123 matches
-
de originalitate din viața istorică a unui popor. Determinat prin formele personalității și privit sub aspect istoric, omul este o sinteză a liniilor de evoluție a energiei, trecute în regimul personalizării. Privit dinspre sistematica factorilor săi sufletești, el apare ca microcosm, ca o structură de elemente "energetice" prin care este refăcută structura universului (a întregii evoluții a energiei); sau, cu vorbele lui Vasile Băncilă relativ la concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru: "dacă atunci când am considerat lucrurile sub raportul adevărurilor istorice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a hrăni vitalitatea spirituală. Câmpul elixirului median este analizat rareori. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru. Câmpul elixirului inferior adăpostește energiile fundamentale și instinctele naturii, cum ar fi apetitul pentru mâncare, instinctele noastre de supraviețuire și dorința sexuală. În microcosmul sistemului uman, regiunea sacrală reprezintă puterea Pământului. Câmpul elixirului superior din creier este sălașul conștiinței spirituale prenatale, al minții postnatale și al diferitelor funcții cerebrale, toate acestea reprezentând puterea Cerului în sistemul uman. Câmpul elixirului median, localizat chiar sub inimă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
puternică reprezintă strălucirea conștiinței. Aceasta este natura inerent strălucitoare a inteligenței creatoare care lucrează în spatele interacțiunii constante dintre formă și vid și a transformărilor constante ale energiei și materiei care produc universul manifest și fac lumea „să se învârtă”. În microcosmul sistemului uman, aceeași strălucire radiază din flacăra eternă a conștiinței care sclipește în spiritul fiecărei ființe din univers; „energia” - această bază vidă, strălucitoare în mod natural a spiritului primordial este inundată de energia nelimitată de potențial infinit. Această energie reprezintă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
a gândurilor și sentimentelor din interiorul sistemului uman și lumea externă de uscat și ape, cer și pământ, planete și stele care-l înconjură. Și în acest caz, qi are rolul de intermediar funcțional între cele două lumi, unind energiile microcosmului uman cu forțele macrocosmului universal. Qi gong oferă, astfel, pentru fiecare individ, o modalitate practică de stabilire a unei relații personale directe cu universul și de accesare a rezervelor infinite de putere primordială, cultivând, în același timp, înțelepciunea și compasiunea
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
gong ne învață că lumea interioară a sistemului uman și lumea exterioară a naturii și cosmosului se reflectă una pe alta și se influențează reciproc și că orice lucru care se întâmplă în lumea macrocosmică are întotdeauna repercusiuni directe asupra microcosmului. Această informație ne ajută să cultivăm o homeostază sănătoasă și armonioasă între energiile noastre interne și forțele externe care le modelează și să ne folosim mintea în mod creator pentru a stăpâni puterea universului în beneficiul nostru și al altora
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
despre partea înfățisărei sensibili, legei frumosului; asta o are comun cu sculptura și pictura. moment (? ) Însă ea dezvăluie caracterul omenesc în toată movibilitatea devenirei sale (Beweglichkeit seines Werdens), în toată plinătatea cugetului și voinței sale. Reprezentatorul trebuie să sensibilize aceste microcosm cu o claritate atât de diafană încît să vedem totodată dinainte-ne izvoarele simțirei și a acțiunei și flucțiunile felurite (mannigfaltig) în cari degeneră izvoarele, și să simțim împreună cu el toate afectele sufletului său, toate situațiunile animei sale. Aceasta se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fidel. În preajma acestor tipuri actorul se ridică la înălțimea poetului daca concepe liber în sine imagina creată de poet și o încorporează în sensul său. Daca întruparea lui acopere, cum am zice, tipul în sine definit a poetului, daca realiză microcosmul poetului, atunci a dezlegat absolut problema sa. Acesta e raportul dintre artistul reprezintator și toate caracterele cele adevărat dramatice. Aci nu poate să debordeze artistul pe poet, fiindcă cel mai mare merit al lui constă într-aceea ca să renască creatorice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe care planta o ia din pământ consistă în esență numai din substanțele anorganice ale lui și acestea, nu substanțele organice, constituie bogăția unui pământ. {EminescuOpXIV 971} {EminescuOpXIV 972} ["FOAIA E PENTRU PLANTĂ... "] 2264 Foaia e pentru plantă ce e microcosmul pentru macrocosm: e planta în miniatură; amândouă stau sub legi comune, și, când găsim în părțile foii o orânduire oarecare, putem aștepta cu siguranță de-a o afla și în părțile plantei și viceversa. [P. COEL. M. SCHACHINGER], NAȘTEREA ALBINEI
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atomism postrenascentist se poate vorbi, desigur, dar e cel al filozofilor mecaniciști și senzualiști care-l împrumutaseră pur și simplu de la antici. Concepția Renașterii despre ființa umană nu era absolut deloc una atomistică, ci una antropocentrică, înțelegând persoana ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect incompatibilă cu ideea însumării aritmetice. De altfel, mai remarc și faptul că preopinentul meu consideră inducția o simplă operație de însumare, iar deducția ca una de diviziune, „deducând” individul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
formă potențială, este microcosmosul în care se oglindește armonia macrocosmosului. Întreaga străduință pansofică constă în a-l ajuta pe fiecare să-și dea seama de această condiție privilegiată. Din rădăcinile sale divine el poate crește ca un copac viu între microcosm și macrocosm. Este doar potențial o axis mundi; prin efort pansofic însă crește. Când ramurile lui ating Cerul, devine Arborele Lumii. Pansophia este această înălțare grea și bucuroasă prin care Pământul se împacă liniștit cu Cerul. Cu ce ar putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
percepe ca obiectivat de imploziile ce le declanșează în sensibilitatea noastră. Ansamblul volumului propune un alt orizont, suprapus morfologiei lumii reale și deosebit de esențial de acesta prin faptul de a fi creat o structură unică, un nou și extrem de particular microcosm. Este (în chip misterios și paradoxal totodată), marea taină, dar și perfecta lumină a artei - locul prin care se poate pătrunde în templul ei. Lucrarea profesorului Al. Poamă, întreruptă abrupt, absurd și revoltător de prea devreme, se include în orizontul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dezvăluie și un aspect de un ordin mai profund? Nu cumva toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
ta; asemenea cuvinte ar fi de prisos pentru alții, căci ei ar simți de la sine ceea ce se cuprinde în ele; dar pesimiști de felul d-tale trebuie, poate, să fie din când în când deșteptați din visul prea concentrat al microcosmului lor interior și îndreptați în atenția lor spre legăturile intime, ce-i unește cu noile încercări de viață în patria comună. Al d-tale ca totdeauna T. Maiorescu {EminescuOpXVI 615} [TITU MAIORESCU] Nr. 9943 1875 oct. 8 Telegrama Eminescu revizor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Rebelii din Antile sunt, ca și acei cangaceiros întâlniți de Corto, refugiul umanității în fața rapacității și exploatării. Revoluția lor este un cocktail în care se reunesc pasiunea mesianică și aura glamour a sacrificiului pentru cauza progresului. Nava lui Sven este microcosmul în care se adună ele mentele acestei umanități călătoare, unită de pasiuni și de secrete. Pasagerul lui Sven, misteriosul om cu ochelari fumurii, italo-americanul Barnaba Moretto, este parte din fraternitatea mafiei. Pe vasul lui Sven, spărgătorul de bănci (având alura
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vechilor caractere ale secolului al XVII-lea francez, concepute ca niște mașinării în desfășurare implacabilă” (p. 144). Plasarea lui Urmuz în descendența flaubertienei Bouvard et Pécuchet, dar și a lui Schopenhauer și Eminescu, este ilustrativă: „Reprezentarea despre noi înșine ca microcosm, reprezentare transmisă nouă de Renaștere, a încetat de a mai fi temei de viață. Schopenhauer, Flaubert, Eminescu și Urmuz, într-un domeniu limitrof, în pictură, De Chirico, cu lumea lui de statui și manechine, pronunță acest final al vechii noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nici chiar implicit, că globalizarea capitalismului ar îmbrăca o dimensiune colonială sau imperială, așa cum ar putea părea uneori că o face, adăugând și câteva picături de totalitarism. Perspectiva adoptată are, dimpotrivă, ca obiectiv constant singularizarea antropologică a momentelor și a microcosmurilor, a subiecților și a instituțiilor, a formelor de dominare și a exilurilor simbolice și imaginare. Capitolul 1 Retrospective și perspective* Laurent Bazin și Monique Selim Economicul în substanță În ansamblu, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, științele economice, dar și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actorii privesc situațiile specifice în care se află ca fiind ireductibile. Este deci important ca observatorul să nu abordeze globalizarea piețelor pornind de la universul său propriu, nici exclusiv în logica unor centre dominante și, prin urmare, să nu proiecteze asupra microcosmurilor și a lumilor, apropiate sau îndepărtate, imaginea de marionete manipulate de piață, eșuate sau înfloritoare în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mod curent în întreprindere, în materie de informații, de exemplu organigramele pe care responsabilii de întreprindere nu întârzie să le ofere cercetătorilor: acestea nu sunt luate drept structuri stabile, obiectivate și "realistice", ci drept figura arătată și studiată a microcosmurilor sociale a căror dinamică și ale căror tensiuni constitutive constituie una din cheile logicii interne a raporturilor. Aceste raporturi nu se epuizează totuși în întreprindere, care nu este nici punctul de origine, nici sfârșitul lor, ci mai degrabă unul din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială, într-un mod mult mai acut decât în altă parte, etnologul e obligat să-și construiască
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate cazurile cu "adevărul" locului pe care îl ocupă într-o structură ierarhică precisă, metonimică în sensul vieții și al concepției lor despre ordonările sociale. Această perspectivă, care reunește microcosmurile industriale odată cu "grafiile" și "pretextele", se află în ruptură cu un punct de vedere care s-ar identifica cu întreprinderea ca subiect și elimină în fapt orice închidere în tehnicile de control al mâinii de lucru, adaptarea utilitară, erorile lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modernizare" industrială și de salariat permanent, deosebit de bine protejat grație unei acțiuni sindicale excepționale. În funcție de versiuni, forța "tradițiilor religioase" și identitatea culturală sprijinindu-se pe fundamentele islamului vor fi atunci concepute ca permanențe culturale inatacabile ale întreprinderii, înțeleasă ca un microcosm străin destinat unei indigenizări și unei "remodelizări" culturale cu atât mai inevitabile cu cât directorul numit de multinaționala americană era autohton. Totuși, audierea actorilor sindicatului, observarea practicilor și a strategiilor sociale de ascensiune ale acestora, familiarizarea cu familiile acestora conduc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sisteme religioase și concretizările acestora în peisajele naționale, cum sunt cultele locale, ele cristalizează și instituționalizează fabrici identitariste cu atât mai instrumenta lizate cu cât reprezintă refugii securitare. Departe de a fi răspunsuri schismatice mecanice la o uniformizare mitică a microcosmurilor, ele fac legătura între sensul endogen al situațiilor singulare și ocultarea necesară a unei matrice globale de semnificații, inducții și legitimări de forțe și de puteri externe eșalonate. Islamul, noile moduri de islamizare (în periferiile franceze ca și în rândul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sine. Izolat, separat de vecinii lui prin suprafețe întinse, satul apare ca o insulă umană în mijlocul savanei. El are, într-un anumit fel, un caracter insular; este o realitate întoarsă către sine, formând o totalitate autonomă, un fel de microcosm care nu este legat de exterior decât în mod contingent. Această noțiune de sat-insulă este extrem de importantă, ea condiționând în parte metoda de anchetă. Care este volumul acestor sate? Media de locuitori pe sat variază în funcție de regiuni explozie maximă a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale și care descurajează spiritele noastre impregnate de sistematizare. Prin urmare, cea de-a doua realitate a satului este acest ansamblu de raporturi personale ale unui grup de contacte directe. Satul este un univers închis asupra propriilor săi membri, un microcosm a cărui realitate este complet epuizată de indivizii concreți care trăiesc în el. Cele două aspecte ale satului-palmier sunt în opoziție: determinat în întregime din exterior în cea dintâi realitate, el este în totalitate întors către sine în cea de-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]