213 matches
-
2. Dezvoltarea fizică armonioasă 3. Dezvoltarea capacității motrice 4. Autoorganizare, autoconducere, stimularea interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice. C. Instruirea programată Utilizată la disciplinele cu grad înalt de axiomatizare, se realizează prin fragmentarea conținutului învățării în secvențe, pași metodici, microstructuri. Sînt două tipuri de programare: Programarea liniară (skinner) subiectul este condus în însușirea conținutului instruirii printr-o succesiune de microstructuri, diferențierea apărînd în ritmul de parcurgere a informației. Programarea ramificată (crowder) subiectul alege din 3-4 răspunsuri emise de profesor, pe
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Instruirea programată Utilizată la disciplinele cu grad înalt de axiomatizare, se realizează prin fragmentarea conținutului învățării în secvențe, pași metodici, microstructuri. Sînt două tipuri de programare: Programarea liniară (skinner) subiectul este condus în însușirea conținutului instruirii printr-o succesiune de microstructuri, diferențierea apărînd în ritmul de parcurgere a informației. Programarea ramificată (crowder) subiectul alege din 3-4 răspunsuri emise de profesor, pe cel considerat corect. Dacă răspunsul este greșit apare o programare "secundară". La baza instruirii programate stau principiile specifice procesului: principiul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
medie fuziune 1090-1260ș C (pentru Jacket-urile arse pe folie de Pt), -de joasă fuziune 870-1065ș C (metalo-ceramica), -de foarte joasă fuziune 660-780ș C (emailarea Ti, a aliajelor cu conținut mare de Au). Proprietățile finale ale unei proteze ceramice (rezistența mecanică, microstructura, precizia adaptării, proprietățile optice) rezultă din natura chimică a materialului și din procedeul de obținere al piesei finite. Se impune, deci, o clasificare în funcție de: -natura chimică a materialului ceramic, -tehnologia de obținere a piesei protetice. A.După natura chimică: 1
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fisuri apărute, prin apariția unei pierderi localizate de substanță (asemănător cu procedeul de găurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a fazei cristaline îmbunătățește caracteristicile mecanice: 1. Matrice sticloasă cu încărcătură cristalină dispersată à caracteristică majorității maselor ceramice dentare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
substanță (asemănător cu procedeul de găurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a fazei cristaline îmbunătățește caracteristicile mecanice: 1. Matrice sticloasă cu încărcătură cristalină dispersată à caracteristică majorității maselor ceramice dentare. 2. Matrice cristalină cu fază sticloasă dispersată à
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
parcursul generativ (contract, competența, performanța, sancțiune) sunt cele două instrumente ale semioticii acțiunii care modelează existența participanților prin modalitățile competenței, cunoașterii, voinței sau/ și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui text, oferită de identitate referențiala, conectori, coeziune, coerentă, pentru a ajunge la o macrostructura discursiva. Acest nivel abstract justifica analizarea participanților interactivi prin prisma unor valori relaționale, experiențiale și expresive. Decodarea unui text pentru a ajunge la un discurs
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a activităților didactice 59 PREDARE - unitate didactică fundamentală prin intermediul căreia o cantitate de informație este percepută și asimilată activ de elevi într-un timp determinat, pe calea unei activități intenționate, sistematice (Ionescu, M., Radu, I., 1995, p. 225); - o microstructură pedagogică ce reunește într-o unitate funcțională, totalitatea acțiunilor și mijloacelor implicate în procesul de instruire la o oră școlară (Oprea, O., 1979, p. 313) - caracterizare: - presupune un scop și obiective bine determinate (dimensiunea funcțională); - angajează resurse: umane, materiale și
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
unor schimbări de natura celor pe care turbulențele le declanșează în structura lui internă. Din această perspectivă, turbulențele sunt necesare, deoarece declanșează schimbări care produc „rupturi” între interacțiunile și conexiunile care există între elementele sistemului. Aceste „fracturi” afectează, în continuare, microstructura și macrostructura sistemului, în modalități extrem de complicate studiate de criticalitatea organizată. 2.4.4. Ce este volatilitatea piețelor financiare? Piețele financiare, spre deosebire de alte piețe din economie, pot înregistra schimbări dramatice, în care prețul activelor poate să apară prea volatil pentru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pot fi explicate prin faptul că aceste piețe sunt, în general, mai puțin reglementate, eterogene și în stadii diferite de dezvoltare a pieței; volatilitatea și riscul pe aceste piețe depind de anumiți factori specifici cum ar fi: concentrarea activelor financiare, microstructura pieței și fluctuațiile la nivel macroeconomic. 2.5.1. Metode de studiere a volatilității pe piețe financiare emergente Ca și în cazul piețelor financiare mature ale Țărilor dezvoltate, pe piețele emergente riscul este evaluat utilizând două mari grupe de metode
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de a doua și a treia realități (Popper, 2000). Posibilul limitează probabilul, realitatea mișcă aliniamentele sale reale și spre forme virtuale, timpul își scurtează durata, făcând spațiul accesibil prin definiție, cuplând forțele fizice pentru a le putea controla efectele, unind microstructurile pentru a vedea adâncimile macrouniversului. Omenirea își recompune un alt ideal ce-i dă sens opțiunilor și-i armonizează interesele. Pașii spre o nouă ordine a lumii pun în evidență schimbarea principiului ordonator. Ceea ce a dinamizat lumea preglobală, adică principiul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru scăderea de numai 6 ori a remanenței. În general, magnetizația la saturație, proprietate intrinsecă a materialului, este mai redusă în cazul straturilor subțiri decât în cazul materialelor masive. Dimpotrivă, magnetizația remanentă, proprietate extrinsecă a materialului, poate fi optimizată modificând microstructura sau grosimea stratului, condițiile de depunere sau natura substratului. Coercitivitatea depinde atât de anizotropia cristalină cât și de interacțiunea dintre grăunțele stratului, la fel ca în cazul mediilor particulate. În adevăr, dacă stratul magnetic ar fi fizic continuu, nu ar
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
proprie Temă Tranziție Reme Pd. PART Pd. PROPR Temă-titlu tr1 macro-Remă 1 ea începea cu caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea macro-Remă proprie Vom face, de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în domeniul de pH convenabil dezvoltării fungului. Pentru studiile de adsorbție a unor coloranți reactivi au fost folosite perlele cu fungul viabil imobilizat (spre deosebire de varianta cu CMC) și s-a constatat că adsorbția este fenomenul preponderent (Wang și Hu, 2007). Microstructura perlelor simple numai din Na-CMC și a celor cu fung imobilizat Na-CMC este prezentată în Figura 4.35. Imaginile SEM ale celor două tipuri de perle indică structuri diferite ale suprafeței acestora. Suprafața perlelor de gel a fost rugoasă, fără
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Se va completa astfel demersul sintetic din capitolul anterior, cu unul analitic, ce presupune mai multe etape: o încercare de fărâmițare a noțiunii de caragialism în unități minimale emblematice, asocierea lor cu tradiționalele clase ale comicului și apoi descoperirea acestor microstructuri comice caragialiene în alte conglomerate literare ulterioare. În felul acesta vom obține nu o istorie a comicului literar românesc, ci o imagine clară a moștenirii caragialiene în acest domeniu. Chiar și dintr-o evidențiere în paralel a modurilor comicului și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se scufunda În haos”. Gr. T. Popa În evoluția societății omenești familia a constituit dintotdeauna structura În jurul căreia s-a format și s-a menținut cadrul dezvoltării sociale, a neamului În particular și Într-un sens mai larg a națiunii. Microstructură socială bazată pe unirea voluntară a 2 parteneri de sex opus, unire care are la bază puternice resorturi biologice prin modul cum se organizează mai ales după apariția progeniturilor. De altfel familia va constitui modelul organizării sociale la nivel macrosocial
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o strânsă dependență între natura și cantitatea de diluant folosit și suprafața specifică a polimerului final. Autorii au obținut valori pentru suprafața specifică BET cuprinse între 300600 m2/g, în funcție de compoziția amestecului de reacție
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
timp și spațiu. Indicele/index este un element care se referă la un eveniment, o idee, sau un personaj din afara narațiunii imediate. Stansbury O’Donnell consideră că aceste patru funcții constituie elemente fundamentale ale narațiunii picturale și că alcătuiesc o microstructură narativă picturală pe care privitorul, așa cum se întâmplă și în cazul verbalizării, nu o conștientizează ca serie de funcții ale imaginii dar recunoaște povestea, decorul și identitatea figurilor tocmai prin sesizarea acestor funcții și a relațiilor dintre ele. El crede
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră o microstructură poziționată în zona considerată „gunoi” a A.D.N.-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numită miR-134, bloca o altă genă, numită Limk1, ce cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de a trata conștiința umană ca pe o simplă rezultantă a organului extrem de evoluat, numit creier, nu a dus la nici un rezultat, aceasta trăgându-și, se pare, rădăcinile adânci chiar din strania lume subatomică. Interpretarea proceselor care se produc în microstructurile creierului numai pe baza legilor mecanicii newtoniene (ce implică existența determinismuluiă constituie deja o eroare din moment ce fizica a demonstrat că la nivelul subatomic lucrurile de petrec cumva altfel. Evident, creierul deține un rol important în procesul apariției 78 conștiinței, știința
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
laborator are drept scop familiarizarea studenților cu analiza structurală și chimică microscopică electronică a materialelor. Se va analiza construcția și modul de funcționare a microscopului electronic cu baleiaj și se vor studia diverse probe atât din punct de vedere al microstructurii cât și a compoziției chimice. 2. Considerații teoretice Metodele microscopice de analiză structurală sunt utilizate la determinarea proprietăților materialelor pe baza studiului structurii acestora, adică pe baza constituenților prezenți (natura, forma, dimensiunile și modul de repartiție) și a eventualelor defecte
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
în evidență pe probe șlefuite și atacate cu reactivi specifici. Întrucât atacul chimic produce un relief specific pe suprafața probei, acesta poate fi examinat cu contrast topografic. Pe lângă avantajul rezoluției și puterii de mărire mai mari față de microscopia optică, examinarea microstructurilor cu SEM oferă și avantajul adâncimii de câmp mai mari, ceea ce dă senzația unor imagini în relief. Trebuie amintite câteva aplicații specifice ale SEM în metalografie: evidențierea structurilor fine, care nu pot fi observate prin MO (ex.: ferită și perlită
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
de grade (perpendicular pe probă și pe stratul superficial). În figura 9b este prezentat un detaliu al stratului de titan depus (evident pe o probă rotită la 90 de grade astfel încât să putem realiza microscopia). În figura 10 sunt prezentate microstructuri caracteristice stării martensitice a aliajelor cu memoria formei tip CuZnAl, obținute prin pregătirea probei prin șlefuire, lustruire și atac chimic cu soluție de FeCl3. În figura 10a, la o putere de mărire de 250x, este pusă în evidență microstructura materialului
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
prezentate microstructuri caracteristice stării martensitice a aliajelor cu memoria formei tip CuZnAl, obținute prin pregătirea probei prin șlefuire, lustruire și atac chimic cu soluție de FeCl3. În figura 10a, la o putere de mărire de 250x, este pusă în evidență microstructura materialului aflat în stare martensitică, cu delimitarea limitelor de grăunți și evidențierea variantelor de martensită ce apar în acest tip de material. În figura 10b este prezentat un detaliu al microstructurii martensitice, la intersecția a trei grăunți cu orientări diferite
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
putere de mărire de 250x, este pusă în evidență microstructura materialului aflat în stare martensitică, cu delimitarea limitelor de grăunți și evidențierea variantelor de martensită ce apar în acest tip de material. În figura 10b este prezentat un detaliu al microstructurii martensitice, la intersecția a trei grăunți cu orientări diferite; s-a măsurat dimensiunea grăunților și spațiului dintre ei. În general, pe microscopul electronic cu baleiaj se analizează probe metalice sau metalizate care conduc curentul electric, astfel încât fascicolul de electroni să
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
aglomerat în probă și acesta să se încarce electropozitiv. În cazul în care probele nu conduc curentul electric acestea se metalizează prin depunerea unui strat subțire de material conductor (platina, aur, argint, cupru sau carbon). În figura 11 sunt prezentate microstructuri ale unui material compozit dentar alcătuit dintr-o matrice polimerică și elemente de ranforsare SiO și Zr, deși materialul analizat are matricea din material polimeric, care nu conduce curentul electric foarte bine. Analiza suprafețelor de rupere ale materialelor oferă informații
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]