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur); Evghenie Dolmatovski, Cuvânt despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
fiul lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu și pe soția lui. Și încă o văduvă moartă din cauza ciumei: Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul, răpusă de molima care a înspăimântat Brașovul în 1603 557. Bolnavii de lepră (li se spunea mișei, gubavi ori calici), dimpotrivă, erau ei cei izolați spre a se împiedica extinderea infestării. Se vorbește despre astfel de locuri în hrisoave încă din vremea lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanul. Un act din timpul lui Matei Basarab, datat în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al acuzațiilor ce i se aduc ura personală sau/și antisemitismul. Pentru a înlătura acest argument, Sawicki se sinucide și, prin gestul lui, își atinge scopul, în jurul mormîntului "unindu-se toți socialiștii ruși și poloni în simțiminte de indignare împotriva mișelului trădător și de admirare pentru credinciosul revoluționar..." Dacă mare parte din aceste informații autorul articolului le-a găsit în ziarele străine, în schimb, portretul pe care i-l schițează eroului - "Ca persoană morală, el șSawickiț atrăgea inimile tuturora cari-l
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
fond, fiind el însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci cînd lichelismul i-a fost demascat? Că "s-a cărat" în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară cu ajutorul unui avocat mișel?" (Merită menționată ironia soartei, care pare a-i scăpa dlui Popa, că răspunsul d-sale la anchetă e scris de unul care, vorba lui însuși, "s-a cărat în vest etc. etc." acum un sfert de secol și că și-
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
topoare Ba iacă și ciurarii sumeții împresurară cinstitul sobor, Cucavel era (șeful) lor Ah, le sentiment du déj vu!... Al lucrului pe care noi aveam să-l pățim în viitor. Beleaua-i gata. Dar ce strigă gloata (minerilor). Moarte soborului mișel, sus Cucavel! care ieșind în față, țipă: ...cu vorba îndrăzneață: - Voi gândiți că numai voi minte întreagă aveți și gură vorbeață?... Intelectualii adică, și noi, prostimea, nu?... Niște mișei învățați din carte Cu cuvinte adânce neînțelese Ce vor s-arunce
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate, Atunce direpții tîlniș bun vor face Între lucori svinte de îngeri cupace.[...] Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia lui Dosoftei poeziei europene: octosilabul, decasilabul și alexandrinul compun majoritatea
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
armonie am fost avut al^dată, Frățește-mpărtășită cu megieșe stele. Ci unde-i seminția istoriei acele Acuma când, din oameni, ne-am preschimbat în gloată!? Au nu cumva-i pătrunsă-ntre noi vreo matracucă: Anume să ne-mpingă spre faptele mișele? (Nici Dunărea, de care nu-i modru să ne spele!) Apune sapiența, vădindu-se caducă. Și-am fost convins că monștrii nu-i chip să o străbată, Că prea mi-am pus credința-n structura ei curată! oiți vreo carte
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
Emil Brumaru Îmi stai pe creieri în genunchi și-n coate. Cum crezi, iubito, că mai pot răbda Mi-s simțurile trase la rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
său De la milă la filantropie. Instituții de asistare a săracilor din Țara Românească și Moldova în secolul al XVIII-lea, București, Nemira, 2001. Autoarea compară evoluțiile semantice și utilizările vechi - în documente, legi etc. - ale unor termeni ca sirac, siromah, mișel, calic - ajungînd pînă la Craii de Curtea-Veche (în pagini pe care nu le citisem cînd, acum cîteva luni, am reluat în această rubrică subiectul); în finalul capitolului, sînt prezentate cu prudență cîteva concluzii interesante: „Săracul, că e vorba de cel
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]