320 matches
-
o serie de semne locale, regionale și generale. Unii agenți patogeni se însoțesc de manifestări clinice asemănătoare, caracteristice, cu o anumită specificitate, care vor constitui așazisele leziuni inflamatorii specifice. În cadrul infecțiilor chirurgicale specifice cronice, vom aborda infecția bacilară, luetică și micotică. 7.2. TUBERCULOZA Afecțiune pur medicală, tuberculoza, prin localizările ei secundare sistemice (limfoganglionare și osteoarticulare) și organice (pulmonare, digestive , uro-genitale), intră sub incidența terapeuticii chirurgicale, ca tratament asociat terapiei specifice cu tuberculostatice. 7.2.1. ETIOPATOGENIE Villemin în 1865 a
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
reacție devine pozitivă la câteva zile de la apariția șancrului, rămânând astfel toată perioada secundară și este inconstantă în perioada terțiară. 7.3.5. TRATAMENT Tratamentul este pur medical, doar erorile de diagnostic ajungând sub incidența tratamentului chirurgical. 7.4. INFECȚIILE MICOTICE O serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
erorile de diagnostic ajungând sub incidența tratamentului chirurgical. 7.4. INFECȚIILE MICOTICE O serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență. Infecția micotică poate afecta toate țesuturile organismului și poate fi localizată sau generalizată. Diagnosticul este susținut de datele clinice și de laborator: clinic micoza evoluează ca o formațiune tumorală
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență. Infecția micotică poate afecta toate țesuturile organismului și poate fi localizată sau generalizată. Diagnosticul este susținut de datele clinice și de laborator: clinic micoza evoluează ca o formațiune tumorală care se ramolește și se ulcerează vindecându-se printr-un proces de scleroză
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
care poate fi administrată și pe cale parenterală. Doza este de 1g/zi și crește progresiv până la 612g/zi. Tratamentul iodurat durează mai multe săptămâni până la vindecare și se menține 2-3 săptămâni după vindecare. 7.4.2. MICETOAMELE Reprezintă tumori inflamatorii micotice, conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și crește progresiv până la 612g/zi. Tratamentul iodurat durează mai multe săptămâni până la vindecare și se menține 2-3 săptămâni după vindecare. 7.4.2. MICETOAMELE Reprezintă tumori inflamatorii micotice, conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată de ciuperci ce determină
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și o bază care sângeră ușor. Tumora este localizată cel mai adesea la nivelul degetelor, palmei și în mod excepțional la nivelul porțiunii mijlocii a buzei inferioare. Denumirea de botriomicom provine de la asemănarea sa cu o formațiune tumorală de etiologie micotică, dezvoltată la cai pe plăgile de castrare contaminate cu botriomices. La om, din punct de vedere anatomopatologic și microbiologic, specificitatea acestui așa-zis botriomicom este contestată. Astfel, histologic el este asemănător cu un burjon cărnos dar cu aspecte de hipervascularizație
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
țesutului fibros, Kuttner propunând denumirea de granulom telangiectazic. Din punct de vedere microbiologic nu este vorba de o micoză, germenele izolat fiind cel mai adesea un micrococ care are toate caracteristicile stafilococului auriu. Din punct de vedere patogenic, excluzând etiologia micotică, se pare că botriomicomul ia naștere și se dezvoltă dintr-un burjon cărnos care evoluează spre hipervascularizație, sub influența microbilor banali și în special a stafilococului piogen. Unii autori, consideră botriomicomul ca un țesut inflamator, cu o dezvoltare exagerată a
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct, dar imprimă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
duce la evitarea apariției unor boli deși, nu este totdeauna o concordanță directă între vigoarea unei plante și starea ei sanitară; unele boli nu pot fi evitate printr-o hrănire echilibrată a plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează instalarea fuzariozelor vasculare și a bacteriozelor. Aciditatea solului joacă un rol
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct, dar imprimă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările altor procese patologice fundamentale, considerăm că procesele inflamatorii domină
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Granulele conțin: fosfataza alcalina, fosfataza acidă, arylsulfatază, betaglucuronidază, fosforilază, alfa- glucozidază acidă și neutră, trimeta - fosfataza acidă și lizozim. Sunt lipsite de mieloperoxidază (Chelaru Ana, 2002Ă. Granulocitele eozinofile sau cu granule eozinofile, sunt mai numeroase în inflamațiile alergice, parazitare și micotice. Granulele lor variază de la specie la specie. Sunt foarte mari la cabaline, diametru de circa 1µm și în număr de 25-50 și foarte mici și numeroase la șobolani (0,2 µm și până la 400Ă (Fig. 2.10Ă. Fig. 2.10
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Forma ei anormală PrPsc este agentul etiologic al encefalopatiilor spongiforme transmisibile. CD247 Receptorul lanțului zeta al antigenului celulelor Ț. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 115 B. FORMELE MORFOCLINICE ALE INFLAMAȚIILOR Am menționat anterior că inflamațiile pot fi: septice și aseptice; virotice, bacteriene, micotice și parazitare; acute, subacute, cronice etc. Din punct de vedere morfopatologic, urmărind concepția unitarista asupra răspunsului inflamator, promovată de Paul Riegler (1912Ă și continuată de discipolii lui: M. Mihăilescu, V. Ciurea, Constantă Adameșteanu și actualii elevi ai acestora, admițând că
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de țesut fibros. Dimensiunile acestuia vor fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule gigante, un strat de celule epitelioide și apoi reacția limfohistiocitară, la mamifere, în cea mai mare parte din cazuri, această separare nu mai este posibilă, fiindcă reacția productivă, de constituție celulară foarte
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5. Accidentele unor sindroame posttuberculoase: pneumotorax spontan ce poate fi dat de emfizemul bulos sau de cavernele deterjate, hemoragii prin hemoptizie sau hemotorax. 6. Sindroame posttuberculoase sechelare: tuberculomul, caverne epitelizate ce prezintă complicații cum ar fi hemoptizia, suprainfecția bacterienă sau micotică, emfizemul bulos cortical. 7. Sindroame posttuberculoase parietale ce prezintă fistulizări cutanate tardive 8. Extragerea unor materiale de proteză cum ar fi ulei, bile, bureți 9. Sindroame dureroase postpahipleurite masive sau postintervenție chirurgicală 10. Sechele ale tratamentului chirurgical: cavități restante, cavități
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sp, Epidermophyton sp, Candida și Aspergillus. Onicodistrofiile pot fi asociate cu neuropatie - probabil în urma traumatismelor repetate; arteriopatia severă și lichenul plan pot afecta, de asemenea, unghiile. Toate acestea trebuie luate în considerare când facem diagnostic diferențial al onicomicozelor. Alte infecții micotice cutanate sunt prezente adesea în zona pliurilor (submamar, inghinal, axilar), la pacienții cu DZ cel mai frecvent agent etiologic fiind Candida. Leziunile sunt eritematoase, umede, acoperite de mici plăci albicioase cu leziuni satelite în jurul leziunilor. Dermatofiția este frecvent întâlnită la
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora banală și infecțiile micotice posttuberculoase. Gravitatea leziunilor incluse în acest sindrom poate varia de la aspectul unei caverne deterjate infectate și până la imaginea de plămân distrus. Singura modalitate de rezolvare, atât a supurațiilor post-tuberculoase, cât și a micetoamelor (cel mai frecvent aspergilomul) este intervenția chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cum ar fi ectazii ale venelor mari, ale venelor intradermice, etc. Dermita de stază reunește modificările cutanate, trofice, care pot să domine tabloul clinic. Tegumentele sunt atrofice, lucioase, friabile, subțiri și se pierd fanerele. Staza venoasă produce frecvent infecții cutanate micotice și bacteriene, însoțite de limfangită și eczeme recurente. Dermatita ocră este constituită din ansamblul modificărilor de mai sus la care se adaugă petele brune, hemosiderice, negricioase, cu tendință la confluare, secundare transformării peteșiilor. Frecvent, dermita de stază este însoțită de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
la nivel pulmonar, pleural sau al plăgii care pot fi infectate în cursul tratamentului chirurgical al hidatidei. SUPURAȚIILE BRONHOPULMONARE DEFINIȚIE. CLASIFICARE În acest capitol se include un grup heterogen de afecțiuni netuberculoase caracterizate prin:- etiologie infecțioasă (bacteriană aerobă sau anaerobă, micotică, parazitară);- inflamația supurativă a parenchimului pulmonar și/sau a conductelor bronșice;- bronhoree purulentă, ce constituie un criteriu de diagnostic;- prezența sindromului supurativ clinic (febră, slăbire în greutate, astenie, transpirații) și de laborator (VSH crescută, leucocitoză etc.);- rolul central al chimioterapiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]