108 matches
-
Welfare, Londra, Macmillan Platis, M., 2002, Economia sectorului public, Universitatea din București, lucrare disponibilă online la http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/ platis/5.htm (accesat la 11 ianuarie 2013) Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Teorie economică generală, Vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la http://www.ase.ro/ biblioteca/carte 2.asp?id=464&idb=21 (accesat la 15 mai 2006) Postelnicu, G., Teorie economică, lucrare disponibilă online la http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/GheorghePostelnicu/cap15. html (accesat
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mijloc de creștere a stocului de capital; cale de identificare a noi posibilități de inovare; mijloc de alimentare a inovațiilor tehnologice în procesul de producție. Teoria creșterii endogene se bazează pe numeroase studii și rezultate din economia industrială sau din microeconomie. Creșterea sustenabilă devine posibilă prin existența unor randamente de scară constante sau crescătoare sau a externalităților pozitive în procesul de acumulare, acestea garantând faptul că productivitatea marginală a factorilor de producție acumulați nu se anulează/ diminuează odată cu creșterea lor. Importanța
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vestind fie apariția crizei, fie depășirea crizei. În măsura în care nu considerăm veștile ca enunțuri de adevăr, acestea rămân simple conjecturi zădărnicite în împlinirea lor ca adevăruri pe calea gândirii emoționale. Sectorizarea inconsistenței Experiența agregării pe niveluri de conceptualizare a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rezultatul are valoare în sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract. Transferul de semnificații de la nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or, echilibrul ca egalitate de forțe este inconsistent logic, căci factorii sunt egali doar cu ei înșiși, deci nu sunt egali între ei (Taleb, 2008), mai ales factorul muncă (homo œconomicus). Ca microeconomie, Economia are pretenții de știință exactă doar pentru că a reușit, imitând mecanica, să generalizeze un mod elegant de a simplifica lucrurile pe care lumea l a acceptat ca fiind real. Eroarea a devenit regulă în afara modelului explicativ și mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
matematic reducționist, abstract, nonantropic. Cheia erorii constă în expulzarea din raționamente a inefabilității și a failibilității naturii umane, imprevizibile și impredictibile. Limitarea la condiția umană din universul materialist al unui homo œconomicus (singurul adaptat la raționalitatea și omogenitatea abstractă a microeconomiei), cu așteptări eminamente raționale și comportament linear, a creat iluzia de știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice, ea ne duce la cea mai mare și devastatoare asumpție pentru cunoașterea economică: siguranța că rezultatul viitor trebuie să fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a creat iluzia de știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice, ea ne duce la cea mai mare și devastatoare asumpție pentru cunoașterea economică: siguranța că rezultatul viitor trebuie să fie multiplul celui de astăzi. Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei, uneori fiind irezistibilă soluția de a judeca procesele macroeconomice ca având fundament de natură microeconomică. Erorile de poziționare a conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile așteptării a ceva și acceptării acelui ceva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
corectă. Numai că, așa cum afirmă unii economiști, „produsul muncii nu este același cu efectul muncii“. Sunt situații când efectul muncii este mult mai cuprinzător decât produsul muncii, ele nefiind date numai de procesul de producție. Cu cât se Înaintează de la microeconomie către macroeconomie, cu atât devine mai largă sfera efectelor muncii, În sensul cuprinderii atât a elementelor care se pot măsura, cât și a celor incomensurabile. Literatura de specialitate formulează și opinia conform căreia productivitatea muncii se deosebește de eficiența muncii
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
economică a muncii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982. Rusu, C., Agapie, S., Fundamentarea nivelului productivității muncii În industrie, Editura Junimea, Iași, 1983. Savu, Dana Victoria, Aspecte sociale ale managementului internațional, Editura Oscar Print, București, 1997. Stancu, Stelian, Andrei, Tudorel, Microeconomie - teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997. Stăncioiu, Ion, Militaru, Gheorghe, Management, elemente fundamentale, Editura Teora, București, 1995. Stănescu, C., Isfănescu, A., Băicuși, A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 1998. Ursachi, Ion, Management, Editura A.S.E., București, 2001. Vasile, Dan (coord
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
simțămintelor. Conform teoriei despre simpatie elaborată de Candace Clark, indivizii nu aplică automat normele culturii simțămintelor: ei se angajează activ în schimburi de emoții cu alti indivizi, de pe urma cărora se așteaptă să obțină un profit. Se ajunge astfel la o „microeconomie” a emoțiilor - oferim emoții și așteptăm în schimb emoții: iubire pentru iubire, simpatie pentru simpatie etc. -, dar și la o „micropolitică” a emoțiilor, dat fiind faptul că în funcție de poziția socială emoțiile se asociază cu resursele emoționale. Termenul de „economie a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
într-o oală, ei nu sunt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și mi-croeconomic (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
într-o oală, ei nu sunt independenți. Comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv; el consistă în a reacționa la modificările din jur. In vivo, nu in vitro. Teoria economică clasică a fost în egală măsură macro(știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste); teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi o dată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bună măsură, reactiv; el consistă în a reacționa la modificările din jur. In vivo, nu in vitro. Teoria economică clasică a fost în egală măsură macro(știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste); teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi o dată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Rousseau, acești agenții economici nu sînt ca niște boabe de mazăre într-o oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
într-o oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o știință umană care are pretențiile științelor exacte, în măsura în care studiază comportamentele umane și are pretenții de știință exactă deoarece s-a format în cadrul unei paradigme a comportamentelor maximizatoare sau minimizatoare (de unde recursul la matematici). În funcție de nivelul de analiză, distingem între microeconomie, ce studiază comportamentul unui singur agent economic (consumator sau producător), și macroeconomie, ce studiază ansamblul comportamentelor agregate. Diferiții actori ai vieții economice pot fi grupați în sectoare instituționale, astfel: Nr. crt. Sector instituțional Funcție principală 1. Societăți sau cvasi-societăți non-financiare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deci de venitul real al consumatorului. Concepte de bază: * trebuințe, nevoi; resurse; * bunuri materiale, servicii, bunuri economice; * mărfuri; * bunuri vandabile și non-vandabile; * economia ca știință a alegerii optime; * economia ca artă a economisirii resurselor rare; * comportamente maximizatoare și comportamente minimizatoare; * microeconomie și macroeconomie; * agenți economici; * valoare adăugată; * producția finală; * Produsul Intern Brut; Produsul Național Brut; Produsul Național Net; Venitul Național; * investiții; * schimburi cu exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de ele în explicarea comportamentelor. Într-adevăr, din punct de vedere științific, nu se poate explica un comportament printr-o ipoteză referitoare la gusturile sau preferințele individului, deoarece ar fi imposibil de supus o asemenea ipoteză la proba faptelor. Totuși, microeconomia tradițională a fost, pe drept cuvînt, criticată pentru incapacitatea sa de a ține seama de fenomene dificil de explicat numai prin variațiile prețurilor și ale venitului. Această incapacitate deschide calea către explicații "psihologice", făcînd apel la conjuncturi neverificabile privind gusturile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
consumatorismului și cultivarea plăcerilor în locul vieții familiale. În fața unor astfel de provocări, de fenomene, se mai poate oare cu adevărat susține, cum face analiza economică, că preferințele indivizilor nu se schimbă? Aici, noua teorie a consumatorului încearcă să acopere lacunele microeconomiei tradiționale. 6.3.2. Noua teorie a consumatorului a) Distincția între bunuri și nevoi. Teoria tradițională confundă bunurile și serviciile cu nevoile pe care ele trebuie să le satisfacă. Cînd se descrie o funcție de utilitate sub forma U = U(X
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
între ei. Randamentele de scară și cele de substituție sînt deci adeseori legate, cu atît mai mult cu cît numeroase echipamente sau procedee nu sînt utilizabile decît plecînd de la un anumit nivel de activitate. 7.3.3. Piețele contestabile Conform microeconomiei, cazul model este cel al concurenței pure și perfecte și se caracterizează, în primul rînd, prin numărul mare de întreprinderi pe piață, care împiedică orice concentrare a puterii de fixare a prețurilor în mîinile producătorilor individuali. De îndată ce numărul de întreprinderi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
abordării vieții economice. Astfel, doctrinele economice ce au abordat mai mult latura macroeconomică, au atribuit investițiilor conceptul mai restrîns al acestora, adică cel ce ține de investirea În stocuri de capital, iar economiștii ce au acordat o mai mare atenție microeconomiei au privit investițiile mai larg, ca fiind renunțarea la sursele bănești lichide actuale, În speranța obținerii unor avantaje viitoare. Printre economiștii care tratează problemele macroeconomice, acțiunea de investire s-a impus ca achiziție de bunuri de echipament În scopul măririi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale unei concurențe sporite, provocate de globalizare, atît eforturile financiare, cât și riscurile posibile cresc enorm. Pe vremea economistului Schumpeter doar întreprinderile mari, puteau suporta asemenea eforturi într-o țară. În prezent procesul de globalizare și integrare determină creșterea rolului microeconomiei, concentrarea verticală și orizontală prin internalizarea activităților și adoptarea alianței sau parteneriatului ca soluție. Progresul cunoașterii și sporirea rolului ei în creșterea economică sunt legate de finanțarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării CD&I. Finanțarea, deși mai scăzută ca în
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
abordării vieții economice. Astfel, doctrinele economice ce au abordat mai mult latura macroeconomică, au atribuit investițiilor conceptul mai restrîns al acestora, adică cel ce ține de investirea În stocuri de capital, iar economiștii ce au acordat o mai mare atenție microeconomiei au privit investițiile mai larg, ca fiind renunțarea la sursele bănești lichide actuale, În speranța obținerii unor avantaje viitoare. Printre economiștii care tratează problemele macroeconomice, acțiunea de investire s-a impus ca achiziție de bunuri de echipament În scopul măririi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
deschise. Nu ne spune care economie e importantă; în societățile post-comuniste economia neoficială contează cu mult mai mult decît într-o economie de piață stabilă. Nu ne spune a cui economie este importantă: macroeconomia pentru care e responsabil guvernul, sau microeconomia din gospodăria fiecărui individ? Nu ne spune nici cînd au apărut influențele economice critice: în anul în curs, în epoca comunistă, sau ca așteptări de viitor? Timpul este deosebit de important într-o econo-mie aflată în procesul de creare a unui
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]