121 matches
-
Negrești, Buhăești, Albești, pe valea Bârladului sau Rateșul Cuzei, în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conjuncturală ne indică un minim de doi-trei copii pe familie (potrivit unui criteriu convențional), adică un număr constant al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade de acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incendiere indică părăsirea pașnică a regiunii, probabil în căutarea unor terenuri mai bune pentru ocupațiile de bază (agricultura și păstoritul) ori care să ofere un grad mai mare de siguranță cotidiană. Mai târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în perioadele următoare (secolele VIII-IX și X-XI). 1.7. Cronologia așezărilor În stabilirea datării așezărilor, descrise pe parcursul acestui capitol, un rol definitoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor din bazinul superior, mijlociu sau inferior al Bârladului, unde au apărut grupuri de așezări, aflate la distanță mică unele de altele (Anexa 2, harta I - microzona formată în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
98 fiind din bazin, iar dintre cele 45 cercetate sistematic, doar opt aparțin bazinului), se observă o creștere a numărul vestigiilor, de la răsărit de Carpați, situație îmbunătățită și pe parcursul perioadei următoare (secolele X-XI), datorită unui spor demografic, înregistrat în unele microregiuni, favorizat de un climat politic mai liniștit. În intervalul secolelor VIII-IX, din totalul celor 310 așezări din Moldova numai 92 aparțin bazinului, iar dintre cele 40 de stațiuni, cercetate sistematic pe teritoriul est-carpatic, doar șase sunt din zona de influență
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
definitorii despre modul de trai și viața spirituală a comunităților creștine autohtone. Pe întreaga perioadă a secolelor VI-XI se observă stagnări, creșteri sau descreșteri ale indicelui demografic, ca urmare a factorilor naturali, economici, politici, însă contează că în anumite microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III) se remarcă o constanță sau mici creșteri ale numărului comunităților umane. Aceste diferențe se observă și în cadrul intervalului de timp acoperit de cultura Dridu, evidențiindu-se o diferență numerică a vestigiilor din perioada preliminară culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru întreaga perioadă a Evului Mediu. În privința ocupațiilor, agricultura era cea mai importantă activitate a locuitorilor unui sat vechi românesc. Prezența într-o microregiune a cel puțin două stațiuni contemporane determina pendularea membrilor comunităților respective în căutarea de noi loturi agricole, care în condițiile practicării unor culturi cereale extensive trebuiau schimbate pentru a da randamentul necesar. În acest scop, erau căutate poienile, luncile sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică desfășurarea procesului de asimilare a enclavelor alogene de către băștinași. În microregiunile unde cercetările arheologice au dezvăluit existența unei densități umane este posibil să fi existat uniuni de obști. Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor sarcini bilaterale (defrișări, diguri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și în aceiași regiune geografică a mai multor așezări autohtone a condus la apariția unor microregiuni intens populate, cum este cazul stațiunilor de la Colonești, Podu Turcului, Motoșeni, Cociu-Motoșeni, Răzeșu, Frumușelu-Glăvănești, Buda și Fundătura-Răchitoasa (jud. Bacău), pe valea Zeletinului; Oncești și Lichitișeni-Vultureni, (jud. Bacău) pe valea Berheciului; Ipatele, Bâcu, Frenciugi-Drăgușeni și Satu Nou-Șcheia (jud. Iași), pe valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I (Anexa 2): descoperirile din secolele V
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurile V/VI-XI, principalul râu, ale cărui văi și terase au fost preferate de autohtoni și nu doar de aceștia, a fost Bârladul. Secolele X-XI au adus, pe alocuri, creșteri etno-demografice, ușor de remarcat prin abundența siturilor din unele microregiuni ale bazinului. Totodată, teritoriul străbătut de turanici și unde s-au găsit numeroase vestigii funerare este zona actualului oraș Bârlad, ales datorită condițiilor fizico-geografice (lunca Bârladului fiind ideală pentru creșterea animalelor) și a configurației solului (prezența multor tumuli, movile, preferate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeros este Bădeana-Bârlad (57 movile). Potrivit repertoriului arheologic și al hărților adiacente, se poate urmări o evoluție a numărului siturilor, al cărui apogeu este înregistrat în perioada secolelor X-XI, când procentul așezărilor și implicit al locuitorilor crește (chiar și în microregiunile mai slab populate), situație favorizată de interesul scăzut al triburilor turanice, pentru întreg arealul geografic, rezultând un climat liniștit, care a permis o creștere demografică progresivă și un nivel cultural ascendent al civilizației vechi românești. Analiza etapelor istorice din intervalul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nesfârșite, fără limită, mereu identice: la nord, pădurea de nedeslușit; în centru, câmpii de savană inundate; la vest și la sud, ușoare ondulații succesive de pământ, mereu aceleași, pe sute de kilometri. Astfel, în această țară fără contrast, nu există microregiuni fizice, puncte geografice particulare, care să permită încadrarea populației în diferite subgrupări. Această distribuție a populației care urmează liniile contextului geografic ar fi avut cu atât mai multă importanță într-un astfel de mediu, puțin amenajat, practic deloc stăpânit de către
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tipărituri în limba gruzina. Unii lingviști vorbesc de o familie de limbi ibero-caucaziene, în care ar intra și basca. familia caucaziana, ramura kartveliană; SVO + SOV + OSV georgiana 125. germană O Germania, Austria, Belgia, Elveția, Liechtenstein, Luxemburg / co-OR Namibia și în microregiuni sau localități din Polonia, Ungaria, Slovacia, Italia, Cehia, Danemarca, Franța (Alsacia și Lorena); limba oficială a gărzii elvețiene pontificale de la Vatican. Două mari grupe de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) în sud și germană de jos (Niederdeutsch) în nord (considerate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Președintele Traian Băsescu declara în contextul discuțiilor despre continuarea procesului de reformă că susține o reorganizare administrativă cu 9-12 regiuni, pentru a înlesni utilizarea eficientă a resurselor financiare 13. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu personalitate juridică. În iunie 2011 guvernul Boc înaintează ideea regionalizării României în opt județe mari (se susținea astfel că nu ar fi fost necesară modificarea Constituției), conform regiunilor de dezvoltare stabilite în 1998, proiect pe care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
mase, să reprezinte, bine sau prost, interesele regionale, rol în care s-a păstrat hegemon până la sfârșit, chiar dacă la periferia regiunii Partium 68. O concurență serioasă a reprezentat-o pentru pentru el Partidul Vieții Maghiare, iar, în orașe și în microregiuni - în special în cercurile intelectualității și ale meseriașilor mai înstăriți - Partidul Renașterii Maghiare. 6. Biserica și Școala Conform recensământului din 1941, pe teritoriul re-anexat 20,8% din populație (536160 persoane) erau de confesiune romano-catolică, 31,1% greco-catolică (957 753 persoane
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prin urmare, blocajele la nivel decizional, conform figurii 2. Această nouă matrice de indicatori propune noi concepte și metode integrate, care au ca finalitate o analiză diagnostic asupra sistemelor agrare teritoriale, unde evaluarea sectorului agroalimentar se realizează la nivel de microregiune, întrucât se urmărește creșterea durabilității în acest sector. În primul rând, este important să cunoaștem contextul apariției noilor modele de dezvoltare agricolă pornind de la definiția agriculturii durabile care caracterizează secolul XXI. Sistemele agrare se înscriu într-un meta-sistem teritorial, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
puțin trei luni susține diagnosticul”, se menționează În literatura românească [131,132]. Pentru identificarea TS bolnavul trebuie să fie Într-o poziție confortabilă, iar examinatorul, folosind policele sau indexul, exercită presiuni cu o forță de aproximativ 4 kg pe fiecare microregiune. Pentru a confirma semnificația reală a TS se cercetează și punctele de control: unghia policelui, 1/3 mijlocie a antebrațului și fața anterioară a coapsei, În cursul palpării bolnavului se mai pot remarca și alte semne utile diagnosticului precum dermografismul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de protecția mediului Marți, 5 iulie, Centrul Regional de Afaceri Timișoara va găzdui o conferință de prezentare a proiectului „Model de protecția mediului prin cooperare transfrontalieră“, organizat în cadrul proiectului Phare CBC 2002 HU-RO Fondul Proiecte Mici de Asociația Consiliilor din Microregiunea Makó în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. La eveniment vor participa reprezentanți ai primăriilor din zonă, ai Inspectoratului de Mediu, ai Gărzii de Mediu, ai A.N. Apele Române (Banat și Mureș), ai S.N. Îmbunătățiri Funciare
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
găzduiește cea de-a VII-a ediție a tradiționalei manifestări Zilele Jimboliene, prilej de reîntâlnire a foștilor locuitori răspândiți în lumea întreagă. Programul include manifestări culturale și manifestări sportive, activități de cooperare transfrontalieră România-Ungaria în cadrul proiectului „Trasee ale comunicării între microregiuni transfrontaliere“ și, bineînțeles, toate momentele Kerweih-ului. Iată câteva din reperele programului: vineri, 6 august - 17,00 Muzeul Ștefan Jager - expoziție de pictură, 18,00 Casa de Cultură - Scriitorii timișoreni ai literaturii underground din anii 1980, 19,00 Casa de Cultură
Agenda2004-32-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282731_a_284060]
-
vor organiza regiuni de dezvoltare sau nu. Noi considerăm că județele trebuie să rămână în forma actuală, iar peste acestea trebuie să apară noi regiuni de dezvoltare ținând cont de tradițiile culturale, tradițiile istorice, legăturile economice și sociale între diferite microregiuni, pentru că aceste tradiții, aceste identități regionale sunt puternice și noua organizare a regiunilor de dezvoltare trebuie să țină cont de aceste aspecte fundamentale, altfel nu vor fi eficiente, nu vor fi coerente aceste regiuni”, a subliniat Kelemen.
Hunor: Limba maghiară trebuie recunoscută de viitoarea Constituție () [Corola-journal/Journalistic/42068_a_43393]
-
acest moment, asociația este formată din reprezentanți a 10 entități, cu cca 45 000 de locuitori: Jimbolia, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Săcălaz și Uivar. Prin intermediul unuia din proiectele cu finanțare PHARE - „Trasee ale comunicării între microregiuni transfrontaliere” - s-a realizat un „Studiu asupra potențialului economic, social și cultural al microregiunilor Banat - Ripensis, România, și Csanád, Ungaria, în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare a turismului transfrontalier”. Studiul cuprindea informații de natură istorică, culturală, demografică, economică, sportivă etc.
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]