168 matches
-
Inițiativă Valea Jiului” (ACIVJ), 71% dintre cei chestionați consideră că dezvoltarea orașelor verzi și regenerarea urbană sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a zonei. Într-o viziune optimistă, în cazul realizării consecvente a acțiunilor propuse, Valea Jiului ar putea deveni prima microregiune verde la nivel național cu emisii de carbon care tind spre 0, viziune aliniată Pactului Ecologic European (cu valorificarea Green Line Valea Jiului, care presupune transport public complet verde între și în orașele regiunii și sisteme inteligente de trafic, cuplate
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Sprijinirea tranziției către o economie verde pentru protejarea mediului Obiectiv specific I.10 – Protejarea populației împotriva dezastrelor naturale (inundațiilor) Obiectiv specific I.11 – Crearea condițiilor pentru reabilitarea/reconversia optimă a siturilor miniere și a altor perimetre industriale Obiectiv specific I.12 – Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon Obiectiv specific I.13 – Eficientizarea procesului de management al deșeurilor Acțiunile ce vor detalia strategia de implementare a celor 4 direcții strategice și de realizare a celor 13 obiective specifice sunt prezentate în cadrul Planului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Valea Jiului, pentru stimularea iniţiativei private şi de antreprenoriat și sprijinirea asociativității tinerilor Obiectiv specific I.2. Eficientizarea posibilităților de reconversie profesională Obiectiv specific I.3. Promovarea incluziunii socio-profesionale pentru toate categoriile de populație Situația actuală Având în vedere caracterul monoindustrial al microregiunii bazată pe activitatea de exploatare minieră, necesitatea recalificării profesionale a foștilor mineri este un imperativ, dar și o provocare. Nivelul ridicat al remunerațiilor pentru sectorul minier și opțiunea pensionării anticipate alimentează un grad crescut de rezistență la schimbare, susținut de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
alarmă cu privire la durabilitatea sistemului de sănătate. Impactul situației deficitare a sistemului medical este cu atât mai problematic cu cât numărul locuitorilor tineri din Valea Jiului se înscrie pe o tendință constant descendentă, într-un viitor foarte apropiat populația microregiunii urmând să fie majoritar îmbătrânită, subsecvent afectată de nevoi medicale semnificative. Situația sistemului medical are incidență majoră pentru viitorul populației din Valea Jiului, fiind imperativ necesară implementarea unor măsuri de optimizare, calibrate adecvat la paleta extinsă de nevoi ale categoriilor
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
rezilienței sistemului și a capacității de a adresa astfel de provocări. Pandemia a accentuat disparitățile regionale și problema accesului la asigurare medicală pentru grupurile cu venituri reduse și Analiză PwC persoanele vârstnice. Pe termen lung, îmbătrânirea populației și migrația specifice microregiunii Valea Jiului sunt probleme care impactează considerabil sustenabilitatea sistemului de sănătate. În contextul particular generat de pandemie, eficientizarea fluxului de acordare a serviciilor de asistență medicală preventivă, ambulatorie și comunitară, prin politici publice coerente, este esențială. Viziunea de realizare Pentru
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
pentru schimb de experiență cu spitale de profil din marile orașe ale țării (București, Brașov), prin construirea unor centre de profil, precum și a unor ambulatorii în locațiile care nu dispun de astfel de facilități. Premisa realistă potrivit căreia populația microregiunii va fi predominant îmbătrânită în următorii ani reclamă demersuri coerente de reorganizare și optimizare a serviciilor de sănătate în strânsă corelare cu eficientizarea și îmbunătățirea celor aferente asistenței sociale. Pentru o mai bună evaluare a populației cu nevoi medicale, vor
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
cu evaluarea potențialului de reconversie a acestora (ex. includere în circuitul economic/turistic, împădurire etc). EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni În acord cu analiza de oportunitate realizată de administrația locală privind dezafectarea clădirilor Obiectiv specific I.12.Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon Obiectiv specific I.13.Eficientizarea procesului de management al deșeurilor Situația actuală Protecția mediului înconjurător și prevenirea impactului nefavorabil al procesului de închidere a minelor sunt aspecte specifice regiunilor carbonifere în tranziție, ce comportă sensibilități din
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Națiunilor Unite. Valorificarea adecvată a Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 va facilita abordarea constructivă a provocărilor legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, cu atât mai mult cu cât județul Hunedoara, implicit microregiunea Valea Jiului, e menționat în anexa D la raportul de țară. Întrucât Valea Jiului se confruntă cu provocări privind accesul la piața forței de muncă, la educație, sistem de sănătate eficient și servicii sociale integrate, investițiile ce vor fi realizate
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
regiuni sau țări (și nu sunt dispuși să se întoarcă în absența unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creșteri durabile). Demersurile întreprinse în vederea promovării Văii Jiului ca o destinație propice pentru investitorii din afara microregiunii (de exemplu, inițiativa Invest in Jiu Valley), nu au dat rezultate până în prezent. Deși au existat în trecut inițiative pentru valorificarea activelor și a terenurilor existente în Valea Jiului (de exemplu, înființarea unor parcuri industriale care să faciliteze atât
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
de tip call-center) de a-și deschide sedii în Valea Jiului. Ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării mobilității și accesibilității? Dezvoltarea durabilă a mobilității urbane multimodale, într-un mod unitar, facilitând accesibilitatea în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivității între orașele/ municipiile componente și zonele imediat învecinate ar deschide Valea Jiului către noi oportunități pentru toate industriile Pentru a putea discuta despre dezvoltare economică este necesară evaluarea unor factori elementari, dar și de perspectivă, precum adaptarea
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
către cele mai frecventate și utile zone, atât din punct de vedere turistic, cât și în funcție de potențialul economic; Beneficiile și impactul coeziunii teritoriale – dezvoltarea economică a Văii Jiului va fi tratată urmărind îndeaproape colaborarea dintre componentele administrativ-teritoriale ale microregiunii; Adoptarea treptată a conceptului de ”Smart City” și folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de viață. Nevoi, oportunități și acțiuni de dezvoltare Potențialul de conectivitate între orașele/municipiile din regiune reprezintă un real avantaj pentru dezvoltarea unitară și durabilă a microregiunii
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
microregiunii; Adoptarea treptată a conceptului de ”Smart City” și folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de viață. Nevoi, oportunități și acțiuni de dezvoltare Potențialul de conectivitate între orașele/municipiile din regiune reprezintă un real avantaj pentru dezvoltarea unitară și durabilă a microregiunii, acest avantaj putând fi exploatat în cadrul dezvoltării infrastructurii de transport zonal. Stabilirea unor rețele de transport și dezvoltarea infrastructurii de utilități au rolul de a consolida conexiuneadintre orașe, municipii și zonele rurale în vecinătatea acestora. Această coeziune teritorială poate
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Jiului se va transforma într-o regiune post-cărbune modernă, adaptată nevoilor cetățenilor săi, atractivă pentru locuitori din întreaga regiune Vest și din restul României. Alte sectoare care ar putea sprijini realizarea obiectivului Ideea de conectivitate nu trebuie limitată la granițele microregiunii, ci extinsă dincolo de acestea pentru a asigura integrarea Văii Jiului cu zonele dezvoltate ale țării, asigurând o fluidizare atât din punct de vedere economic, cât și turistic. La momentul actual, Valea Jiului este în mare parte izolată de regiunile
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
pentru încărcarea acestora. Infrastructura de transport pe cablu din stațiunea Straja, Petroșani-Parâng și Pasul Vâlcan trebuie extinsă și modernizată, interconectată pentru a susține dezvoltarea turismului în zonă. Viziunea de realizare Se va asigura cursivitate și fluență în deplasarea din cadrul microregiunii prin stabilirea nodurilor intermodale care vor conecta rețeaua rutieră, cea feroviară, transportul pe cablu și zonele pietonale. În acest scop, vor fi promovate și încurajate modalități de deplasare alternative prin amenajarea corespunzătoare a arterelor rutiere cu piste de biciclete care
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
uzate cu unele performante din punct de vedere al consumului, corelat cu sistemele noi inteligente. Obiectiv specific IV.4. Dezvoltarea unor puncte intermodale pentru facilitarea transportului public în comun pe distanțe mari. Situația actuală În ceea ce privește transportul public în microregiunea Valea Jiului, cele mai accesate rute le reprezintă Petroșani – Uricani cu 116 curse zilnic, Petroșani – Petrila – Lonea cu 87 de curse zilnic, Petroșani – Cimpa cu 32 de curse zilnic și Petroșani – Aninoasa cu 24 de curse zilnic. Majoritatea traseelor de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
este imperativă crearea unui mediu atractiv stimulant. În prezent, facilitățile pietonale sunt limitate în anumite zone ale orașelor/ municipiilor, există străzi în stare precară, iar conceptele de trafic adecvat, siguranță rutieră și pietonală nu sunt standardizate pentru a acoperi întreaga microregiune. În Petroșani, pentru a ajunge la mijloacele de transport în comun este necesară trecerea pe o pasarelă, ceea ce pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități este fiind foarte dificil. La momentul actual, în Valea Jiului locuiesc prpreponderent persoane cu
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
este necesară trecerea pe o pasarelă, ceea ce pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități este fiind foarte dificil. La momentul actual, în Valea Jiului locuiesc prpreponderent persoane cu vârste de peste 45 de ani, iar 4,1% din totalul populației microregiunii îl reprezintă persoanele cu dizabilități. Viziunea de realizare Deplasarea pietonală va deveni atractivă pentru locuitori prin amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și trecerilor de-a lungul arterelor din cele 6 UAT-uri. https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12438-Sustainable-and-Smart-Mobility-Strategy http://www.mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_dezvoltare_durabila_noua_ultima_forma.pdf https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX%3A52013PC0017 https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/ Vor fi construite rampe și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
cu hidrogen sau alte SRE. Pentru alimentarea cu apă și asigurarea serviciului de canalizare în regiune, a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Apa Serv Valea Jiului” printr-un parteneriat între toate administrațiile locale și Consiliul Județean Hunedoara, deservind întreaga microregiune. Rețeau de apă-canal are nevoie, în următori ani, de lucrări de extindere. În Valea Jiului, principalii operatori de servicii de telecomunicații sunt Orange, Vodafone și Telekom, care oferă servicii mobile în rețele 2G, 3G și, doar parțial, 4G. Există, de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
a sediului Primăriei Petroșani. Printre principalele probleme menționate de părțile interesate conform procesului de consultare derulat în cadrul prezentului proiect, a fost menționat sistemul de iluminat stradal, acesta necesitând lucrări de modernizare, extindere și ecologizare, în linie cu viziunea dezvoltării microregiunii. Viziunea de realizare Valea Jiului va deveni o regiune atractivă pentru locuitori prin creșterea generală a calității vieții acestora. Acest obiectiv va fi atins inclusiv prin efectuarea unor lucrări de reabilitare, modernizare și extindere a rețelelor energetice, de gaze, de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
de reconversie a acestora (ex. includere în circuitul economic/turistic, împădurire etc) 139 Pilon Obiectiv specific Scenariul "Do nothing" Scenariul "Do something" Scenariul "Do Strategy" Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon și eficientizarea procesului de management al deșeurilor I.4.6 Organizarea unor campanii de informare a populației asupra potențialului din ariile naturale protejate și de creștere a gradului de conștientizare a publicului privind implementarea unei abordări
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
a publicului privind implementarea unei abordări “verzi” în cadrul politicilor locale și sprijinirea organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate problematica protejării mediului Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon și eficientizarea procesului de management al deșeurilor I.4.7 Conservarea biodiversității și reducerea poluării prin dezvoltarea și implementarea unui program de măsuri, inclusiv pentru monitorizarea calității mediului în zonă Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
unor instituții de stat, ca modalitate de a sprijini efortul social de scădere a șomajului, este un exemplu relevant în condițiile în care în Valea Jiului se consideră o astfel de perspectivă, implementată cu succes în alte țări. În plus, microregiunea are nevoie de modele internaționale pentru imprimarea unei noi dinamici în domeniul cercetării și dezvoltării, cu valorificarea potențialul și competențelor existente la nivelul Universității din Petroșani și a unor institute locale, demers cu impact atât în planul creării de noi
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Rășinari, Râu Sadului, Roșia, Sadu, Săcădate, Săliște, Sărata, Sibiel, Sibiu, Șelimbăr, Șura Mare, Tălmaciu, Tălmăcel, Tilișca, Vurpăr Sibiu 8 Produs turistic „Mic Dejun la Margina” – comuna Margina Margina Timiș 9 „Ruta gastronomică a Țării Silvaniei” Sălaj Sălaj 10 Țara Crișurilor – microregiune gastronomică Tara Crișurilor Bihor 11 Traseul gastronomiei tradiționale maramureșene: Țara Chioarului și Țara Codrului - „Maramureș, plai cu bucate din mălai” Țara Chioarului și Țara Codrului Maramureș Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C11 – TURISM ȘI CULTURĂ Investiția I.4 – Amenajarea
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
obiectiv Locație Județ 12 Traseul gastronomiei tradiționale maramureșene: Țara Maramureșului și Țara lăpușului - „Maramureș, plai cu bucate din mălai” Lăpus Maramureș 13 Gastronomie locală nemțeană Neamț Neamț 14 Potecu Stânelor Comuna Şugag, Comuna Săsciori, Comuna Pianu Alba 15 Țara Beiușului – microregiune gastronomică Tara Beiușului Bihor 16 Plăcinte pe lespede din Apuseni-Țara de Piatră comunele: Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Albac, Horea Alba 17 Produse gastronomice tradiționale din Ținutul huțulilor – Fundu Moldovei și Moldova-Sulița Fundu Moldovei și Moldova-Sulița Suceava 18 Traseul gastronomiei
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
a participat la proiectarea celor opt regiuni de dezvolare, adoptate prin legea 151 din 1998 (actualizată prin legea 315/2004). UDMR a propus încă din 2009, când se afla în Opoziție, reorganizarea regiunilor de dezvoltare în 5 macroregiuni și 16 microregiuni. Coincidență sau nu, cea de-a cincea macroregiune cuprinde teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârii Dictatului de la Viena (30 august 1940), adică exact actuala macroregiune 2, care cuprinde Transilvania, dar fără Alba, Sibiu și Brașov. De aici au început discuțiile
TEORIA CONSPIRAŢIEI: Ungurii vor să ne ia din nou nordul Ardealului prin reorganizarea nejustificată a regiunilor de dezvoltare. Propunerea legislativă a trecut de Senat () [Corola-journal/Journalistic/48863_a_50188]