204 matches
-
strălucitoare, luminoasă, iar vitrosul este hipointens, întunecat, în timp ce în imaginile T2, grăsimea orbitară este întunecată, iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în imaginile T2, grăsimea orbitară este întunecată, iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea cu densitate de protoni este compusă dintr-un
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea cu densitate de protoni este compusă dintr-un TR lung și un TE scurt și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
spun brutal că totul s-a sfârșit. Și În parte totul se sfârșise din cauza gradului avansat de surmenaj la care ajunsesem, Însă, dincolo de asta, Îmi dădusem seama de ceva important : Între noi doi exista un decalaj foarte fin, de o milisecundă, astfel Încât, deși eram Împreună, nu ne puteam Întâlni niciodată. Era poate faptul că nu Îi Împărtășeam visurile de mărire și prosperitate. Sau poate Însuși destinul. Nu știu. Ceea ce știam era că Într-o bună zi urma să plec. Un proverb
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spun brutal că totul s-a sfârșit. Și în parte totul se sfârșise din cauza gradului avansat de surmenaj la care ajunsesem, însă, dincolo de asta, îmi dădusem seama de ceva important : între noi doi exista un decalaj foarte fin, de o milisecundă, astfel încât, deși eram împreună, nu ne puteam întâlni niciodată. Era poate faptul că nu îi împărtășeam visurile de mărire și prosperitate. Sau poate însuși destinul. Nu știu. Ceea ce știam era că într-o bună zi urma să plec. Un proverb
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
reprezintă o fixare. Exemple de oscilații și fixări în timpul lecturii (după O’Reagan și Lévy-Schoen, 1978) Oscilațiile sunt salturi ce au rolul să aducă centrul privirii (foveea) în fața țintei (un cuvânt); oscilațiile sunt foarte scurte, de ordinul a 20 de milisecunde (ms) între fiecare cuvânt și 80 ms la trecerea pe alt rând. Fixările sunt pauze în timpul cărora se înregistrează informațiile care sunt comunicate creierului. La adult, fixările durează, în medie, 250 ms (un sfert de secundă), iar la copil puțin
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ei acordă o atenție mai sporită semnificației cuvintelor decât culorii acestora. Un studiu care a pornit de la proba Stroop, a prezentat pacienților cu GAD și unui grup de control cuvinte amenințătoare și neamenințătoare, afișate pe un ecran timp de 20 milisecunde, un timp prea scurt pentru a procesa culoarea cuvântului. Pacienții cu tulburare de anxietate generalizată au avut un ritm mai slab în a numi culorile cuvintelor amenințătoare decât au fost subiecții din grupul de control (fără GAD), dar cele două
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
IT numim astăzi big data). Clienții mari ai SAP se întreabă dacă t rebuie să înlocuiască actualele baze de date relaționale cu această nouă tehnologie. Bazele de date in-memory oferă informații în timp real, răspunzând în termen de nanosecunde, în loc de milisecunde, citind miliarde de date, cu o viteză de accesare și prelucrare a informațiilor de până la 100.000 de ori mai mare decât în prezent... Conform declarațiilor companiei, platforma SAP pentru gestiunea datelor în timp real reduce din gradul de complexitate
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
pentru ca prezența intertextului să se facă simțită. Pentru (riscantul) demers al cuantificării submultiplilor lexiei, ar folosi, ca ipoteze de lucru, elementele furnizate de cronotehnologie. Și din cauză că intertextualitatea are ceva din inefabilul științific al temporalității. Seria submultiplilor pornește de la deci-/centi-/milisecundă și con tinuă cu micro-/nano-/pico-/femto-/attosecunda. O attosecundă (10-18 sec.) trimite la cel mai scurt moment pe care oamenii îl pot cronometra. Un alt submultiplu al secundei este femtosecunda (10-15 sec.): interacțiunea luminii cu pigmenții retinieni durează
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pot cronometra. Un alt submultiplu al secundei este femtosecunda (10-15 sec.): interacțiunea luminii cu pigmenții retinieni durează, aproximativ, 200 de femtosecunde. Evident, nu avem naivitatea să gândim entitatea textuală respectivă pe scara femto-, pico-, nano-secundă. Submultiplul căutat este de ordinul milisecundelor: cu cât ne apropiem de "effleurement", cu atât cresc șansele ca repetarea intertextuală să atingă nivelul microsecundei. Inconvenientul îl constituie arbitrariul dimensio nal al lexiei, diferență esențială față de secundă. Atenția acordată aceastei ipotetice entități (inter)textuale are legătură cu suprapunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Alexander Todorov au arătat unor voluntari fotografii cu chipurile a 70 de bărbați și femei, care nu aveau nici un semn distinctiv, nici o bijuterie, nici obiceiuri vizibile. Chipurile lor erau proiectate foarte rapid pe ecranul unui calculator, timp de 100 de milisecunde (o zecime de secundă). După fiecare chip privit, J. Willis și A. Todorov au solicitat voluntarilor să indice, pe o scară de la 1 (deloc) la 9 (foarte mult) în ce măsură persoană arătată li se părea: 1. atrăgătoare, 2. amabilă, 3. competentă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reală, trăită are un debut extrem de scurt, pe când emoția voluntară, fabricată se caracterizează printr-o durată ceva mai mare a debutului. Ce vrea să însemne aceasta? Că nimeni nu reușește să-și "pună" pe chip o emo-ție în 100 de milisecunde, care este marca unui debut autentic. O altă trăsătură caracteristică a debuturilor deliberate este asimetria, tendința de a fi mai accentuate pe partea stângă a feței. Ekman și Friesen au examinat și un alt tip de expresie voluntară, respectiv ceea ce
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aplicării unui stimul supraliminal și până la apariția răspunsului motor voluntar adecvat (interval numit timp de reacție). Practic, viteza de reacție este determinată de durata acestui interval. De aceea este utilizat deseori termenul de timp de reacție, acesta exprimându-se în milisecunde (ms). Timpul de reacție include (Zatiorski, 1968 citat de Stoica, 2000, p. 19; Alexe, 2003, p. 152): timpul necesar apariției excitației la nivelul receptorului; timpul de conducere de la analizatori la scoarța cerebrală; timpul de prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
temporale, adică a duratelor. Pentru Pieron, “durata se manifestă când subiectul percepe, la un anumit fenomen, un început și un sfârșit, separate de un interval”. Pentru această durată să fie percepută, evenimentul trebuie să se scurgă de la 150 la 50 milisecunde. Atunci când durata ce separă 2 evenimente consecutive se află între 40 și 80 milisecunde, percepția sa este ușurată, fenomenele sunt unificate în aceeași structură (ele fiind percepute ca făcând parte dintrun întreg și participă deci la același prezent psihologic). Atunci când
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
anumit fenomen, un început și un sfârșit, separate de un interval”. Pentru această durată să fie percepută, evenimentul trebuie să se scurgă de la 150 la 50 milisecunde. Atunci când durata ce separă 2 evenimente consecutive se află între 40 și 80 milisecunde, percepția sa este ușurată, fenomenele sunt unificate în aceeași structură (ele fiind percepute ca făcând parte dintrun întreg și participă deci la același prezent psihologic). Atunci când durata se etalează, raportul de aproximare devine mai vag până la a dispare complet dincolo de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
devine mai vag până la a dispare complet dincolo de 2 secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a dispare complet dincolo de 2 secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
deoarece este considerată interpretarea că nonica a epistemologiei lui Toma. Pentru a analiza mai eficient interpretarea realistă, voi recurge la un exemplu. Simplă acțiune de a vedea un obiect, acțiune care, în mod normal, nu durează mai mult de câteva milisecunde, are în spate o serie întreagă de procese și mecanisme complexe ale cunoașterii, care permit ființei umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
membranare și pătrunderea sodiului în celulă. Activarea este însoțită de închiderea porții de inactivare a Na+ și urmată de deschiderea mai lentă a porții de potasiu realizatoare a repolarizării și revenirii la potențialul membranar de repaus după câteva fracțiuni de milisecundă. De precizat că în timpul fazei de repaus, conductanța ca fenomen de membrană este pentru ionii de potasiu de 50-100 ori mai mare decât pentru ionii de sodiu. Faptul se datorează difuziunii mult mai accentuate a ionilor de potasiu prin canalele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a proteinei G. Canalele ionice afectate nu sunt în mod necesar în vecinătatea receptorului, putând fi activate printr-un mesager intracelular. Spre deosebire de receptorii ionotropi, care fac parte din structura canalului ionic, realizând răspunsuri electrice postsinaptice de scurtă durată (de ordinul milisecundelor), receptorii metabotropi influențează mai lent (în secunde sau minute) permeabilitatea ionică prin intermediul unuia din mesagerii secunzi, ca urmare a activării unui sistem enzimatic. Primii asigură răspunsurile prompte și de scurtă durată, cum sunt cele reflexe sau comportamentale, iar cei din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
multor canale ionice, determinând apariția potențialelor postsinaptice receptor-dependente. Interacțiunea dintre receptori și canalele ionice la nivel sinaptic este variabilă. În cazul receptorilor ionotropi, de exemplu, canalele ionice sunt dependente de situsul receptor, a cărui activare determină răspunsul postsinaptic rapid (în milisecunde) de tip excitator sau inhibitor. În cazul receptorilor metabotropi, deschiderea canalelor ionice se realizează mai lent fie direct prin legarea proteinei G de canal, fie indirect prin activarea prealabilă a adenilciclazei și formarea de AMP ciclic stimulant, la rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe situsurile active ale receptorilor nicotinici, aceștia sunt împărțiți în receptori N1 ganglionari și N2 musculari. La rândul lor, canalele ionice pentru acetilcolină sunt de două feluri: voltaj- și receptor-dependente (fig. 47). Durata deschiderii canalului receptor este de aproximativ 10 milisecunde, timp în care se realizează depolarizarea membranară. Alți agoniști, precum succinilcolina sau decametoniul utilizați în anestezie, prezintă o acțiune depolarizantă de lungă durată dublată de areactivitate musculară. O proteină submembranară - denumită rapsină - asigură concentrarea receptorilor nicotinici în teritoriul postsinaptic (Froehner
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apropiate de normal, cu siguranță că Judy și cu mine am fi râs de asta, dar în clipa aceea, lucru deloc surprinzător, nu părea deloc amuzată. —Bună, am zis eu, destul de nepotrivit. Cum îți merge? Privirea speriată dispăru într-o milisecundă și o înlocui expresia ei Ofsted, cum îi spun eu: una de inspector care caută ce e mai rău și care se așteaptă să și găsească. —Tu cum crezi? Am rezistat tentației de a o informa că, dat fiind potențialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să mă zbat, să urlu, să lovesc în ziduri invizibile, la rândul meu nevăzut de nimeni, slăbit, tăcut, secționat, căzând amețitor de repede în falia dintre gânduri și imagini. Nu mai era operă, nici teatru, iar viața care ardea în milisecunda de foc nu-mi aparținea și n-o recunoșteam. Aș fi dat orice pentru ea. S-o pot obține în permanență, o supradoză de scântei și culori. Adrenalina mea dispăruse. Îmi pierdusem, una după alta, bucuriile. Când Maria mă invitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]