87 matches
-
Paleologu, texte ce aparțin spațiului public, nu celui închis al unui serviciu secret. De altfel, vom începe cu acestea din urmă:,,N. Steinhardt mă dă literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
socială"727 particulară. Dacă, la nivelul statului, o astfel de întreprindere are un caracter specific, în afara statului "localizarea puterii are loc în contextul unui mediu instabil și schimbător al relațiilor sociale"728. Criticul, prin urmare, trebuie să se concentreze asupra "microfizicii puterii"729 pentru a sesiza ce anume susține practicile sociale. În acest mod, constată McKerrow, putem concepe puterea drept forță productivă și nu represivă: "o forță activă, potențial pozitivă, care creează relații sociale și le susține prin intermediul aproprierii discursului, care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
socială"727 particulară. Dacă, la nivelul statului, o astfel de întreprindere are un caracter specific, în afara statului "localizarea puterii are loc în contextul unui mediu instabil și schimbător al relațiilor sociale"728. Criticul, prin urmare, trebuie să se concentreze asupra "microfizicii puterii"729 pentru a sesiza ce anume susține practicile sociale. În acest mod, constată McKerrow, putem concepe puterea drept forță productivă și nu represivă: "o forță activă, potențial pozitivă, care creează relații sociale și le susține prin intermediul aproprierii discursului, care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ar trebui să privim astfel de cupluri de termeni drept prescurtări ale unor antinomii sau conflicte de idei26. Dar aceasta ar presupune să asumăm un context de idei în care un astfel de conflict este activ. De exemplu, pentru contextul microfizicii din prima jumătate a secolului al XX-lea, putem vorbi de antinomia undă-corpuscul, înțelegând prin aceasta conflictul dintre teoria ondulatorie și teoria corpusculară cu privire la natura luminii. Așa încât, ar trebui să spunem că termeni precum cei din cuplurile enumerate mai sus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care Blaga o concepe este cea a cunoașterii științifice. În acest sens, filosoful român mărturisește că efortul său de a extrage din dogme o metodă a fost și din dorința de a oferi o rezolvare crizei de la acea vreme din microfizică, legată de apariția dualității undă-corpuscul și de antinomia în care era atrasă gândirea fizică, nevoită să accepte ca valabile două teorii incompatibile 55. Acest lucru este cu totul remarcabil. Blaga dă o turnură epistemologică amplă acestei idei, văzând în ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în antinomii, aceasta nu ar duce automat la anularea rezultatelor ei, deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă, afirmă Blaga, apare chiar în zona științei exacte, unde microfizica s-a hotărât să facă uz de formulări antinomice; 3) Caducitatea concepțiilor metafizice, indiferent de motivele ei, nu este un temei suficient pentru a tăia elanul creației metafizice, care este fundat în însăși structura spiritului omenesc. Când spune lucrul acesta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complex. În interiorul acestui raport, se întâmplă uneori ca misterul să fie sau să trebuiască să fie exprimabil antinomic. Cazurile adunate din matematică dar și din știința contemporană erau o dovadă vie. În plus, cazul teoriei lui Louis de Broglie din microfizică îi întărea lui Blaga convingerea că lumea se afla în fața unui nou mod de cunoaștere, care, contrar opiniei lui Kant, procedează prin antinomii 297. Lucrul acesta tranșa definitiv disputa cu filosoful german. Cum am văzut, Kant respingea metafizica pe motivul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomii 297. Lucrul acesta tranșa definitiv disputa cu filosoful german. Cum am văzut, Kant respingea metafizica pe motivul că depășește limitele experienței, fapt ce o conduce la construcții antinomice, care îi subminează pretențiile de cunoaștere. Aducând în atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se petrec cu viteze mai mari decât a luminii și care presupun deplasarea unor mase infinite conduc la formulări antinomice ale unor evenimente care s-au sfârșit înainte de a lua naștere. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Stéphane Lupasco) așeza bazele pentru o nouă viziune asupra lumii, în care contradicția devenea "modalitatea constitutivă a gândirii și a realului"448. La fel ca și în cazul lui Blaga, punctul principal de plecare pentru această încercare revoluționară era experiența microfizică 449. Mărturie stă cartea din 1940, a lui Ștefan Lupașcu, L'expérience microphysique et la pensée humaine, apărută pentru prima dată la București, în limba franceză 450. Entuziasmul autorului era atât de mare, încât cartea se încheia cu o propunere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științifice"458. Filosoful francez de origine română respinge această "logică clasică" și modelul ontologic substanțialist aferent, considerându-le inadecvate gândirii științifice moderne. Dacă fizica matematică clasică (galileo-newtoniană) se acomoda acestui model și acestei logici 459, ele sunt complet inaplicabile în microfizică și biologie, unde eterogenitatea este condiția de posibilitatea a existenței. Pentru a putea realiza o reformă a gândirii, Lupașcu propune un model ontologic relațional, întemeiat pe ideea de energie. Trecută prin filtrul ultimelor experiențe și teorii științifice, realitatea, în structurile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atât structural, cât și funcțional"462. Existența lumii pare să fie subîntinsă de un gen de ordine a contradictoriului, în totală opoziție cu modelul metafizic substanțialist 463. Cel mai puternic a alimentat această reprezentare a organizării contradictorii a realului experiența microfizică. Legat de aceasta, faptul care i-a dat probabil cel mai puternic impuls și l-a inspirat cel mai mult464 a fost ideea cuantei de energie, formulată de Max Planck, care este un produs (h = Eτ = Iλ) între mărimi corpusculare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inversă, antagonismul este disimetric în favoarea forțelor eterogenizante, constituind ceea ce Ștefan Lupașcu numește materia biologică sau materia vie500. La încrucișarea acestor două căi opuse de sistematizare (și degradare) a energiei, ca un fel de coexistență inhibitoare a lor, se situează sistematizarea microfizică sau cuantică, ipostazierea ontologică a stării T din logica dinamică a contradictoriului. De fapt, această a treia materie se dovedește a fi sursa sau punctul de plecare al celor două anterioare, fiind un fel de materie-mamă501. Această materie apare ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
domeniu al manifestării energiei care își are independența sa, anume domeniul psihic sau neuropsihic. Sistematizarea energetică neuropsihică apare în anumite zone ale materiei vii, atingând o cotă maximă la om. Lupașcu constată 503 că aceasta "prezintă puternice analogii" cu sistematizarea microfizică. În două lucrări ulterioare 504, filosoful francez de origine română va dezvolta mult această idee, acreditând ceea ce se numește în sistemul său de gândire materia psihică. Ceea ce este, însă, mai important în legătură cu materia psihică este că, încă din această lucrare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
origine română va dezvolta mult această idee, acreditând ceea ce se numește în sistemul său de gândire materia psihică. Ceea ce este, însă, mai important în legătură cu materia psihică este că, încă din această lucrare apărută 1960, Lupașcu leagă materia psihică de materia microfizică, considerându-le ca fiind de aceeași natură 505. Ipoteza sa este că materia microfizică nu rămâne mereu la nivelul discretului ci formează în altă parte un univers nou, o manifestare energetică distinctă, care este tocmai materia psihică. Acest lucru se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de gândire materia psihică. Ceea ce este, însă, mai important în legătură cu materia psihică este că, încă din această lucrare apărută 1960, Lupașcu leagă materia psihică de materia microfizică, considerându-le ca fiind de aceeași natură 505. Ipoteza sa este că materia microfizică nu rămâne mereu la nivelul discretului ci formează în altă parte un univers nou, o manifestare energetică distinctă, care este tocmai materia psihică. Acest lucru se petrece grație arborescenței deductive înscrisă în energie, adică succesiunii sistemelor de sisteme cu antagonism
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antagonism simetric, care se succed datorită faptului că dinamismele antagoniste, în oscilația lor ritmică, trec regulat prin acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acum la comparația cu Lucian Blaga, pe care o începusem chiar în debutul acestei secțiuni. Vorbeam acolo de anumite asemănări între cei doi gânditori: ambii debutează în jurul anului 1930, prin proiecte de resemnificare a contradicției, sub impulsul dat de experiența microfizică, promițând instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se concretizează într-o nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care trăim"617. Două antinomii aflate într-o situație similară Pentru a întări această interpretare a paradoxului MTM, Mihai Drăgănescu invocă încă două antinomii foarte bine cunoscute în istoria gândirii: antinomia existență non-existență, din filosofie, și antinomia corpuscular ondulatoriu, din microfizică. Deși nu au aceeași structură cu antinomia teoriei mulțimilor, el le consideră într-o situație similară din punctul de vedere al modelului ontologic pe care încearcă să-l acrediteze. Întreaga istorie a filosofiei pune în evidență faptul că întregul realității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic (CU), dar el trebuie suportat pentru că reflectă o realitate", indică natura mai profundă a particulei elementare 619. Ideea complementarității, pe care Niels Bohr a lansat-o, este interpretată drept o afirmație dialectică, pentru a face suportabil acest paradox al microfizicii. Într-o altă lucrare, gânditorul român explică mai bine această idee: "În experimentul corpuscular descrierea electronului este logică, în experimentul ondulatoriu din nou descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Realitate. Deși existența mai multor niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului al XX-lea, în special cea din microfizică, această idee a dobândit consistența necesară și baza de legitimitate. Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în circulație de către Niels Bohr, în deceniul al treilea al secolului trecut, cam în aceeași perioadă în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din microfizică. Astfel, într-o notă de subsol din Experimentul și spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de Broglie cu ideea complementarității a lui Niels Bohr755. Cu toate acestea, Blaga sugera că nu ar fi de acord
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la starea dinamică", spune Bachelard 792. Nu voi intra în prezentarea sa. Important mi se pare că această logică este una cu trei valori, desprinzându-se astfel de cadrul logicii aristotelice și asociindu-se cu noul spirit științific, la care microfizica a contribuit substanțial. În sfârșit, Gaston Bachelard îl invocă pe americanul Alfred Korzybski, care, într-o lucrare masivă din 1933, intitulată Science and Sanity, An Introduction to non-aristotelian systems and general semantics, propune o reformă în sens non-aristotelic a mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cea mai puternică, în științele fizice. Unul din primele semne a fost descoperirea dezordinii din universul fizic, consemnată în secolul al XIX-lea prin principiul al doilea al termodinamicii. La începutul secolului al XX-lea, criza se adâncește atunci când, în microfizică, se descoperă relația complexă observator lucrul observat și noțiunea complexă de particulă elementară, care se prezintă sub un aspect dual (corpuscular și ondulatoriu), dovedind că nu este o cărămidă primă, "ci o frontieră spre o complexitate poate inconceptibilă"845. De
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]