230 matches
-
simulare, arhitecturi tip inteligență computaționala, sisteme de inspirație biologică, sisteme biotehnice, nanotehnologie), inclusiv al materialelor, tehnologiilor și microstructurilor specifice; - cooperarea în cercetarea fundamentală din fizică, chimie și biologie, utilizînd tehnici de microsistem; - cercetarea aplicativa precompetitiva în domeniul microingineriei (micromecanica, microoptica, microsisteme optoelectromecanice ș.a.); - dezvoltările tehnologice în domeniul microfabricatiei cu aplicații în electronică, electrotehnica, optică, mecanică fină, tehnica spațială și nucleară, biotehnologii ș.a.; - cercetarea aplicativa cu caracter precompetitiv în domeniul microtehnologiilor și microsistemelor; - realizarea de modele experimentale, ștanduri de testare și omologare
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
microsistem; - cercetarea aplicativa precompetitiva în domeniul microingineriei (micromecanica, microoptica, microsisteme optoelectromecanice ș.a.); - dezvoltările tehnologice în domeniul microfabricatiei cu aplicații în electronică, electrotehnica, optică, mecanică fină, tehnica spațială și nucleară, biotehnologii ș.a.; - cercetarea aplicativa cu caracter precompetitiv în domeniul microtehnologiilor și microsistemelor; - realizarea de modele experimentale, ștanduri de testare și omologare, echipamente de caracterizare și fabricație a produselor din domeniul de activitate, ștanduri demonstrative; - elaborarea de studii și desfășurarea de cercetări aplicative în vederea restructurării, retehnologizării și modernizării unor ramuri și sectoare de
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
Iancu Nicolae nr. 32 B, sector 2, prin reorganizarea Centrului de Microtehnologie. Articolul 2 Institutul de Microtehnologie este instituție publică, cu finanțare integrală din venituri extrabugetare, iar obiectul de activitate îl constituie cercetarea multidisciplinara în domeniul microtehnologiilor, dezvoltarea tehnologiilor de microsisteme, constituirea unui suport tehnologic în domeniul microelectronicii pentru întreprinderile mici și mijlocii. Obiectul de activitate și structura organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei, în conformitate cu prevederile art. 9 al Hotărârii Guvernului nr. 809 din 28 decembrie 1992
HOTĂRÎRE Nr. 360 din 23 iulie 1993 privind înfiinţarea Institutului de Microtehnologie în subordinea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109544_a_110873]
-
chiar că el a exercitat o fascinație constantă asupra sociologilor, psihologilor, economiștilor, iar mai recent, antropologilor și istoricilor. Interesul studiului rândului este unul foarte mare. Sociologic, rândul este concentrat pe prezența unei largi diversități de actori care construiesc împreună un microsistem social efemer, dar funcțional, independent de ritualul magico- religios, firul roșu al acțiunii de ansamblu. În general, cozile constituie mecanismul de producere a unor categorii sociale, în cazul nostru pelerinul, cu un rol important în gestiunea identității religioase a individului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
organizat, condiții de siguranță, timpi de așteptare rezonabili, va provoca revenirea clientului pelerin și în anii viitori ? Succesul actual al pelerinajelor de datorează, printre altele, și „dependenței de rând”, de starea de bine comunitar care rezultă de aici ? Rândul ca microsistem social. Producerea de ordine formală și informală Cine produce ordine formală (impusă) în cadrul rândului de așteptare și, mai larg, al pelerinajelor ? Primul răspuns posibil : jandarmeria și trupele de jandarmi. Ea instalează barierele metalice de delimitare a rândului și supraveghează apoi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rudele aflate deja în rând. De fapt, am constatat că nu atât reacția Jandarmeriei este importantă, cât reacția celor din locul unde se produce „spargerea” rândului, forțarea acestuia. Studiul acestor reacții este de fapt important și pentru înțelegerea rândului ca microsistem social independent (Schmitt, Dubé, Leclerc, 1992 : 806). O altă practică este „împrumutul” unui copil al unei rude sau cunoștințe apropiate, pentru a beneficia astfel de toleranța jandarmilor și preoților aflați în imediata apropiere a raclei, o practică pe care am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
conflict cu regulile impuse de forțele de ordine (Gibson, 2008 : 207-234). Contactul și schimburile de replici violente dintre aceste gru puri și forțele de ordine sunt însă și ele un martor al faptului că un rând de așteptare este un microsistem social supus contactelor și tensiunilor ca orice sistem social (Mayhew, Levinger 1976 : 98). Alți factori care influențează rândul și timpul de așteptare în rând. Un inventar * Stimulii psihofizici : distanța până la atingerea scopului final, timpul autoestimat de așteptare de către fiecare pelerin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
temperatura, pH etc.); 3. sensibilitatea la agenți specifici. B. Interacțiunea cu mediul: 1. habitatul prevăzut al organismelor modificate genetic; 2. studii privind comportarea și caracteristicile organismelor modificate genetic și impactul lor ecologic, efectuate în condiții naturale simulate, cum ar fi microsistemele, camerele de creștere, serele; 3. capacitatea de transfer genetic: a) transferul postintroducere al materialului genetic din organismele modificate genetic în organisme din ecosistemele afectate; ... b) transferul postintroducere al materialului genetic din organisme indigene în organisme modificate genetic; ... 4. probabilitatea selecției
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
cu caracteristici de ușurință în exploatare, mobilitate și interconectare globală, pentru acces de oriunde și oricând, și furnizarea de aplicații și servicii viabile; - Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul încorporării de inteligență în obiectele de fiecare zi, în componentele și microsistemele din mediul înconjurător; - Dezvoltarea tehnologiei cunoașterii și a interfețelor client inteligente, care permit interacțiunea personalizată și intuitivă cu conținutul digital. Asigurarea securității rețelelor și a tranzacțiilor prin aceste rețele este o cerință esențială pentru tranzacțiile din sectoarele economice care se
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
vieții, mediului și agrosisteme. 5.4. Proiecte pilot și platforme experimentale destinate informatizării societății românești: administrația publică, rețele de calculatoare pentru transferul de informații pentru cercetare, centre de transfer pentru tehnologii informatice. Microtehnologii. 5.5. Dezvoltarea tehnologiilor de fabricație a microsistemelor. 5.6. Proiectarea și testarea automată a microsistemelor pentru aplicații industriale. 5.7. Microsisteme pentru aplicații bio-medicale. 5.8. Suport tehnic în microtehnologie pentru întreprinderi mici și mijlocii. 6.1. AGRICULTURĂ 6.1.1. Genetică, ameliorare. 6.1.1.1
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
și platforme experimentale destinate informatizării societății românești: administrația publică, rețele de calculatoare pentru transferul de informații pentru cercetare, centre de transfer pentru tehnologii informatice. Microtehnologii. 5.5. Dezvoltarea tehnologiilor de fabricație a microsistemelor. 5.6. Proiectarea și testarea automată a microsistemelor pentru aplicații industriale. 5.7. Microsisteme pentru aplicații bio-medicale. 5.8. Suport tehnic în microtehnologie pentru întreprinderi mici și mijlocii. 6.1. AGRICULTURĂ 6.1.1. Genetică, ameliorare. 6.1.1.1. Plante: - Constituirea, evaluarea și conservarea resurselor de germoplasma
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
românești: administrația publică, rețele de calculatoare pentru transferul de informații pentru cercetare, centre de transfer pentru tehnologii informatice. Microtehnologii. 5.5. Dezvoltarea tehnologiilor de fabricație a microsistemelor. 5.6. Proiectarea și testarea automată a microsistemelor pentru aplicații industriale. 5.7. Microsisteme pentru aplicații bio-medicale. 5.8. Suport tehnic în microtehnologie pentru întreprinderi mici și mijlocii. 6.1. AGRICULTURĂ 6.1.1. Genetică, ameliorare. 6.1.1.1. Plante: - Constituirea, evaluarea și conservarea resurselor de germoplasma în vederea prezervării patrimoniului genetic vegetal național
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
noile plăci putând fi diferite de cele înlocuite. A doua metodă de înlocuire a softului este derivată din prima și aplicabilă întrun număr mai restrâns de cazuri: acesta este conținut într un chip ROM inserat într-un soclu de pe placa microsistemului. Modificarea softului presupune doar extragerea chipului ROM și înlocuirea să cu un altul programat cu noua versiune a softului. Este de dorit să se folosească memorii nevolatile reprogramabile, de tip EPROM (cu ștergere prin expunere la radiații ultravioleteă sau EEPROM
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
nici un stoc de cipuri, dar necesită personal cu înaltă calificare capabil a lucra cu un mediu de dezvoltare și programare. Capitolul 8 Aspecte practice în realizarea sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 196 Metode moderne de înlocuire a softului microsistemelor integrate Aceste metode sunt considerate moderne pentru că nu necesită prezența operatorului uman la locul modulului supus modificării, operația de rescriere a softului făcându-se de la distanță. În acest fel se pot reduce costurile de service și mentenanță ale produselor respective
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
programare de la distanță, pentru minimizarea costurilor componentele ce conțin memoria program nu sunt plasate pe socluri ci lipiteă. Metoda programării la distanță presupune deci o testare intensivă a părții de comunicație pentru a nu pierde în nici un moment legătura cu microsistemul. Există mai multe opțiuni în ceea ce privește accesul la distanță, mai importante fiind accesul prin cablu serial, prin rețeaua de telefonie fixă sau mobilă (presupune utilizarea unui modemă, prin rețea Ethernet sau prin radio. Pentru distanțe mici se folosesc soluțiile prin cablu
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
rețelelor locale, cât și pe distanțe mari, în asociație cu modemuri broadband de cablu sau ADSL sau routere wireless. O condiție necesară reprogramării la distanță este existența memoriei de program cu ștergere electrică și a posibilității rescrierii acesteia de către procesorul microsistemului. Microcontrolerele moderne din familiile Atmel MegaAVR și Texas Instruments MSP430 sunt capabile de acest lucru, în timp ce familia Intel 8051 și derivate ale sale, sau familia Microchip PIC16XX nu posedă, în general, această facilitate. Reprogramarea unei locații de memorie flash se
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
noile plăci putând fi diferite de cele înlocuite. A doua metodă de înlocuire a softului este derivată din prima și aplicabilă întrun număr mai restrâns de cazuri: acesta este conținut într un chip ROM inserat într-un soclu de pe placa microsistemului. Modificarea softului presupune doar extragerea chipului ROM și înlocuirea să cu un altul programat cu noua versiune a softului. Este de dorit să se folosească memorii nevolatile reprogramabile, de tip EPROM (cu ștergere prin expunere la radiații ultravioleteă sau EEPROM
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
nici un stoc de cipuri, dar necesită personal cu înaltă calificare capabil a lucra cu un mediu de dezvoltare și programare. Capitolul 8 Aspecte practice în realizarea sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 196 Metode moderne de înlocuire a softului microsistemelor integrate Aceste metode sunt considerate moderne pentru că nu necesită prezența operatorului uman la locul modulului supus modificării, operația de rescriere a softului făcându-se de la distanță. În acest fel se pot reduce costurile de service și mentenanță ale produselor respective
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
programare de la distanță, pentru minimizarea costurilor componentele ce conțin memoria program nu sunt plasate pe socluri ci lipiteă. Metoda programării la distanță presupune deci o testare intensivă a părții de comunicație pentru a nu pierde în nici un moment legătura cu microsistemul. Există mai multe opțiuni în ceea ce privește accesul la distanță, mai importante fiind accesul prin cablu serial, prin rețeaua de telefonie fixă sau mobilă (presupune utilizarea unui modemă, prin rețea Ethernet sau prin radio. Pentru distanțe mici se folosesc soluțiile prin cablu
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
rețelelor locale, cât și pe distanțe mari, în asociație cu modemuri broadband de cablu sau ADSL sau routere wireless. O condiție necesară reprogramării la distanță este existența memoriei de program cu ștergere electrică și a posibilității rescrierii acesteia de către procesorul microsistemului. Microcontrolerele moderne din familiile Atmel MegaAVR și Texas Instruments MSP430 sunt capabile de acest lucru, în timp ce familia Intel 8051 și derivate ale sale, sau familia Microchip PIC16XX nu posedă, în general, această facilitate. Reprogramarea unei locații de memorie flash se
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
adecvate grupului de elevi cu care se lucrează. De asemenea, este facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
prin care se reia o unitate deja introdusă în text (cf. "acestei fântâni" din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se distribuie în diverse microsisteme de opoziții: aici / acolo, aproape / departe, în fața / în spatele, la stânga / la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă numai, și "în fața" devine "în spatele", ceea ce era "la stânga" devine acum
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adecvate grupului de elevi cu care se lucrează. De asemenea, este facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
UNIVERSITARIA 143 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]