151 matches
-
puțină ordine în extrem de bogata sa producție au mai mult o valoare practică și nu respectă un criteriu literar riguros. a) Opere în proză Amintim înainte de toate bogatul său epistolar: e compus din 297 de epistole, cele mai multe scrise în perioada milaneză, înainte de a fi numit episcop de Pavia, și adresate unor personaje de vază din cercurile de la Roma, cu care, evident, avea strînse legături. Printre acestea se numără patricianul Symmachus, socrul lui Boetius, papii Symmachus și Hormisdas. Epistolele au fost grupate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de altă parte, la Milano, pentru prima dată în Europa, o linie de metrou funcționează doar pe bază de energie solară. Sistemul, instalat la sfârșitul anului 2009, reduce emisiile cu aproximativ 70.000 de kilograme. ATM, societatea care gestionează metroul milanez, a instalat 23.000 de panouri fotovoltaice pe acoperișul depoului, instalația producând 1,4 milioane kwh anual, putând alimenta în totalitate o linie de metrou. Prețul serviciilor ATM nu a crescut, compania acoperind investiția prin reducerea costurilor energetice. Aliniindu-se
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
cel „Împotriva Duhului Sfânt”. Ca și Ieronim, dar mai aplicat, Ambrozie trimite la contextul evanghelic și la polemica antifariseică, adăugând Însă un element inedit: episodul cu Simon Magul. Simon dorește să cumpere harul, spune Ambrozie, Întrucât nu are credință. Episcopul milanez extinde morala logion-ului de la farisei la „ereticii și schismaticii din toate vremurile”. Aceștia divizează Biserica, păcătuind, ca persoane individuale, Împotriva tuturor, adică Împotriva unității sacre a Bisericii Întemeiate pe lucrarea Sfântului Duh. Raționamentul său este următorul: unde există unitate, Duhul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de doliu de patruzeci de zile, Lefty Își Încropise un birou În sufragerie și Își reluase preocupările savante. Cu Încăpățânare și doar ca să evadeze din concret, petrecea ore În șir traducând În engleză pasaje din Homer și Mimnermos. Folosea caiete milaneze superbe, mult prea scumpe, și scria cu un stilou umplut cu cerneală de un verde smarald. Seara veneau alți bărbați emigranți, care aduceau whisky de contrabandă, și beau cu toții și jucau table. Câteodată Desdemona simțea mirosul familiar, de mosc dulceag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spre prînz. Merseră pînă la hotelul Bérézina, urcară să se răcorească și coborîră la dejun. Și constatară iar că doar pe masa lor nu erau sticle de vin Începute lîngă paharele cu picior unde se aflau două-trei flori. — Au escalop milanez și ficat de vită Împănat. — Escalop, răspunse el, oftînd. Sper să fie În sînge. Eu sînt doar În trecere. Rian va fi aici și la anul și În anii următori. El contează... — Nu te simți mai bine decît la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
partea Galeriilor. Belbo cumpără o punguță cu boabe și Începu să hrănească porumbeii cu o Încântare serafică. Eram complet camuflați În mulțimea de sâmbătă, eu și Belbo puși la sacou și cravată, iar femeia Într-o adevărată uniformă de doamnă milaneză, cu pulover gri pe gât și un șirag de perle, de cultură sau nu, cum or fi fost. Belbo mi-o prezentă: „Ea e Sandra, vă cunoașteți?” „Din vedere. Salve.” „Vezi, Casaubon”, Îmi spune atunci Belbo, „nu se fuge niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
E inofensiv, dar mai crede Încă În Kiesewetter. Legiuni Întregi de rozicrucieni Învocă În sprijin pagina aceea din Theatrum Chemicum. Dar dacă te duci să consulți cartea - și trebuie, s-o spun cu modestie, face parte din mica mea bibliotecă milaneză -, citatul nu există.” „Un bufon, acest domn Kiesewetter.” „Foarte citat. Și asta pentru că și ocultiștii din secolul al XIX-lea au fost victime ale spiritului pozitivismului: un lucru e adevărat numai dacă-l poți dovedi. Vezi dezbaterea despre Corpus Hermeticum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
istoriei aceleia a noastre despre metale”. Am rămas singuri și Belbo mi-a arătat niște indici, niște schițe de capitole, niște machete de așezare În pagină. Eu trebuia să citesc textele și să găsesc ilustrațiile. Am amintit numele câtorva biblioteci milaneze care mi se păreau bine dotate. „N-o să ajungă”, zise Belbo. „Va trebui să vizitezi și alte locuri. De exemplu, la muzeul științei din München este o fototecă nemaipomenită. Pe urmă, la Paris este cunoscutul Conservatoire des Arts et Métiers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Uniunea lor Într-un al Treilea. (Dion Fortune, The Mystical Qabalah, London, Fraternity of the Inner Light, 1957, 7.19) Oricum, nu trebuia să mă ocup de Manuzio, ci de miraculoasa aventură a metalelor. Mi-am Început explorările prin bibliotecile milaneze. O luam de la manuale, le fișam bibliografia, iar de aici mă duceam la originale mai mult sau mai puțin vechi, În care puteam găsi ilustrații decente. Nu-i nimic mai rău decât să ilustrezi un capitol despre călătoriile spațiale cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deghizăm În flori”, ne spunea domnul Garamond, care tocmai ne convocase În sala mapamondului, „și albinele vor veni”. Dar asta nu era totul. Garamond voia să ne arate prospectul („depliantul”, cum Îl numea el, căci așa se zice la editurile milaneze, cu italienizări forțate după cum se zice și „Cítroen” și „Renaul”): ceva simplu, patru pagini, dar pe hârtie patinată. Prima pagină reproducea ceea ce trebuia să fie coperta seriei, un fel de sigiliu În auriu (este Pentaculul lui Solomon, explica Garamond) pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Preotul păstor trebuie să facă la fel ca măgarul și în acest caz? Într-un anumit sens, și din alte motive, da. Pastorala es-te un fel de „a pierde timpul” amintindu-l pe Isus Cristos, după cum observa un erudit teolog milanez: „Este important [...] - scria el - de a nu căuta certitudini în viitor, de a nu căuta să dispui de viitor. [...] Toată problema, dilema și, în același timp, originalitatea poziției creștine, constau în acestea: în a fi ca Isus, în a face
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sale conjugale, Își părăsea soția. Sau pe el. Cum ați spus că vă numiți? se interesă Olimpia. Nu v-am spus, doamnă, răspunse Sasha. Sunt Alessandro Solari. Tânărul vorbea foarte frumos, avea clasă, se cunoștea asta după accent, nordic, poate milanez din Torino, cu siguranță nu era din Torpignattara, oricum sigur era licențiat, medic, economist, poate avocat. E isteață Emma că și-a găsit unul cu bani. Mi-ar plăcea s-o văd cu un avocat, și ea a făcut școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Cum e ca persoană? Întrebă Brunetti. Vianello zâmbi, apoi făcu o grimasă. — Știți. Milanezul tipic. N-ar pronunța un „r“ nici dacă ar avea gura plină de ei, spuse el, eliminând toate r-urile din propoziție, imitând perfect această afecțiune milaneză de vorbire, atât de populară În rândul politicienilor celor mai arriviste și-a comedianților care se distrau să-i ia peste picior. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-mi spună cât de importante sunt tablourile, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
acest magazin lucrasem într-un call-center. Știu, pare ciudat, însă dintotdeuna am învățat ușor o limbă străină. În același timp nu am avut niciodată probleme cu pronunția italiană, mie întotdeuna mi-au spus colegii că vorbesc limba italiană cu accent milanez". Acestea sunt doar câteva exemple, interesante, care vin să demonstreze opinia noastră, prezentată mai sus, conform căreia a început să apară o diversificare a ofertelor pe piața de muncă pentru români. Văzând de aproape comunitatea românească este dificil să o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cel slab. El interzicea prestarea serviciului militar doar celor consacrați Domnului, întrucât, așa cum se țineau departe de onorurile pământești, tot astfel trebuiau să fie și de cele militare, contrare stării religioase. Consimțământul și aprobarea vieții militare relevate de elogiul episcopului milanez, este însoțit de admirația acesteia, pe care o considera, din unele aspecte, vrednică de a fi imitată de creștini. Dacă pentru legile umane soldații, însemnați cu numele împăratului, erau excluși din orice activitate a forului și a comerțului, cu atât
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oriunde printre supușii săi, împăratul Constantin a dat un decret (30 iulie 318) prin care îi obliga pe fiii veteranilor să presteze serviciul militar. Persistând adversitatea acumulată în epoca precedentă față de viața militară și amplificându-se destul de alarmant după rescript milanez (313), măsurile legislative au avut efecte modeste. Plecând de la aceste rezultate, și dorind să înăbușe subterfugiile și evaziunile, Constantin a dat un alt decret (320) anulând privilegiilor oferite ecleziasticilor și tuturor acelora care ar fi intrat în rândul clericilor pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
austriacă și din experiența PPI, al cărui ultim secretar politic a fost, înainte de a fi închis în 1926, el a căutat să-i strîngă laolaltă pe catolicii democrați, asociind diferitele straturi și diversele aporturi nu numai ale popularilor și guelfilor milanezi, ci și ale tinerilor universitari ai Acțiunii Catolice și ai Universității Catolice din Milano. În textele fondatoare " Ideile reconstructive ale Democrației creștine" (iulie 1943) și "Programul Democrației creștine" (ianuarie 1944), el pune bazele unui Stat democratic, oferind Bisericii garanția libertății
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paris/Louvain, 1976, pp. 19-43. 62. Idem, pp. 28-29. 63. Împotriva argumentelor destul de slabe ale lui Sanjek, op cit., pp. 95 sq. 64. Sanjek, Chrétiens bosniaques, pp. 88-90. 65. Idem, pp. 97-124. 66. După Christine Thouzellier, originea acestui cuvînt e milaneză. 67. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 145. 68. Fol. 242v. 69. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 172. 70. Döllinger, vol. l, pp. 242-243, n.l; de la Biblioteca Marciana, Veneția, fond Nanni. 71. Potrivit Alexiadei Annei Comnena; vezi Jean Duvernoy, Le Catharisme: La
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Papu etc. Nu putem trece cu vederea utilele pagini de Bibliografia emineschiana in Italia ce listează traducerile în volum din poezia sau proza lui Eminescu apărute în peninsulă, începând cu 1885 și sfârșind cu anul 2000, când foarte exigenta editură milaneză Rizzoli dă la lumină cel mai consistent corpus de proză eminesciană "La mia ombra e altri racconti", conceput și prefațat de Marin Mincu, traducător, printre alții, al nuvelei Cezara. Se oferă și o listă de studii critice în volum, în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cei doi oameni nu constituie o noutate, dar contextul s-a schimbat. Secchia nu mai beneficiază de sprijinul sovietic. Secretarul general al PCI nu întîmpină nici o dificultate în a-l înlătura din funcție. Secchia va conduce de acum înainte federația milaneză a partidului. Exceptînd problemele sale interne, PCI suportă timp de mai mulți ani contra-lovitura politicii sale anterioare. Înainte de toate pe plan sindical, CGIL întîmpină mari dificultăți: scăderea dramatică a efectivelor, lupte în ariergardă, nepercepere a mutațiilor industriale. În mod pregresiv
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
semn că orașul în care avusese loc debutul sau literar rămăsese receptiv la operă să.124 Asemenea altor intelectuali din epoca el a colaborat în deceniul 1930-1940 cu 'Îl Frontespizio', 'Solăria' și 'Circoli', cu 'Letteratura' și mai târziu cu publicațiile milaneze 'Corrente' și 'Tempo'. 'Letteratura' (Florența 1937-1947), condusă de Alessandro Bonsanti, relua experiență recentă a 'Solăriei', dar și mai îndepărtatele cuceriri rondiste și vociene îndeosebi în rubrică De la 'La Ronda' la 'La Voce'. Având în vedere pe de o parte numărul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prilejul să mediteze asupra poeziilor lui. De aceea nu ne surprinde faptul că scrierile celui pe care am ajuns sa il considerăm unul dintre maeștrii laureatului Nobel a constituit subiectul unor articole semnate de sicilian în rubrică personală din ziarul milanez 'Tempo'. Tonul sau, am constatat, este laudativ iar dialogul cu un tânăr cititor vădește disponibilitatea jurnalistului de a propagă verbul leopardian, considerat unul dintre fundamentele poeziei contemporane italiene. Deoarece se îmbogățise și cu acest ecou atenuat neoromantic cu rădăcini antice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mulțimii a mers apoi la Parma, într-o marți, după sărbătoarea Tuturor Sfinților. A doua zi, toți cetățenii din Reggio au luat drapelele tuturor cartierelor și au făcut o procesiune în jurul orașului. Chiar și guvernatorul, Ubertino Robaconti de Mandello, cetățean milanez, a participat la acea procesiune flagelându-se. Când această pietate era abia la început, cetățenii din Sassulo, care îmi erau foarte dragi, au venit să mă ia de la Modena, cu permisiunea superiorilor, și m-au dus la Sassuolo, iar ulterior
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
însemnătate hotărâtoare. Am auzit în altă parte susținându-se o teză asemănătoare asupra formării limbilor numite romane; n-ar fi nepotrivit să o expunem aici. O greșeală care s-a răspândit de ceva timp (ne spunea în 1859 un învățat milanez) îi atribuie latinei paternitatea directă a limbilor meridionale; latina propriu-zisă nu s-a format definitiv decât în secolul lui Augustus; era limba oficială, limba oratorilor, a istoricilor, a poeților și a epigrafiei. Dar poporul nu o vorbea în Italia, în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi rămas un jargon. Cum s-ar explica aceste fapte dacă fondul și forma limbii romane n-ar fi existat dinainte și n-ar fi prins rădăcini adânci în obiceiuri?" Ar lua prea mult să detaliem motivele pe care doctorul milanez își sprijinea opinia, și anume: că limbile meridionale sunt fiice directe sau, mai curând, continuarea neîntreruptă a limbii vulgare. Dacă aceste limbi s-ar fi format din rămășițele latinei, în zone și epoci diferite, ar fi putut exista între ele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]