472 matches
-
nu fuseseră niciodată subiect artistic, cei mai mulți artiști fiind interesați de frumusețea operei, nu de onestitatea și relevanța socială a mesajului. Provocând indignare și scandaluri, suprarealiștii au reușit să lanseze o provocare: creația artistică cu conținut pronunțat politic. Efervescența creatoare și militantismul politic al tinerilor suprarealiști au fost oprite la începutul celui de-al doilea război mondial. Brauner fuge în Franța, Perahim în Rusia, Naum este trimis pe front. S-au regrupat, cu același elan, după terminarea războiului, formând cel de-al
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
Al Fatah” și-a luat după anul 2000 numele de la Moscheea Al Aqsa, ideologia ei fiind alimentată de zvonurile permanente cultivate din anii 1920 în rândurile arabilor palestineni despre presupuse conspirații ale evreilor în vederea dărâmării moscheii. Lupta națională palestineană și militantismul religios islamist sunt înfierbântate adesea de lozinca „Moscheea al Aqsa e în primejdie!”. Pe acest fond, vizita efectuată de Ariel Sharon în toamna anului 2000 în preajma moscheei, a fost pentru palestineni motivul declarat al declanșării celei de-a doua Intifadă
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
un sistem bine organizat de propovăduire religioasă, numit "da'wa"(arabă: دعوة) - misiune, propagandă. Darazi, un apropiat al califului al-Hakim, este unul dintre cei mai vechi și mai activi propovăduitori ai religiei druzilor. Obligat să părăsească Egiptul, ca urmare a militantismului pe care l-a dovedit, Darazi și-a răspândit ideologia în ținuturile muntoase din Siria și Liban. Darazi a intrat în conflict cu persanul al-Hamza Ibn Ali, purtătorul de cuvânt al lui al-Hakim și care era, de fapt, adevăratul creator
Druzi () [Corola-website/Science/329025_a_330354]
-
cu bucurie glasul la Europa Liberă, l-am mai citit, în răstimpuri, după răsturnarea dictatorului, în periodicele noastre literare, împrejurări ce m-au făcut să-mi dau seama că d-sa nu și-a părăsit nici scrisul și nici baricada militantismului democratic. Aceeași ținută gravă, aceeași atitudine severă, aceleași gesturi decise care taie văzduhul ambiguu al perioadei pe care-o străbatem, cu care ne-am obișnuit în paginile d-sale analitice, le regăsim și-n elegantul volum de versuri o apărut
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată de Ovid Densusianu. Rezultatele militantismului acesteia nu au fost însă pe măsura eforturilor, de vreme ce s. propus aici era, în realitate, o negație a s. autentic. Ipostaza semnificativă a s. românesc s-a constituit prin poeți ca Ion Minulescu, George Bacovia, I. M. Rașcu, N. Davidescu, Mihail Cruceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Un om ocupat / 27 Tânăr și înfășurat în pixeli / 33 Circ mult cu pâine puțină / 39 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
aruncată de la masa belferilor nepăsători și fără alte nevoi decât ce înfulecă ei acolo, o umilitoare concesie, iar lucrul acesta este nu doar emblema iraționalului, ci chiar revărsarea lui, indecentă, abuzivă, grotescă, peste viețile noastre ale tuturor. Noiembrie 2006 Riscurile militantismului Războiul în jurul simbolurilor religioase în școli părea să aibă cel puțin un merit incontestabil. Fiind unul în care erau în joc idei, se dovedea revelator pentru starea societății noastre de astăzi, pentru capacitatea intelectualilor ei de a o înțelege, pentru
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din oșteni, în parte, să te îngrozești cu cine dai nas în nas, în tranșee, chiar dacă nici ce vezi de cealaltă parte a liniei frontului nu e mai breaz. Iar asta de orice parte te-ai situa. E riscul oricărui militantism, de altfel. Decembrie 2006 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale O nouă carte dedicată religiilor politice ale secolului XX, datorată lui Stéphane Courtois*, și răsfoită, cu nerăbdare, mai întâi la paginile de bibliografie, mă aruncă într-o stupoare nevindecată, iată, de peste zece
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a eternului cetățean turmentat nu știu, pur și simplu, cu cine să votez. Mă gândesc acum și la acei oameni cuminți, care nu s-au repezit în arenă, deși au în mod sigur o opinie, dar fripți cândva cu ciorba militantismului, simt probabil nevoia să sufle și în corectitudinea politică, ea însăși deloc un banal iaurt, cum se știe, și-mi imaginez că aceștia se întreabă: de ce trebuie scoase icoanele obligatoriu, prin ukaz de sus? De ce să nu-i lăsăm pe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de N. Iorga, unirea politică a românilor. Totuși, ideologia lui T. exprimată în „Luceafărul”, ca și gândirea sau acțiunea lui, nu se identifică cu orientarea sămănătoristă (cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
între tradiționalism și înnoire, filoindustrialism, înfruntare între patriarhalism și modernizare, "europenism" și tradiționalism la tânăra generație de intelectuali postbelici și altele. Z. Ornea a readus în atenția generațiilor optzeciste scriitori reprezentativi pentru literatura română contemporană. Eugen Lovinescu ca "avanpost al militantismului antitradiționalist și al modernizării structurilor românești; negarea constituenților orientali (traco-dacici) și absolutizarea celor latini". Ion Pillat cu "opinia sa moderat tradiționalistă, scriind despre stilul original al tradiționalismului românesc". Lucian Blaga "și poziția sa particulară în chestiunea specificului național. Etnic și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adică în singurătate. Dacă la limită economia de piață a modernității actuale se asociază cu egalitatea de gen și cu însingurarea individuală, întrucât nu se produc alte schimbări instituționale compensatorii, atunci consecințele de acest tip nu sunt mai deloc dezirabile. Militantismul egalitar nu poate ignora astfel de consecințe și mai ales nu se poate raporta la egalitatea de gen în absența relațiilor acesteia cu alte instituții care să împiedice realizarea unui bun dezirabil cu costul producerii unui rău neintenționat, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
britanicii îl cultivă cu obstinație și îl dau drept istorie națională. Istoria pe care o substituie filmul celei oficiale e una nu progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele personaje recurente. Cântărețul Jimmy Sommerville, cunoscut și pentru militantismul său în favoarea drepturilor homosexualilor, cântă falsetto în epoca elisabetană și pop în finalul filmului, plasat în contemporaneitate. La fel de redundant e și actorul Heathcote Williams care îl interpretează pe scriitorul Nick Greene, apoi devenind director de editură în "prezentul" filmului. Continuarea
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
spân></p> În fine, pentru că există consens asupra unicului ”loc” din care se poate privi și dobândi cunoaștere adevărată despre arta realist socialistă - anume un ”loc” al apoliticului și al respingerii viscerale a oricărui element care ar putea fi asociat ”militantismului”, o perspectivă feministă - în special una locală, cu valente intersecționale, care derivă deci dintr-un feminism de stânga - devine automat neviabila. </p> Cred însă că ea este neviabila doar atâta vreme cât nu demontam structurile osificate ale narațiunilor dominante. Și că odată
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
nici nu manifestă vreun interes deosebit. Este apoi și d-sa congeneră cu „generația amânată", dar cu o evoluție atipică acesteia, impunân-du-se mai târziu și fără aura celor trecuți prin experiențele dure, traumatizante, ale terorii. In fine, lipsită de vocația militantismului, dar nu și a atitudinii civice, Mariana Șora și-a cultivat inaderența la orice ideologie, ducând o existență care n-a refuzat ipocrit un hedonism decent, a cărui supremă voluptate constă în a face doar ceea ce vrea. Un fel de
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea întemeiată la noi de Adrian Marino. Au în comun, de asemenea, militantismul în sensul liberalismului și occidentalizării. Îi despart însă categoric epocile de referință. Adrian Marino e retrospectiv, apelând la raționalismul iluminist și activismul pașoptist (deci la o modernitate revolută), Ion Bogdan Lefter e prospectiv, invocând necesitatea asumării postmodernității de către societatea românească
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
față de mulțime sau savantul față de omul de rând. O scurtă explicație a felului În care funcționează aceste metafore ne va ajuta să definim politica lui Lenin, extrem-modernistă, deși revoluționară. Lenin și-a dat, desigur, seama că proiectul revoluționar depindea de militantismul popular și protestul spontan. Totuși, era problematic să se bazeze doar pe acțiunea populară a maselor, fiindcă aceasta era sporadică și neunitară, deci ușor de reprimat de către poliția țaristă. Dacă o comparăm cu un material politic incendiar, atunci rolul partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a clasei muncitoare. Optimismul care se degajă din „Greva de masă, partidul și sindicatele” se datorează În parte faptului că lucrarea a fost scrisă, spre deosebire de Ce e de făcut?, după lecția de militantism muncitoresc dată de Revoluție În 1905. Luxemburg era surprinsă mai ales de reacția masivă a proletariatului din Varșovia la evenimentele acelui an. Pe de altă parte, „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” fusese scrisă Înainte de acestea, ca răspuns direct la Ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pe bună dreptate trei etape în evoluția "luptătorului": prima este aceea a rezistenței prin poezie, reductibilă la păzirea limbii române (ca o heideggeriană casă a ființei); cea de-a doua e depășirea simplei rezistențe prin confruntarea cu imperiul și prin militantism activ; cea de a treia este realizarea concretă a programului ce se rezumă într-un singur cuvânt n REÎNTREGIREA cu patria-mamă, prin care se va asigura și reîntoarcerea lui Ulise acasă, în Ithaka, alias România, pe care zeii Moscovei au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe un neadevăr". Dar folositoarea minciună ardeleană va genera aprige controverse și va isca patimi nedomolite, angajând două filosofii de viață, implicit două programe culturale în conflict. Pe de o parte, literatura luptătoare, civismul, pedagogia națională așezată sub semnul urgenței, militantismul care nu putea acorda prioritate rigorilor estetice; pe de altă parte, infiltrația ideilor junimiste, angajând bătălia în sfera emoțiilor estetice, ieșind din culturalitate, pigmentată de volubilitatea superficială a regățenilor, în contrast izbitor cu sensibilitatea gravă, bolovănoasă a ardelenilor. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inevitabilă de obtuzitate și resentimentarism colorând reacțiile), găsind o altă explicație, interesantă și parțial credibilă. "Detractorii" primului val slujeau un alt program cultural și mărșăluiau într-o altă direcție, așezând în prim-plan civismul, moralitatea și gândirea utilitaristă, propunând un militantism care încălzea, deopotrivă, "spiritul și inima". Iar "tirania" lui Eminescu, cel care după vorba lui Păunescu stăpânea literatura română intra în conflict cu această disciplină de program, de fibră ardelenească. Azi, killerismul cultural pe care îl practică unii cu osârdie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41; Aurel Martin, „Misiunea scriitorului contemporan”, CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48; I. D. Bălan, „Misiunea scriitorului contemporan”, CREL, 1976, 2; Mihai Ungheanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
De istorie, de limbă, de filosofie. Am ajuns totul din urmă. Iar școala de cinema a fost cu adevărat o „școală“: eram puțini, lucram împreună, făceam filme, aveam ce să discutăm. A fost o perioadă în care am făcut mult militantism. Am început devreme, din liceu, aveam amici militanți. Militați pentru ce orientare politică? Pe vremea aceea făceam parte din „Tinerii comuniști“ („La Jeunesse communiste“). În mod paradoxal, prin raportare la ce trăise tata și la convingerile lui. Și tatăl ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
și autentic. Reprodus în stilul indirect, acest citat riscă să treacă neobservat. Cu această ocazie, atragem atenția asupra unui defect tot mai întâlnit în presa română. Este vorba de etichetare. Îmbrăcând diferite procedee (directe sau indirecte), etichetarea devine sinonimă cu militantismul, intoleranța sau, mai grav, cu manipularea. Fie că folosim un citat („Toți politicienii sunt hoți și corupți”) pentru a ne justifica cu orice chip opiniile, fie că însoțim citatul cu un scurt comentariu tendențios, rezultatul este același - o gravă abatere
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se vedea cazul „Petromin” sau dosarul „Flota”, așa cum au fost ele prezentate în presa românească), abundența surselor confidențiale și a atribuirilor incerte
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]