445 matches
-
datelor lipsă (missing data) (vezi, de exemplu, Heckman și Robb, 1986). Este de reținut că lucrările acestor doi savanți (nu sunt singurii, desigur) au relevanță confirmată În sociologie pe două planuri strâns intercorelate, de altfel: oferă modele formale, de factură microeconomică, În tratarea și explicarea fenomenelor sociale sui-generis de către sociologi, cum ar fi comportamentele electorale, alegerile conjugale, migrațiile; explică efectiv multe aspecte ale vieții sociale. De exemplu, analiza lui G. Becker referitoare la numărul de copii În familiile americane, ținând seama
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legale de reglementare și informare a pieței, asupra calității conducerii corporative a companiei, în raport cu modul în care acționează mediul extern, respectiv la nivel macroeconomic; -scorul companiei se acordă în funcție de eficacitatea interacțiunii dintre manageri, acționari și alte persoane interesate, la nivel microeconomic; Pentru practica conducerii corporative sunt importante atât componentele microeconomice, cât și cele macroeconomice. Scorul acordat unei țări, în opinia Standard & Poor’s, se realizează prin analiza țărilor din punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
conducerii corporative a companiei, în raport cu modul în care acționează mediul extern, respectiv la nivel macroeconomic; -scorul companiei se acordă în funcție de eficacitatea interacțiunii dintre manageri, acționari și alte persoane interesate, la nivel microeconomic; Pentru practica conducerii corporative sunt importante atât componentele microeconomice, cât și cele macroeconomice. Scorul acordat unei țări, în opinia Standard & Poor’s, se realizează prin analiza țărilor din punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având în vedere că nivelul de conducere al unei țări
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
realizează prin analiza țărilor din punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având în vedere că nivelul de conducere al unei țări poate afecta în sens diferit, pozitiv sau negativ, practicile de conducere corporativă de la nivelul microeconomic, prin evaluarea următoarelor elemente: • infrastructura legislativă se referă la mediul reglementărilor de specialitate în domeniu stabilit pentru asigurarea unei conduceri corporative bune, respectiv: cadrul legislativ general aplicabil conducerii corporative, modul de definire a drepturilor acționarilor, contextul mediului economic intern, modul
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
identic: În scurtă vreme, acest capital social a fost recompus În funcție de noile interese, mize, deplasări ale acestor elite noi și vechi În același timp. Distrugerea inevitabilă a fostului capital social a fost compensată de construcții sociale (noi rețele, noi raporturi microeconomice etc.) care l-au Înlocuit rapid. Tabelul 1. Moduri de conversie a fostei nomenklaturi 1988-1992 Etapele mobilizării „trei cercuri” Resurse și mecanisme Diferențierea cazurilor Tipul de antreprenoriat Privatizarea partidului Privatizare politică Polonia Voluntar Legi Privatizare prin transformare juridică Polonia, Ungaria
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită. Pentru aceasta, sunt argumente pro și contra. Este normal ca, în stadiul în care ne aflăm, de pregătire către trecerea la o formă nouă de manifestare la nivel macro și microeconomic, să utilizăm termenii care descriu cel mai bine coordonatele viitoare. Procedând de o asemenea manieră, rămânem focalizați pe scopul nostru, pe obiectivele majore pe care ni le stabilim. Putem să transmitem un mesaj puternic cu privire la prioritățile pe care le avem
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de Comisia Europeană. Acest proces a fost revizuit în 2005 pentru a se îmbunătăți cooperarea între statele membre și instituțiile europene, precum și pentru a se asigura o mai bună coordonare a politicilor de ocupare cu cele promovate la nivel macroși microeconomic. Noua Strategie Europeană de Ocupare acoperă o perioadă de trei ani (2005-2008), iar componentele sale sunt: liniile integrate privind ocuparea, programele naționale de reformă, raportul comun asupra ocupării, recomandări ale Consiliului, raportul anual al UE asupra progresului. Educația și formarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
5. Caracterizarea generală a conjuncturii actuale internaționale Fenomenul de criză economică internațională s-a dezvoltat ca urmare a devansării accentuate a capacității administrative la nivel macroeconomic (din punct de vedere legislativ, instituțional și metodologic) de către capacitatea de dezvoltare la nivelul microeconomic al economiei reale. Acest dezechilibru major a condus la dezechilibre funcționale grave atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic (generic fiind vorba de diverse variante ale dezechilibrului dintre nevoi și resurse) - dezechilibre care, la rândul lor, amenință funcționarea
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
capacității administrative la nivel macroeconomic (din punct de vedere legislativ, instituțional și metodologic) de către capacitatea de dezvoltare la nivelul microeconomic al economiei reale. Acest dezechilibru major a condus la dezechilibre funcționale grave atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic (generic fiind vorba de diverse variante ale dezechilibrului dintre nevoi și resurse) - dezechilibre care, la rândul lor, amenință funcționarea în continuare a respectivelor sisteme, în esență fiind vorba de amenințarea stării de sustenabilitate a sistemelor macroeconomic și microeconomic, cu consecințe
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
la nivel microeconomic (generic fiind vorba de diverse variante ale dezechilibrului dintre nevoi și resurse) - dezechilibre care, la rândul lor, amenință funcționarea în continuare a respectivelor sisteme, în esență fiind vorba de amenințarea stării de sustenabilitate a sistemelor macroeconomic și microeconomic, cu consecințe grave în privința costurilor și a termenelor de restabilire a echilibrului. Într-o astfel de situație, incomparabil mai gravă decât orice situație precedentă din punct de vedere istoric (atât din cauza anvergurii fenomenului de criză cât și din cauza profunzimii impactului
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
și investițiilor), influențării sectorului monetar, a tuturor sectoarelor de activitate și a organizării instituționale. Măsurile adoptate nu trebuie direcționate numai la nivel macroeconomic, ci trebuie să vizeze și nivelul mezoeconomic (nivelurile sectoriale, repartizarea veniturilor la aceste niveluri), precum și pe cel microeconomic (avându-se în vedere comportamentul agenților economici). Această politică structurală trebuie să contribuie la realizarea programului de ajustare. Programele de ajustare au ca finalitate restabilirea și menținerea viabilității balanței de plăți, în contextul stabilității prețurilor și a cursurilor valutare, pe
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
prețurilor, creând câmp de acțiune măsurilor de "reglementare" a funcționării economice: organizarea cadrului instituțional, relaxarea normativă a piețelor, substituirea spațiului permisiv printr-un spațiu al interdicțiilor, mult mai restrâns etc. De fapt, punctele de referință ale instrumentelor se deplasează spre microeconomic, spre originea blocajelor pentru a sesiza mijloacele adecvate de intervenție. Totodată, instrumentele sunt utilizate pentru a se asigura secvențialitatea, progresivitatea corecțiilor și ajustărilor, având în vedere rigiditățile structurale, costurile sociale, implicate, solidaritatea comportamentelor. Instrumentele politicii structurale, concentrându se prioritar pe
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
desfășurată între anii 2003 și 2011, interesul a fost centrat pe piețele clasificate, investigând metodele de identificare a nivelurilor distorsionării concurenței. Sunt bine cunoscute tendințele de intensificare a concurenței în contextul globalizării. În ciuda unor importante eforturi în domeniul cercetării, teoria microeconomică nu are în prezent răspunsuri satisfăcătoare pentru problemele pe termen mediu și lung pe care le ridică piețele concurențiale. Admițând că gradul de concentrare a cifrei de afaceri a firmelor măsoară gradul de concurență, trebuie să subliniem importanța capitală a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
80% din cifra de afaceri, deci al nodurilor, printr-o ecuație de regresie logaritmică consistentă de cota liderului și de numărul total de companii active ale pieței analizate la o determinație de 90%. Cercetările noastre s-au referit la domeniul microeconomic, în speță la companiile nefinanciare. Era important să verificăm aria de aplicabilitate a rezultatelor cercetării. Încercările de aplicare în domeniul activelor bancare și la nivel macroeconomic a PIB mondial pe o durată de 40 de ani au validat în totalitate
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
piețe clasificate și poartă denumirea de „companii-noduri”. Companiile-noduri caracterizează structura de putere a oricărei piețe clasificate. Performanțele economice, comportamentele manageriale, variabili tatea structurală a companiilor-noduri au o influență majoră asupra dinamicii sistemului macroeconomic. Funcția-obiectiv de maximizare a profitului la nivel microeconomic este asociată în cazul companiilor-noduri, mai puternic decât în cazul „competitorilor semnificativi”, cu tendința de maximizare a cifrei de afaceri, în condițiile competiției de piață. De aici decurge diversitatea strategiilor de piață care, principial, au în majoritate componenta ofensivă, caracterizată
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
anii corespunzători, sunt date în tabelul 5.2.5. g. Topul topurilor pe perioada 2000-2009 Un număr de 30 de companii au fost prezente în fiecare an în topurile 100, constituindu-se într-o veritabilă „axă a puterii” la nivel microeconomic. Cele 30 de companii sunt vitale pentru funcționarea unor sectoare-cheie ale economiei naționale: agricultură, silvicultură, piscicultură (1); industrie extractivă (1); industrie prelucrătoare (8); transporturi terestre și aeriene (4); comunicații (5); industria energiei electrice, termice, gaze și apă (6); comerț (5
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
integrate pentru creștere și forță de muncă. Strategia de la Luxemburg astfel revizuită este centrată pe patru direcții în care se adoptă, succesiv: linii directoare integrate de creștere (dezvoltare) și forța de muncă, corelate cu linii directoare pentru politicile macroeconomice și microeconomice (pentru o perioadă de trei ani); programe naționale de reformă de către fiecare țară membră; raportul anual al Comisiei Europene asupra dezvoltării și forța de muncă care examinează programele naționale; recomandări (dacă este cazul) ce se adoptă de Consiliul Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țării). Avantajul utilizării acestui tip de model a constat în posibilitatea de cuantificare a efectelor fondurilor structurale și de coeziune asupra economiei nu prin simpla însumare a efectelor, ci prin includerea efectelor externalității. Modelul este unul structural, bazat pe fundamente microeconomice: latura ofertei include încorporarea principalelor mecanisme prin care fondurile structurale și de coeziune influențează potențialul productiv (externalități directe asupra outputului). Sunt incluse, de asemenea, externalități indirecte ale factorilor de producție (capital și forță de muncă). Totuși, și acest model s-
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
că firmele caută locații pentru producție caracterizate de costuri minime. În plus, cererea de factori în serviciile de piață și industriale sunt derivate utilizând o funcție de producție CES<footnote CES - Constant Elasticity of Substitution - funcția de producție exprimă, la nivel microeconomic, relația dintre inputurile și outputurile unei organizații. Aceasta indică, în formă matematică sau grafică, faptul că outputul poate fi obținut din diferite cantități și combinații de factori input. În mod particular, aceasta arată cantitatea maximă posibilă de output care poate
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
naționale. Drept urmare, în contextul actual, marcat de globalizare și de recunoașterea tot mai largă a interdependențelor, competitivitatea a devenit o condiție esențială a succesului pe piață, atât la nivel micro-, cât și la nivel macroeconomic. Competitivitatea se generează la nivel microeconomic, prosperitatea sustenabilă fiind creată de firme și, în consecință, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental, dar se susține și se consolidează la nivel macroeconomic, competitivitatea exprimându-se, totodată, și prin capacitatea unei țări de a menține, cel puțin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
au cele mai mari șanse să reușească într-o industrie în care „diamantul național” (determinanții ca un sistem) este cel mai favorabil, “diamantul lui Porter” presupunând că dezvoltarea economică este rezultatul agregat dintr-un sistem de condiții interdependente la nivel microeconomic.<footnote Ibidem. footnote> Tot în această perioadă apar o serie de abordări orientate spre export, care analizează competitivitatea unei regiuni ca fiind un factor determinant al performanței economice a unei țări. În cazul acestora se evidențiază rolul pe care-l
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
analiza competitivității la nivel național sau regional, iar pe de altă parte, pe abilitatea firmelor locale de a realiza produse competitive și de a le comercializa în cadrul piețelor externe. „Performanța comercială poate fi influențată atât de factori macroeconomici, cât și microeconomici. Acești factori, legați de ofertă, țin în mod esențial de variația creșterii și de eficacitatea potențialului de producție. Aceste efecte, numite „efecte de ofertă” se referă la creșterea relativă a investițiilor, la diferențierea produselor, la specializarea industrială, la conținutul tehnologic
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
întreprindere este competitivă pe o anumită piață atunci când reușește să obțină anumiți indicatori economici - cifra de afaceri, cotă de piață, profit ș.a. - comparabili sau superiori celor ai altor întreprinderi concurente, care acționează pe aceeași piață. În ceea ce privește evaluarea competitivității la nivel microeconomic, aceasta se face mai ales pe latura ofertei și se referă, în primul rând, la competitivitate pe bază de preț și competitivitate prin calitate. În acest sens, competitivitatea poate fi privită drept „capacitatea actuală și viitoare a unui întreprinzător de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
change and Economic Dinamics, vol. 9, 1998. footnote> În esență, competitivitatea bazată pe eficiență și calitate devine sursa principală de creștere și dezvoltare economică durabilă și de îmbunătățire a standardelor de viață pentru cetățenii țării. „Competitivitatea se generează la nivel microeconomic, prosperitatea sustenabilă fiind creată de firme și, prin urmare, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> Globalizarea lansează o serie de provocări la care firmele trebuie să găsească
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de răspuns. La nivel internațional, firmele se află în competiție pentru noi piețe și consumatori, astfel încât, ceea ce se dovedește într-o primă etapă un câștig pentru o firmă, poate constitui o pierdere pentru alta. În concluzie, din punct de vedere microeconomic, competitivitatea se poate defini drept capacitatea unei structuri microeconomice de a cuceri sau consolida un anumit segment de piață. 1.2.2. Competitivitatea la nivel regional Competitivitatea regională a devenit, în ultimele două-trei decenii, unul din conceptele-cheie utilizate în analiza
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]