209 matches
-
rolul boierilor atât în comunitatea noastră, cât și în vâltoarea luptelor naționale. De un deosebit interes ni s-au părut vechile ctitorii, trei dintre bisericile satelor fiind declarate monumente de patrimoniu național. Aspectele demografice, etnografice, folclorice alcătuiesc ele însele o micromonografie [...]. Anexele, cuprinzând înscrisuri originale și diferite transcrieri, vor da posibilitate cititorilor să ne verifice afirmațiile și să urmărească unele date care i-ar interesa cu precădere.” (p 9 sq.). Materia din Monografia comunei Brădești (2013), de Rodica Florescu și Gh.
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
anii cei mai duri ai dictaturii. Apar interesante studii privitoare la interdisciplinaritate, prezentări îngăduite să critice, dar care respiră un netăgăduit stimul. Izbutesc să vadă lumina tiparului reușite sinteze (Diplomația, Din începuturile diplomației românești moderne, România în relațiile internaționale 1699-1939), micromonografii (Pagini din trecutul diplomației românești, Figuri de diplomați etc.), monografii consacrate raporturilor cu vecinii (ruși, polonezi, bulgari, unguri, cehoslovaci). Relațiile bilaterale acoperă o zonă nebănuit de largă (Egiptul, Iranul, Georgia, Cipru, țările arabe, țările de pe continentul american etc.). Firește, domină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
român. A luat cunoștință cu filosofia lui Nietzsche încă din anii petrecuți la Leipzig. Faptul că i-a consacrat, imediat după întoarcerea de la studii din străinătate, câteva articole în "Epoca literară" (1896) a lui I. L. Caragiale, articole ce au constituit micromonografia Nietzsche publicată în 1896 prin grija scriitorului amintit, dovedește cunoașterea operei filosofului german și desigur, relativ influența acestuia din urmă asupra reconstrucției sale filosofice. Măsura în care a fost influențat de Kant, mai ales pe latura personalismului operei sale, va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semantică de sinteză, care înglobează sensurile "omului nobil", ale "omului superior", ale "supraomului". În locurile din opera sa care cuprind referiri la filosofia nietzscheană, C. Rădulescu-Motru are în vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul; exceptând, cumva, micromonografia Nietzsche din 1896, unde el încearcă o prezentare globală a filosofiei lui Nietzsche. Este de luat în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ibidem, p. 154. 247 Idem, Dincolo de bine și de rău, București, Editura Humanitas, 1991, p. 168. 248 Ibidem, p. 136. 249 G. Deleuze, Nietzsche et la philosophie, PUF, Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lirice tradiționale, cât și la cele moderne, susținând căutările și experimentele novatoare. S-a manifestat activ în munca de elaborare, redactare și editare a unor lucrări colective, precum Istoria literaturii moldovenești (1989). În colecția „Scriitorii moldoveni în școală” a editat micromonografii despre Nicolai Costenco, Emilian Bucov, Liviu Deleanu, Petru Zadnipru, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Liviu Damian ș.a. După 1989, s-a arătat preocupat cu deosebire de problemele de reevaluare și reconsiderare a literaturii postbelice din Basarabia, de estimarea și integrarea valorilor
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
spre beletristică. Pornind de la ultima apariție a reprezentanților generației ’60 în poezie, D. nu face o simplă cronică a cărții, ci, luând-o ca pretext al comentariului, întreprinde o adevărată radiografiere a întregii creații a autorului. Așadar, un fel de micromonografii, de cele mai multe ori pigmentate de comentarii caustice. Același dar al formulărilor laconice, aproape aforistice, care se va regăsi în monografiile ulterioare, este prezent și aici, validând un critic nu doar cu opinii proprii, dar și cu un stil ușor recognoscibil
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
în contextul socio-cultural căruia îi aparține a fost scos în evidență de majoritatea folcloriștilor. La noi, bunăoară, sugestive „fișe de informator” anexează Ovidiu Bârlea în volumul al treilea din Antologie de proză populară epică (1966), iar Tony Brill scrie o micromonografie despre O povestitoare din Hațeg (1967). Admițându-i vechimea de necontestat, care îl așază, ca origine, în timpuri foarte îndepărtate, cercetătorii se întrec în a aduce dovezi ale consemnării în scris a unor teme și structuri narative de b. încă
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare pentru o proiectată istorie a artelor plastice românești. Câteva articole referitoare la secolul al XIX-lea apar în „Viața românească” și „Curentul”, probând, prin utile cercetări și îmbogățiri de date, pasiunea și seriozitatea documentării. Micromonografia Giovanni Schiavoni (1939) dă adevărata măsură a remarcabilelor lui însușiri de istoric. Au urmat Gh. Asachi (1957) și Pallady (1958). Incisiv și personal în cronica plastică, B. s-a mărginit în ceea ce privește literatura să vehiculeze informații, să popularizeze valori consacrate. Medalionul
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
subiectului. O altă dimensiune a literaturii europene, în mod constant studiată și evidențiată în opera științifică a lui C., rămâne, desigur, literatura română, pe care a prezentat-o în numeroase dicționare și enciclopedii literare, ilustrând-o și prin două interesante micromonografii despre Vasile Alecsandri (1973) și Ion Barbu (1981), redactate în limba engleză. Dacă în prima dintre ele autorul întreprinde o reconsiderare a operei lui Alecsandri, urmărind sistematic atmosfera epocii în care ea s-a zămislit, în cea de-a doua
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
dramatică a populației acestuia: astfel, între anii 1948 și 1962, Ludoșul este ultima comună din regiunea Hunedoara, determinată să se colectivizeze. Efectele colectivizării sunt vizibile și astăzi. Din 1968, Ludoșul face parte din județul Sibiu (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Dintre evenimentele culturale, trebuie amintit în 1932 înființarea unei biblioteci sătești de către Astra, prima astfel de bibliotecă din ruralul județului Sibiu. 2.2.3 Populația Diverse surse istorice mai mult sau mai puțin precise arată evoluția populației Ludoșului de-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau gaz. Locuitorii se aprovizionează cu apă de la cele patru izvoare existente în sat. În 1992, 11 gospodării au instalație de alimentare cu apă, 9 gospodării beneficiază de canalizare și 150 folosesc butelii de gaz (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Ludoșul suferă prin lipsa unor legături de transport regulate cu comunele și orașele înconjurătoare. Astfel, cel mai apropiat nod de cale ferată este la Apoldu de Jos, la 8 km. Singura legătură cu Sibiul este cursa Sibiu-Broșteni și retur
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Această frecvență este total nesatisfăcătoare pentru locuitorii Ludoșului. Există și o hotărâre a Consiliului Județean Sibiu, pentru intrarea în exploatare a unei curse Sibiu-Gusu, în zilele săptămânii, dar ea nu a fost pusă în aplicare (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Ludoșul este electrificat din 1938 când, prin eforturile oamenilor din sat acest lucru a fost realizat înaintea celorlalte sate din zonă. Electrificarea alături de centrala telefonică analogică sunt astăzi singurele facilități legate de infrastructură care există în sat. Școala din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Voicu, coordonatoarea acestui program în România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul Sibiu). Colecția "Micromonografii locale", 1997-1998, Sibiu: Editura Imago, Consiliul Județean Sibiu, Clubul Lions Sibiu. *** Encyclopedia of Community. 2003. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/community/Article n93.html>. *** The Handbook of Rural Studies. 2006. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnificația numelor divinității pentru această religie, bibliografia este uriașă. Autoarea a citit lucrări în arabă, în franceză, în engleză, a parcurs traducerile Coranului nu numai în limba română, ci și în alte limbi europene, ceea ce i-a permis să întocmească micromonografii pentru fiecare dintre cele 99 de nume divine care apar la majoritatea autorilor care s-au ocupat de colectarea lor din Coran. Numele sunt grupate pe câmpuri semantice (Dumnezeu Unic, Creator, Puternic, Milostiv, Atotștiutor etc.), sunt analizate apoi pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dovedea lipsită de perspicacitate, acordînd atenție „țărilor asiatice din zona Golfului”, deși străinii participanți la revoluție au fost În majoritatea lor europeni, arabii fiind mai degrabă de partea dictatorului. Marius Oprea publică la sfîrșitul lucrării un indice biografic care conține micromonografii ale celor care coordonau represiunea. În aceste pagini, talentul literar al autorului se manifestă din plin (pp. 541-574). Din noianul de informații am selectat doar cîteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă Îl deranjase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se remarcă îndeosebi interesul pentru modalitățile în care avangarda a încercat să reformuleze conceptul de teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
multiple. El crede că generația rămâne un instrument de cercetare și de tipologizare literară, cu condiția să nu fie convertit în etalon valoric. Interesul pentru literatura română modernă, prelungit și de volumul Identificări (1977), se concretizează, de asemenea, într-o micromonografie, Introducere în opera lui B. Fundoianu (1984). Criticul își asumă misiunea de a defini universul unui autor practic necunoscut, a cărui imagine publică este obnubilată de prefața - reputat antiromânească - la Imagini și cărți din Franța (1922). Expertiza vizează succesiv toate
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
în fața trecutului său. După reportajele de călătorie din Peisaje (1985) și publicistica din Fotograme (1985), romanul-colaj Octavia (1986) se concentrează asupra câtorva existențe mărunte, în spiritul „scenelor din viața de provincie” din literatura începutului de secol și a perioadei interbelice. Micromonografiei Fălticeni (1987) - scrisă în colaborare cu Ștefan S. Gorovei - îi urmează interviurile din Portrete în timp (1990), reportajele de călătorie din volumul De la Vest tot la Vest (1992). Romanul Pasaj de rațe sălbatice (1996) se situează, ca formulă, în succesiunea
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
cel întreprins de I. În studiul Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii (1995; Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), după un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu nouă zmei, Vidros, Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu Fata sălbatecă și Letinul bogat (Cântecul nunului). Remarcabile sunt nu doar analizele cântecelor amintite, ci și
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
caracterul masiv laic al culturii noastre vechi” a fost ignorat (autorul ține să demonstreze, de pildă, rolul mare al „literaturii curților domnești”). Istoria... - care nu a mai continuat - cuprinde un bogat material iconografic, înțeles călinescian, ca parte integrantă a textului. Micromonografiile Titu Maiorescu (1972), Dobrogeanu-Gherea (1972) și Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă sociologizantă. G. Ivașcu nu este un istoric literar de formulă clasică, ci mai degrabă un comentator de subiecte de
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999; ediția a II-a adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Editura Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord. Ion Pop
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu însemnările zilnice și corespondența, lucrarea Tânărul Maiorescu (1974) dovedește aptitudine de analiză critică, psihologică, sociologică. Autoarea reușește să contureze aici portretul unui tânăr cărturar de excepție, singular în epocă, adevărat erou al unui bildungsroman. A scris, de asemenea, o micromonografie Emil Gârleanu (1968), cuprinzând judecăți nuanțate despre acest scriitor, căruia izbutește să-i traseze profilul exact, situându-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie, îndeosebi spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune a scriitorilor, cauzată de spiritul mercenar (Americanism literar) și se afirmă încrederea față de perspectivele literaturii române sub semnul originalității. Cel mai important studiu inclus în volum este micromonografia Titu Maiorescu, tipărită într-o primă formă în 1910, când Maiorescu împlinea șaptezeci de ani, și reluată cu multe adăugiri sub titlul Titu Maiorescu. Cu un portret din tinerețe (1925), un comentariu-sinteză, Din viața lui Maiorescu, încheind seria în 1941
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
considerarea unitară și organică a poeziei, diferită de abordarea tradițională pe etape. Principalele teme și simboluri sunt astfel văzute în devenirea lor și urmând îndeaproape poetica explicită a lui Ion Barbu. Lui Al. A. Philippide îi consacră în 1985 o micromonografie. Cartea identifică și interpretează temele și imaginile-cheie ce definesc un poet al absolutului și al „căutării nocturne”, al „visului ca modalitate de cunoaștere și categorie morală”, al „căutărilor interioare”. La prozator se remarcă un „realism al fantasticului”, iar eseistului i
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]