112 matches
-
aproape în timp ce Rodolfo îi cere iertare. Luisa moare în momentul în care Walter, Wurm și sătenii își fac apariția. Rodolfo îl zărește pe Wurm în pragul casei și se aruncă asupra lui cu sabia: “Moartea să-ți fie pedeapsă, om mișel ce ești! “Apoi se intoarce către tatăl său și îi spune să privească la pedeapsa care îl lovește, după care cade mort la pământ. Principalele arii din opera Luisa Miller Cavatina Lo vidi e'l primo palpito -din actul I
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
înfierată, ca îngerul căzut. Să mă întorc!... De-acuma?... Acum e prea târziu, În inima mea stearpă nimic nu mai e viu. Eu nu mai am voință, eu nu mai pot avea... {EminescuOpVIII 165} Eu am numai dorința pustie și mișea Ca să-mi petrec. Ce-mi pasă pe conta cui! Ei bine, Eu voi petrece-n lume făr-a-mi păsa de nime. SCENA 4 ȘT[EFAN], MAIO M[AIO] M[ăria] Ta! [ȘTEFAN] A! Maio... poetul meu!... Ce faci? M[AIO] Esti
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mor la noi vitejii, fără drept și judecată! Ei, erau mai bune vremuri, în Moldova, altădată. - Astăzi este Lăpușneanu, turcul șade la Hotin, Iar[ă] cine se ridică împrotivă... e hain... - Da, hain ca bietul Gruie... Cel viteaz e azi mișel... Arbore, să nu-ți uiți vorba... Dar ce s-a-ntîmplat cu el? - Dar de ce? Dar cum? - Cum, Doamne, nu i-a dat atât de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce dară? Ne dădea mereu de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai ușor... și..... doua zile // mi-a fost de-ajuns... câteva închinăciuni plecate, câteva daruri cum le place la muieri... Pe când era închis... Pe când era închis... [LĂPUȘNEANU] (aparte) El e în[chis]! O, vistere, un prieten ai în mine... Ești mișel, viclean și lacom... ah, aproape ca și mine, Dar ce neted îți e gâtul... ce-nfășat * în mirodenii, Parc-ai fi mergând la nunta, ori ai fi mergând la denii Să ochești vro fată mare... Ce frumsețe, ce, gătire! Când te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
schimbă așa încît ciobanii și porcarii români, cărora le lipsiseră și arme și cai, se prefăcură acuma în năvălitori și, alungând pe romeii puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiul lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu și pe soția lui. Și încă o văduvă moartă din cauza ciumei: Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul, răpusă de molima care a înspăimântat Brașovul în 1603 557. Bolnavii de lepră (li se spunea mișei, gubavi ori calici), dimpotrivă, erau ei cei izolați spre a se împiedica extinderea infestării. Se vorbește despre astfel de locuri în hrisoave încă din vremea lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanul. Un act din timpul lui Matei Basarab, datat în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1984. Traduceri: M. Cernin, A. Cartașov, Un sentiment prețios, București, 1950 (în colaborare cu Elena Gavriloiu); Anatoli Mednicov, Lumini care nu se sting, București, 1950 (în colaborare cu Elena Frunză); De strajă păcii, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); Pe noi ne-a crescut Stalin, București, 1951 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); Irina Golovani, Maria Matericova, București, 1952 (în colaborare cu Natalia Davidescu); N. Saconscaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur); Evghenie Dolmatovski, Cuvânt despre
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
București, 1951 (în colaborare cu Z. Pop); N. N. Leașko, Cu turma în stepă, București, 1952 (în colaborare cu Igor Porubin); Aleksandr Bâlinov, Metalurgiștii, București, 1953 (în colaborare cu Igor Porubin); N. Panov, Dorința arzătoare, București, 1954 (în colaborare cu Ana Mișea); Bertolt Brecht, Capete rotunde, capete țuguiete, București, 1966, Ascensiunea lui Arturo Ui, în Bertolt Brecht, Opera de trei parale, pref. V. Moglescu, București, 1967. Repere bibliografice: [Sașa Pană], „Pasărea albă”, „Revista literară”, 1946, 9; Piru, Panorama, 196-197; Alecu Popovici, Un
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
București, f.a.; C. S. Forester, Un crucișător, București, 1945; V. Bianchi, Întâlniri neașteptate, București, 1948; G. Medynsky, Maria, pref. V. Bârlădeanu, București, 1950 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); E. Șvarț, I. Frez, Uzina noastră, București, 1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur, I-II, București, 1952 (în colaborare cu Melania Livadă); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Maria Banuș și Vlaicu Bârna); Z. Firsov, Prieteni cu apa, București, 1953; V. Cocetov, Neamul Jurbinilor, București, 1953
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
După ce a pus o labă pe carne, a adus și pe a doua - și cu greutatea lui întreagă a rupt prada din clenci și a căzut cu ea dedesubt, de la șapte metri înălțime. Cu ce dibăcie a făcut acel hoț mișel toate acestea, era de mirare. S-a dus în sus frământându-se, a căzut în omăt ca un tăbultoc negru; a luat cu brânca dreaptă și a strâns la piept carnea, și s-a învăluit cătră râpă săltând de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
viitorul țării, s a săvârșit în temnițe, în grele chinuri, crucificați pentru neam, pentru sfânta cruce, pentru țară. La toate aceste „vampirice ospețe”, legionarii au răspus cu demnitate: „mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă să nu fii niciodată mișel. Lasă pentru alții căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei.” (C. Z. Codreanu-Legea onoarei) Omul individ, la fel și neamurile, trebuie să trăiască din seva lor morală și să se afirme
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
învingătorul tău câștigă puterea de a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
spectacol care a fost apoi dus și peste hotare, unde cică ar fi stârnit entuziasmul cronicarilor teatrali, spre satisfacția naivă a regizorului și directorului teatrului. Actorii sânt îmbrăcați ca acasă, în moda timpului nostru, chiar daca e vorba de împărați sau mișei (mișeii apar desculți, ca să li se vadă mișelia din cap 122 până în picioare), iar un tânăr nobil e îmbrăcat în pantalon de văcar american cu o cămașă neagră străvezie, care să sugereze toată ticăloșia neagră a personajului. Va să zică nu renunțăm
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
drag, o inimă‐și‐ a cui? Aceasta este răsplătirea lui! Ea l‐ a iubit, ca ochii ei, și blând, Plângea și ea, când îl vedea plângând, și‐și‐ ar fi dat și capul pentru el: și‐acum o răsplătește - așa mișel? El nu mai are mamă! El a pus Iubirea unei fete mai presus, D‐a mamei lui - ce mult a dat și‐n schimb el nu știa ce‐ a cumpărat! Fiori simțea cum îl îneacă reci; Îi răsunau blestemele de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pentru noi sau pentru ei? Dee și-a tras una peste frunte și a dat din el niște blesteme groaznice. Oh, a zis el, from what power hast thou this powerful might? Palidul William Își nota fraza, ca un plagiator mișel ce era. Dee consulta febril almanahurile și publicațiile. — Pe Sângele Domnului, pe Numele Domnului, cum am putut fi atât de prost? Îi insulta pe Nuñez și pe Spenser. — Așa-i că trebuie să mă gândesc eu la toate? Cosmograf de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
căldura, toate puștoaicele acelea excitante; și eu care citeam: Durere, fii cuminte și nu-ți ieși din fire. Doreai să vină seara - privește-o, a venit; În vânătă-nnoptare orașul s-a-nvelit, Dând unora odihnă și altora mâhnire. În vreme ce mulțimea de muritori mișei, Sub bicele Plăcerii, călău fără-Îndurare, Culege Remușcarea, la josnica serbare, Durerea mea, dă-mi mâna - noi să fugim de ei... Am făcut o pauză. Fetele erau sensibile la acest poem, o simțeam, tăcerea era absolută. Era ultima oră de curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
femei proaste pe care versurile și izul poetic al expresiei Îi Încântă nevoie-mare3. Iată dar că din acest motiv poezia și-a pierdut adevărata ei Însușire și a fost izgonită de lângă tripod. Ea a fost pusă În slujba oricui, fie mișei, fie impostori sau falși ghicitori. 26. Fără Îndoială, nu am de ce să mă mir că uneori, În timpurile de altădată, (D) apărea și nevoia unor ambiguități, aunor ocolișuri și a unei exprimări neclare. Căci, pe Zeus! adevărul este că nu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
biblioteca" personală care stă în spatele inventivității sale, așa cum probabil "face toată lumea, după literele alfabetului, începând cu Aristotel și terminând cu Xenofon, ori cu Zoil și cu Zeuxis"237. Autorul se declară "nevolnic și puțin știutor de carte (...), mai cu seamă mișel din fire și leneș când e vorba să tot caut prin autori care să zică ceea ce eu mă știu spunând și fără ei" și inventează "un prieten", de fapt un alter-ego scriitoricesc urmând să-l povățuiască în ce mod să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldați din garda Palatului cu revolverele în mână. Surprins, am spus: «Ce înseamnă aceasta, Majestate?». În timpul acesta m-a luat de coate un maior [Anton Dumitrescu] pe care l-am făcut «mișel». Lui Sănătescu i-am spus: «Nu ți-e rușine, d-tale, om bătrân, să-l puie pe Rege, un copil, să facă astfel de lucruri neuzitate?». După ce Sănătescu mi-a spus: «Sunteți arestat fiindcă nu ați vrut să faceți armistițiu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-i judecătorul, care-i hoțul? Ai văzut cum lătra cîinele unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
greșit ca să iasă din încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite, într-o parte și-n alta, conform strigăturilor unui conducător de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe inconștiente, leneșe sau lașe prin natură. Mai potrivite ar fi vorbele lui Hamlet: "Astfel mișei pe toți ne face gîndul*". Între 1933 și 1939, amenințarea nu era nici difuză, nici confuză, așa cum este astăzi. Glasul posedat și posedant al lui Adolf Hitler se instala în fiecare cămin prin in-termediul radiourilor. Însă acest glas îi umplea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]