178 matches
-
Oficiului Național pentru Refugiați (ONR) de a disemina cele mai bune practici altor departamente guvernamentale și autorităților ucrainene și moldovene. Totuși, era necesară pregătirea suplimentară a personalului celorlalte servicii implicate direct în problemele de azil și migrație (poliția, departamentul de migrațiune și poliția de frontieră), așa cum era intensificată cooperarea inter-instituționale. ONR dispunea de personal suficient și continua să acționeze corespunzător. Deschiderea celor două noi centre de primire urma să crească în mod semnificativ capacitatea sistemului de azil. În general, centrele de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acesteia.” (p. 29). Această remarcă aruncă în aer tot studiul cu toate ipotezele formulate explicit la diferite pagini și afirmate că sunt „în general” susținute de date. Datele expulzate în anexă (tabelul A1 - „Modele de regresie multiplă cu experiența de migrațiune ca variabilă dependentă”) nu susțin deloc ipoteza. Dar aceste date contrare ipotezei nu sunt comentate și nu se trag concluziile care se impun. „A lucra în străinătate” nu au o contribuție determinativă independentă de alți factori, statistic semnificativă, la nici o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ipoteza centrală a studiului. Surprinzător este însă că în concluzia studiului, în loc să declare bărbătește că ipoteza nu este susținută nici de date, autorul revine la dragostea inițială: Ansamblul datelor considerate în capitol susțin ipoteza unui impact semnificativ al experienței de migrațiune asupra mentalităților și comportamentelor populației (p. 50). Erori de acest fel le găsim și în alte ipoteze. Doar încă un exemplu: tipul orașelor ca factor determinant. Toleranța ridicată este întâlnită mai ales în orașele cu experiență duală: atât pentru muncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre localități. Probabil că nici nu are sens statistic datorită micimii „subeșantioanelor”: Brașovul (54 persoane), Bacăul (63), Constanța (58) etc. Problema de fond este însă alta. Brașovul este substanțial mai tolerant decât altele pentru că populația sa are „o experiență de migrațiune duală”? sau a altor factori „ascunși” în „experiența duală”? Mai credibil este că Brașovul prezintă o toleranță mai ridicată nu pentru faptul de a fi avut mulți „călători”, ci pentru că are o tradiție culturală a multiculturalității, remarcate de mulți specialiști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cele două maluri până la 602. Originea creștinismului de factură latină în nordul Dunării este direct legată de prelungirea prezenței Imperiului în Dacia, în secolele IV-VI. Creștinarea daco-romanilor este rezultatul prezenței autohtonilor în circuitul istoriei universale, adică Imperiul roman. În ciuda migrațiunilor (invaziilor) populațiilor nomade de stepă, cu care au intrat în atingere, românii au rămas atașați de civilizația europeană și latină-un fapt de mare însemnătate istorică.36 Dacă, așa cum arătam mai sus, creștinii predominau în orașe, la sate oamenii se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I d. H., ca și acelea din secolele următoare, nu atestă întotdeauna o prezență efectivă a populației sarmatice. Pătrunderi sarmatice mai numeroase au loc abia după cucerirea Daciei (106), la începutul secolului II d. H., când asistăm la noi valuri de migrațiune cu o populație amestecată, în care predomină roxolanii. Se înregistrează un aflux masiv de sarmați în șesurile Bugeacului (Basarabia) și în spațiul dintre Prut și Siret. Nomazii sarmați înaintează mai adânc pe teritoriul Daciei și ocupă sud-estul Munteniei, în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea, și chiar după aceea. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populația autohtonă "nu s-a strâns în obști sătești", ci ele au continuat să dăinuie în noile condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării. Ulterior, în urma năvălirii slavilor, arhiepiscopia respectivă și-a încetat activitatea. O întrebare dramatică ce se pune: ce s-a întâmplat cu biserica (comunitățile creștine) din nordul Dunării, după năvălirea slavilor, în prima jumătate a secolului al VII-lea? Această migrațiune, urmată de aceea a bulgarilor (679-680), a provocat mari dislocări de populație și a avut consecințe de durată asupra teritoriilor din această zonă. În primul rând, episcopatele creștine de la Dunăre și-au încetat activitatea, iar populația creștină romanizată a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romani la sud de Dunăre, în cele două Dacii, constituite de Aurelian, în Moesia, după 275, iar cealaltă, în sens invers, efectuată de valahii (românii) transdanubieni spre nordul Dunării, categoric înainte de secolul al X-lea, de venirea ungurilor în Transilvania, migrațiune lentă și progresivă (nu bruscă și comandată, ca cea din 275), care a avut ca efect repopularea nordului (Transilvaniei), fără să treacă însă prin Bulgaria dunăreană și Muntenia, supuse influenței slave și năvălirii pecenegilor. El spune textual: "Stabilirea românilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afirmă limpede că, înainte de venirea (năvălirea) ungurilor, în ultimii ani ai secolului al IX-lea, vlahii îi învinseseră pe slavii din Panonia și regiunile învecinate. Acesta nu a fost, se pare, ultimul dintre schimburile de populație din ținuturile dunărene. O migrațiune în sens invers (de la nord la sud) e firesc să se fi produs și ca urmare a năvălirii ungurilor. Geograful anonim de la începutul secolului al XIV-lea menționează în sudul Dunării, "între Macedonia, Ahaia (Grecia) și Salonic", prezența marelui popor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Stăpânirea romană în Dacia, în ciuda importanței romanizării, nu a fost decisivă pentru schimbarea organizării sociale. Străvechea obște autohtonă (dacică) s-a menținut și sub stăpânirea romană (după 106) și după încetarea ei, în 275. Vreme de mai multe secole, în timpul migrațiunii popoarelor, obștea țărănească a fost singura formă de viață socială pe teritoriul de la Dunăre, Carpați și Mare. Abia târziu, în secolul al X-lea, se ivește o diferențiere socială în obștea țărănească românească, apariția relațiilor de dependență între fruntașii obștei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și prin bună înțelegere, potrivindu-se spre mulțumirea amânduror părților. Materia sau compensația acestei bune învoieli era adesea supunerea sârbilor și românilor de lege grecească sub supremația papală și sub jugul bisericei romano-catolice. Astfel se-ntîmplă cu Sirmia, țară care după migrațiunea popoarelor rămăsese la împărăția bizantină, din care cu trecerea vremii căzuse o parte la coroana Ungariei și în sânul catolicismului, pe când cealaltă parte, situată pe malul drept al Dunării, trecu mai târziu și mediat cătră Ungaria, luînd-o o soră a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
6% analfabeți), 36,8% aveau studii primare, 36,7% aveau studii gimnaziale, 12,4% nivel de educație profesional și de ucenici, 8,03% studii liceale și postliceale și 2,49% studii superioare (Recensământul Populației 2002). Ludoșul a înregistrat fluxuri de migrațiune însemnate încă din anii comunismului, datorită colectivizării. După 1990, plecări masive din sat s-au înregistrat între 1990-1991, în timp ce stabilirile cu domiciliul în comună au fost tot timpul la un nivel foarte scăzut. 2.2.4 Infrastructura Ludoșul nu are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
org/pubs/dps/DP3246.asp. Capesius, Roswith. 1985. Interiorul locuinței. Organizarea interiorului, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum sînt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca În America de la Unire Încoace”, America, 15 mai 1922, p. 1; Ion Ciocîrlan, „Evoluția populației indigene si a migrațiunilor În Statele Unite În decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 30
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de prost pe cât credea tatăl lui. Din păcate și spre epuizarea lui, Drew cunoștea realitatea. Apa râului Salmon era excesiv de poluată; în anii 90, mina Grouse Creek, care fusese aplaudată de guvernanți pentru recordurile ecologice, deversase cianuri pe traseul de migrațiune al somonilor, la un nivel de șaizeci de ori mai mare decât cel cunoscut ca fiind toxic pentru pești. Cândva, sute de mii de somoni înotau anual cei o mie cinci sute de kilometri de la ocean la lacurile din bazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o sumă de preferințe fizice, fără nici o legătură cu cele sufletești. Trebuie afirmat însă că pe planul acestora era un om cu statornicii respectabile, nebântuite de aventurile deviatoare, uneori devastatoare ale imaginației, pe care nici nu le credea capabile de migrațiune în real. Era deci, la prima vedere, și chiar la a doua, un soț „ideal” cum se obișnuiește să se spună, și lucrurile chiar așa stăteau pentru că nimeni dimprejur nu avea răbdarea, poate nici priceperea să scruteze mai adânc, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ajungem, ca niște orfani părăsiți, scuipați și batjocoriți de popoarele lumii, așa zis civilizate, cărora să le mulțumim cu plecăciune și nespusă deferență, când ne mai dă câte o pomană amărâtă, invariabil însoțită de un strașnic șut în fund... Marea migrațiune Ieri că cam zburlisem eu un pic pe presa aceasta care mă stresează, ori de câte ori intru în contact cu vreun produs din această categorie, care odată cu trecerea timpului și-a sporit, an de an toxicitatea. Într-o formă seacă și precisă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
10). Prima pătură de popoare care istoricește se adeverește a fi existat prin Dacia sunt niște neamuri da rasă eranică, împărțite in două grupe: Sciții in partea șesă, Agatirșii în acea muntoasă. Din aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dinspre Germania, unde unii vroiesc a străpune patria primitivă a Dacilor. Întrucât se poate reconstitui după niște notițe atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați, goți etc.). 3.3. Inventarul mormintelor Tipul de mormânt cel mai frecvent folosit de romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia, sau în ambele părți, acoperindu-l
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
capului. Mark Sanger nu se așteptase să vadă ceva atât de oribil. Venise pe plaja de la Tortuguero ca să vadă cum broaștele țestoase uriașe ieșeau din ocean, ca să își depună ouăle în nisip. Ca biolog, știa că era vorba de o migrațiune uriașă, la care planeta asista din vremuri imemoriale. Țestoasele femele erau angajate într-una dintre cele mai mari demonstrații de dragoste maternă, târându-se mult pe plajă, depunându-și ouăle pe pământ, acoperindu-le cu aripioarele obosite și apoi curățind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dezvăluind fondul comun, transfrontalier, al umanității: „Creațiile norodului n’au cunoscut dialect, ci au tins spre universalitate. De aceea: un idol african seamănă în subtilitate cu o cioplitură românească, un basm românesc cu unul mongol. La mijloc nu e numai migrațiunea de popoare și de legende...”; „O răscruce de ev. Clase descind, economii inedite se construiesc. Proletarii impun forme noui”; „Cufundați în colectivitate, îi creiăm stilul după instinctele pe care de abia și le bănuiește”... În numărul 11 este consemnat succesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fulgurațiune de luciditate, această lecuță de nonsens să vorbească și ea? Să aibă vo influiință, să însemneze ceva, să incifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sunt adevărul. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]