321,937 matches
-
număr, al amintirilor literare. Nu-i cu nimic mai ușor să alegi, dintre ele, pe-acelea bune de citit, rătăcite printre, hélas, destule drajeuri ieșite din termen, decît îți e să iei la scuturat literatura ,mare". Dimpotrivă, aș zice, proza ,mică" e parcă și mai pretențioasă, avînd, în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să sari, ca de-obicei, să-l amendezi fără dispensă. Nu, fiindcă e un
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și potolită, polemică este făcută din ,rețele", din coincidențele unor bresle mici, de fiecare dată cînd vine vorba de întîlniri surprinzătoare, dar în care nu e loc, nicidecum, de rutină și de plictiseală. Nici de repetiții supărătoare. Și, să nu-ți vină să crezi, aproape nici de umbre. Cu fața spre trecut
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
de drept. Așa că lumea lui, un album de familie burdușit cu literatură - citind, toți iubim personaje, toți ,adoptăm" scriitori - e, într-o grădină franțuzească, unde potecile merg en ronde, o alee liniștită. Dacă vă grăbiți și n-aveți vreme de mici legende care, cîndva, s-au întîmplat de-adevăratelea și nu vă surîde, nicidecum, tipicul vieții selon le modčle, mai bine-ar fi să nu deschideți asemenea carte de prudențe și grijiri. Dacă, în schimb, vă dau, măcar din cînd în
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
săli bune de concert? Mă refer la sala cea mare a Ateneului Român, cu o capacitate de 800 de locuri, sală construită în sfârșitul de secol XIX, o bijuterie a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care atât muzicianul performer cât și publicul se simt foarte bine; audiem concerte săptămână de săptămână în Studioul de Concerte Radio din str. Berthelot, incintă ce dispune de o acustică egală de foarte bună calitate. Este
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
dezbaterilor din Parlament, ci numai când nu cască plictisiți, ațipesc sau se ceartă ,ca la ușa cortului"... Altfel desfășoară și alte activități de folos obștesc, adică pentru înveselirea electoratului, cum ar fi: injurii, îmbrânceli sau pur și simplu prezentarea de mici spectacole de teatru... De exemplu, am vizionat (în ziua de 22 septembrie), cu mare desfătare sufletească, și în premieră absolută, un reportaj tv cu un fragment din piesa O scrisoare pierdută, cu participarea, în calitate de figuranți, a mai multor parlamentari-deputați... Sper
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
calcul această posibilitate care ni se oferă de a șterge barierele, de a stimula schimburile culturale reale și prin intermediul unei politici inteligente în privința traducerilor și contactelor, să contribuim la cunoașterea operelor valoroase și a ideilor importante, chiar dacă aparțin unor țări mici și fără o mare tradiție culturală, cum este cazul țărilor din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel de la Neptun? MVL: Exact acela de a face cunoscut ceea ce
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
înainte de apariția acestui concept. Deși i-a mers mereu prost, nu s-a dat bătută niciodată. Era o femeie din categoria Georges Sand. Avea părul negru și fața foarte albă, motiv pentru care în Peru i se spunea Andaluza și ,mica franțuzoaică", de care încercau toți să se apropie, fascinați de personalitatea ei. Era fiica unei franțuzoaice cu un colonel peruan. Se va căsători la 17 ani cu André Chazal, un tipograf, proprietar al unui atelier de litografie, cu care va
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
și Hiva Oa, ci refac traiectoria vieții celor două personaje, în Franța, Anglia sau Peru: la Arequipa și Lima sau la Bordeaux, unde se află mormântul Florei Tristán, în Bretania unde se făurește gloria de început a pictorului Gauguin, în micile colonii de artiști care încep să-l considere mentor și maestru, la Arles unde are o scurtă perioadă de conviețuire cu Vincent van Gogh. Editura spaniolă Alfaguara care are, de altfel - din 1997 - exclusivitate pentru toată opera lui Mario Vargas
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
Spania), Caretas (Peru), Paris Match (Franța) și Gente (Argentina). ,A fost fascinant, minunat, halucinant - mărturisește Morgana Vargas Llosa într-un interviu. Imaginați-vă că eu îl ascult pe Mario Vargas Llosa povestind despre călătoriile lui de documentare de când eram foarte mică și am fost impresionată să-l văd acum în acțiune, cum se zice. Călătoria în sine a fost foarte interesantă, dar, dincolo de aceasta, am putut să verific eu însămi ceea ce îmi imaginam când eram mică și mă întrebam cum va
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
de documentare de când eram foarte mică și am fost impresionată să-l văd acum în acțiune, cum se zice. Călătoria în sine a fost foarte interesantă, dar, dincolo de aceasta, am putut să verific eu însămi ceea ce îmi imaginam când eram mică și mă întrebam cum va fi fost călătoria tatălui meu în Brazilia pentru a putea scrie Războiul sfîrșitului lumii. Sau mai recent: cum a fost în Santo Domingo pentru Sărbătoarea țapului ?" Rezultatul călătoriei pe urmele pașilor tatălui ei sînt cele
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
-mi propună aducerea, pe spezele Statului Român, a celor câteva mobile vechi din familie pe care le lăsasem în țară, de o oarecare valoare, până în gara cea mai apropiată de satul în care locuiesc. Casa mea din câmpia picardă este mică și foarte rustică, o iubesc mult așa cum este, mi-a fost ușor să refuz. Atunci mi s-au propus bani, aș fi devenit deci o vânzătoare de oseminte! în ciuda diversității mijloacelor prin care mi-am câștigat existența în viață, aceasta
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
de seamă că neoclasicul de la 1825 ,face un salt în noua sensibilitate abia întrezărită la orizontul culturii romanești și vorbește de o romanticească priveală, situându-se astfel printre primii autori români care foloseau termenul de Ťromanticť". ,Daniil cel trist și mic" din Epigonii cultivă pe alocuri un romantism tenebros. în schimb, clasicul Costache Negruzzi a știut ,să renunțe la nuvela senzațional-romanțioasă și să păstreze din romantism doar câteva procente menite a-i doza dominanta clasică spre a o face mai vie
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot atinge. Micile dexterități lexicale, combinarea inteligentă a sintagmelor din fondul cultural comun, biografemele fără miez și învârtirea în jurul unui inesențial rămas așa, netransfigurat: toate aceste ,abilități" de versificare postmodernistă nu pot fi echivalate cu marea poezie. Ea se aproximează și se atinge
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
suportabilă. E ca și cum un monstru s-ar întrupa din apele întunecate ale ființei și ar avansa, într-un balet oribil, până la deplina ocupare a spațiului nostru lăuntric: ,pești răpitori de-a lungul și de-a latul sângelui meu/ și păsări mici țopăind peste oasele mele/ și eu cu cleme de carne înțepenindu-le tuturor gâturile./ sunt un cuib galben și sunt o suculentă hrană galbenă./ dar mai întâi să mă liniștesc./ să-mi susțin cu ajutorul pereților bucata de plastic din mijlocul
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
numai câteva poezii integral reușite: Veștile din Gersa..., 4, Vizită: necunoscuta, În vremea nopții și, surpriză, benignul Trupul anului, 2, în care descoperim și imagini de fericire domestică (,în bucătărie teodora își atinge șușotind picioarele unul de altul/ și cu mici cerculețe se înalță la cer./ carnea de pui plesnește cu mărunte urale în cuptor"). Restul bucăților sunt inegale, cu șerpuiri norocoase, dar și mult moloz liric. Fiindcă tendința tânărului autor e de a căuta originalitatea, stranietatea cu orice preț, sărind
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
cu propriile ritmuri de evoluție și performare. Nu e păcat ca aceste poeme de noapte, de o întunecată tonalitate și simbolistică, să conțină secvențe ,diurne" de genul ,mi-am construit între timp un halat din lemn lăcuit"? Ori ,cu pași mici dar atletici o femeie mai înaltă decât propria-i umbră/ țâșnește dintre rinichii unui păstrăv și-mi acoperă umerii"? Sau, în fine, ,un porc minuscul cu burta plesnită/ scărpinându-și inima cu inima mea"? Se vede că porcii aceștia minusculi
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cărora, cetățeanul, hăituit, dacă apucă să intre, își face mai întâi cruce... (Răspuns cuprins în întrebare.) * Ce ocaziune mai nimerită decât sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară, dânșii, tranzitară, săracii dă iei, până ajunseră oaminii la secerea dă grâu - seceră la care urmașii îi zâcea F.M.I.
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
Șapte cântece pe versuri de Clément Marot interpretate de soprana Mihaela Maxim, care avea de altfel să cucerească Marele Premiu Darclée 2005 (vocaltiate pură, expresivitate emoționantă printr-o trăire teatrală grație căreia frazarea a slujit valsarea poetică în cele mai mici detalii ale celor mai delicate inflexiuni); Șapte cântece pe versuri de Camen Sylva interpretate de mezzosoprana Iulia Merca (laureata Marelui Premiu Darclée 2003) și de sopranele Marta Sandu și Oana Severin, de baritonii Florin Estefan, Bogdan Mihai, Cătălin Petrescu și
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
apoteoză. Marele Premiu Darclée a fost acordat în acest an, așa cum spuneam, sopranei Mihaela Maxim, care a interpretat magistral marea scenă a Desdemonei din actul IV al operei Otello de Verdi. Desăvîrșirea tehnică și profunzimea estetică manifestate în cele mai mici detalii ale expresivității stilistice, susținută de puritatea sonoră a unei admirabile limpezimi timbrice, a extaziat publicul al cărui torențial entuziasm a decretat marele succes ca o confirmare a justeței deliberării juriului. Premiul I a dat și el, în felul său
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Sigur, e și puțin din răsfățul și orgoliul auctorial, dar notele și trimiterile ce însoțesc fiecare poem din Rebis au un rol foarte clar de aide-livresc/lingvistic, un manual de palimpsest așa cum rebusurile (spre deosebire de integrame) sînt însoțite întotdeauna de un mic dicționar de termeni rari. Să luăm, aproape la întîmplare, două exemple. Primul: ultima strofă din al VIII-lea poem: ,Ostroave-n aburi: nor de tern,/ ŤIslande casteť, nu Lipare;/ Islande, caste nulipare, -/ ostroave-n aburi: Nord etern." Să zicem că
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
Andantino sau în Placă (puțin) defectă, atunci răspunsul e Apollinaire. Pentru ermetism, există Mallarmé și Barbu, iar dacă ești și mai ,bazat", poți căuta la fenomenologi sau la deconstructiviști chestiunea limbajului. Dacă ești open mind atunci nu-ți vor scăpa micile fabule și alegoriile unei poezii foarte tricky. Altfel, te poate emoționa imaginea suprarealistă sau ,metafora care ia prin surprindere imaginația", care este esența poeziei în viziunea lui Borges, precum o simplisimă ,ceașcă roză-n talie". Cum spuneam, în multe feluri
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
de-a dreptul îngrijorătoare... Se spune că firea unui astfel de ins moale, în fond, ca o șină de cale ferată la 42 grade C plus, dar care se crede un posibil Cezar, măreț, dur, inflexibil, fără nici cel mai mic control asupra lui însuși, poate duce oricând la catastrofă, în lipsa unui suport real... Și că semnele unui eventual dezastru, nu numai al său, ci și al Comunității pe care o conduce, se pot desluși încă de pe acum în servilismul, acceptat
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
-și găsesc astâmpărul, nimic din ce au făcut nu-i mulțumește. în 1906, cu puțin înainte de a se stinge, Paul Cézanne scrie: ,Je crois avoir accompli quelques petits progrčs. Pourquoi si tard et si péniblement?" Cred că am făcut unele mici progrese. De ce atât de târziu, și cu atâta trudă? Pagini remarcabile sunt dedicate de Octavian Paler artei făcută din înțelepciune, împăcare și mister a lui Rembrandt, destinului și picturii lui Velasquez și Goya, figurii lui Delacroix și călătoriei sale nord-africane
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
de propagandă. În alte țări apăreau astfel de reviste, chiar și în Est. O mătușa a mea, nemțoaică, primea o revistă RDG-istă pentru femei. O împrumuta și prietenelor pentru că făcea parte din generația francofonă-germanofonă a bunicii mele. Revista era mică, urîțică și alb-negru. Acum, mai ales după anul 2000, cînd luminița a început să crească în tunel, aceste reviste au explodat și la noi. Sînt însă mari, colorate, fățoase. Zeci de titluri atentează la bugetul doamnelor și domnișoarelor. În timp ce revistele
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]