215 matches
-
pe temeiuri ideologice - adică sub un pretext de raționalitate. O acțiune rațională Înseamnă o manifestare de ordine, are fermitatea unui scop. Dar cele mai demente forme de nihilism au fost acțiunile militare germane. Potrivit lui Davarr, care era un mare analist, militarismul a generat cel mai sângeros și mai smintit zel ucigaș revanșard. Era clar pentru ei că a executa ordinele presupunea, implicit, că Întreaga responsabilitate le revenea celor din vârf, sursei ordinelor. Și, În felul acesta, fiecare se simțea absolvit. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
raporturile de proprietate pe mai multă vreme decât durata lui, care instaurează arbitrarul. Nu ține însă deloc de structura războiului o modificare prin sistem. Nedreptățile și inegalitățile pot fi mai mari decât înainte. Justiția socială n-a fost niciodată obsesia militarismului. Socialismul are drept să-l urască, fără, din păcate, să poată anula realitățile, care îl salvează, dacă nu-l justifică. O revoluție care nu modifică raporturile de proprietate este o mascaradă. Fără un triumf asupra inegalităților, revoluția este un nonsens
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
În ebraică!!!), ce sunt declarate organizații fasciste 7. Din acest moment, binomul sionism = fascism va fi o coordonată a propagandei de partid. Tot de atunci, sionismul devine În cultura politică a României comuniste unul dintre polurile negative, alături de „imperialism”, „fascism”, „militarism”, „titoism”, obiective permanente ale atacurilor propagandei de partid. Și această orientare avea să dăinuie o Îndelungată perioadă, supraviețuind epocii staliniste. Numai că, spre deosebire de celelalte „păcate”, care erau de tip „global”, sionismul avea o „naționalitate” a sa bine determinată. Și el
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
precauție anunțate de S.U.A. cu privire la reînarmarea Germaniei devenise inacceptabile pentru guvernul francez, care la propunerea C.E.C.O., s-a încercat integrarea fostei Germanii federale în cadrul unei Europe democratice și solidare. Ori reînarmarea Germaniei, chiar limitată, risca să ducă la renașterea militarismului și naționalismului tradițional. Pe de altă parte, armata franceză, angajată militar în Indochina, nu putea să fie o contrapondere la o armată germană renăscută. De fapt, Robert Schuman, ministrul afacerilor externe, își exprimase opoziția sa față de acest proiect. El era
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cu orice preț ca aceasta să se facă într-un cadru național, s-a raliat concepției înființării unei "armate europene". Deja cancelarul Adenauer, la 3 decembrie 1949, își exprimase opoziția față de o armată germană națională, de teama unei resurgențe a militarismului și a încorporării "mercenarilor germani", în unități multinaționale. El nu accepta participarea la apărarea comună a Europei occidentale, decât cu drepturi egale, sub forma unui "contingent german, în cadrul unei armate a unei federații europene". La rândul său, Winston Churchill, liderul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Tratatul C.E.A. era privit ca o garanție de reconciliere franco-germană, un mijloc de a reintegra fosta Germanie federală în concertul țărilor occidentale și de a controla reînarmarea sa. Pe de altă parte, în cadrul partidelor franceze se instalase frica renașterii militarismului german, teama de divizare a armatei franceze care putea afecta apărarea suveranității și independenței naționale. Mai mult, se opta pentru fidelitate la alianța engleză și se evita orice posibilă interpretare a Franței de antiamericanism, în cazul unei derive atlantiste. Confruntările
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
rău pentru a ajunge la obiectivul planificat. Pentru a se evita o ambuscadă, în mod paradoxal, "drumul rău se găsește a fi cel mai bun"2, pentru îndeplinirea misiunii. De regulă, războaiele civile și genocidele s-au încadrat în termenii militarismului (constituirea de miliții armate, grupări armate, mercenari, copii-soldați, atacuri sinucigașe etc.), mai ales în anumite țări mai puțin dezvoltate, și care au practicat diferite forme de naționalism. În schimb, țările democratice și dezvoltate s-au îndepărtat de militarism, vorbindu-se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în termenii militarismului (constituirea de miliții armate, grupări armate, mercenari, copii-soldați, atacuri sinucigașe etc.), mai ales în anumite țări mai puțin dezvoltate, și care au practicat diferite forme de naționalism. În schimb, țările democratice și dezvoltate s-au îndepărtat de militarism, vorbindu-se în prezent de societăți post-militare. În aceste societăți, mai ales cele de tip occidental, istoria naționalistă este în regres, și amintirile despre conflictele trecute, cum ar fi Primul Război Mondial, au devenit fără explicații logice și chiar de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste, statul se baza din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea continuă a capitalismului mergea mînă în mînă cu o crescîndă naționalizare a politicii. La nivel intern, monopolurile capitaliste nu prea puteau să se bazeze pe o strategie de genul "dezbină și stăpînește
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță a respins retractarea a ceea c e a scris în atacul din „Minciuna stă cu regele la masă”: „Ce‐mi pasă de ura celor puternici și de micile lor răzbunări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este cu adevărat"65. Înainte de a fi analizat ca instrument al memoriei istorice, manualul a fost criticat ca exponent al unor politici naționale agresive. Încă din ultimii ani ai secolului XIX, unele voci au denunțat literatura școlară ca sursă a militarismului și a neînțelegerilor dintre popoare (mai ales în Franța și în S.U.A). Abia după Primul Război Mondial, comunitatea internațională și-a propus eliminarea din manuale de istorie, geografie, educație civică sau literatură a tuturor accentelor de naționalism sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anul 70 p.Chr. ducând la căderea Ierusalimului. Referitor la gândirea lui Isus despre serviciul militar, nu se poate afirma că atitudinea sa față de soldat (Lc 7, 1) ori convertirea centurionului Cornelius (cf. Fap 10) ar demonstra vreo simpatie pentru militarism. Aceste episoade vor să arate numai puterea harului divin care, depășind orice moralism, acționează asupra fiecărei persoane plecând tocmai de la poziția sa socială. Indirect, Cristos își manifestă atitudinea față de serviciul militar când lovește în profunzime ideologia celui puternic și a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teolog de limbă greacă. Fiind un păgân convertit, Clement a accentuat caracterul teologic al școlii filozofice din Alexandria susținând unitatea și continuitatea dintre filozofia greacă și cea creștină. Unii cercetători au voit să vadă în acest teolog un susținător al militarismului, bazându-se pe Protreptikos pros Ellenas (Exortația către greci), 10, 100, 4, unde alexandrinul nu intenționa furnizarea unei judecăți de evaluare asupra serviciului militar, ci numai sublinierea faptului că plecând de la condiția de viață și de la meseria exercitată nu trebuie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
educarea spre pace, în timp ce războiul are o funcție antieducativă. Deși nu vorbește despre o obiecție fiscală, denunță pe față scumpirea neregulată a pregătirilor de război, ce nu trebuia admisă de un stat precum cel roman care își construia pacea pe militarism, impunând considerabile sacrificii pentru finanțele Imperiului, scoate în evidență până și vanitatea acestei curse a înarmărilor, în fața simplității unei vieți trăite în pace și în iubire, concepte pertinente nu doar individului, ci și societății în genere. În Stromata (Miscelaneea), IV
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de neputință în fața lui Dumnezeu, Ființa supremă, fapt pentru care cel care se roagă nu ascunde nici o înșelătorie, având mâinile inocente de orice impuritate, omuciderea inclusă. Rugăciunea pentru a avea o armată puternică (exercitus fortes) nu comportă vreo aprobare a militarismului, fiind făcută pentru a păstra o lume liniștită (orbem quietum), interpretabilă în contextul orizontului escatologic al Bisericii timpurii în care circula ideea unui sfârșit iminent al lumii, legat și de cel al Imperiului roman. Aceasta avea să atenueze în conștiința
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care participau guvernatorul provinciei și membrii adunării provinciale, a refuzat să ducă potrivit îndatoririi sale steagul legiunii, iar pentru alții, buna credință a acestora nu poate fi pusă nicicum la îndoială, cel puțin în parte. 4. Adversarii oricărei forme de militarism Primele manifestări specifice unui antimilitarism creștin, care au dus la un conflict deschis cu Imperiul roman și ulterior la apariția obiecției de conștiință, se regăsesc în gnosticism și maniheism. Antimilitarismul s-a dezvoltat în interiorul acestor două erezii creștine care propagau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din secolele I-IV Creștinismul soldaților, din primele patru secole ale Imperiului roman, a fost influențat de conflictul ideologic apărut în conștiința primilor creștini față de prestarea serviciului militar, adesea contestat de noile aspecte ale religiozității creștine, de cunoscutele refuzuri ale militarismului, de răspândirea obiecției de conștiință și de idealurile pacifiste. O bună percepție a creștinismului soldaților depinde de posibilitatea determinării numerice a prezenței acestora în armata romană preconstanti-niană, de semnificația, originea, situarea ambientală și temporară, de soluțiile prezentate în acest studiu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în considerație Serviciul militar și războiul drept în concepția creștină în izvoarele biblice și patristice. În al treilea capitol am vorbit despre Participarea militarilor la viața Bisericii prin prezența și rolul lor în răspândirea Evangheliei, despre adversarii oricărei forme de militarism și reacția punitivă a Imperiului împotriva întregii Biserici, nedeslușind adevărata origine. În al patrulea capitol, plecând de la precedentul, ne-am oprit asupra Genezei și analizei diferitelor persecuții din toată perioada luată în considerație. Ultimul capitol deschide o panoramă detaliată asupra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
F., Paris, 2007; Appadurai Arjun (ed), Globalization, NC, Duke University Press, Durham, 2000; Asian Reza, No god but god, Random House, New York, 2005; Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a patru sute de ani de sclavie (Zelezaxe "Zeleza, Tiyambe", 1993). Cum să uităm această costisitoare și tragică experiență atunci când analizăm integrarea Africii în circuitul comerțului internațional? Economia comerțului colonialtc "Economia comerțului colonial" Sistemul de exploatare colonial a fost creat prin militarism și prin comerț. O examinare mai de aproape a sistemului comercial dezvăluie asimetria puternică dintre prețurile produselor africane și cele ale produselor manufacturate europene. Companiile de comerț colonial aveau toate niște caracteristici și modele comune de schimb. Indiferent dacă erau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Foarte important este faptul că globalizarea a dictat un ritm rapid schimbării politice, ceea ce a permis structurii de putere androcentrice să rămână în cea mai mare parte intactă. Situația geopolitică deosebită a Coreei de Sud, aceea de națiune divizată, a sprijinit un militarism care a avut și ramificații destinate femeilor. În această țară, confucianismul, aflat la baza ierarhiei sociale stabilite în funcție de clasă, sex, vârstă și rang, continuă să dicteze o cultură politică masculină, dar cu o tendință moderată. Marginalizarea femeilortc " Marginalizarea femeilor" Prima
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
goana după arme cât mai avansate și mai distrugătoare continuă cu febrilitate. Odată cu mutarea confruntărilor pe câmpurile de luptă ale Lumii a Treia, cursa înarmării este exportată spre țările Africii, Asiei și Americii Latine, unele dintre acestea fiind stăpânite de militarism, de pofta de dominație și de ambiția de a juca rolul de jandarmi regionali. Ce forme vor căpăta toate aceste fenomene în secolul XXI? Pentru a căuta răspunsuri la întrebarea de mai sus, să începem prin a cerceta care sunt
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
sa majoritate, conferința se arată ostilă guvernului sovietic, fie că este vorba de suedezul Branting, care denunță absența democrației (libertatea exprimării scrise și orale, dreptul la întruniri, votul universal, responsabilitatea parlamentară) sau de germanul Kautsky, pentru care "înființarea unui nou militarism este "singurul rezultat pozitiv al activității bolșevice"". O rezoluție înaintată de Branting, care pune accentul pe incompatibilitatea existentă între socialism și dictatură va fi în cele din urmă votată: ea "condamnă orice încălcare de către guverne imperialiste sau bolșevice a drepturilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
într-un program de luptă împotriva războiului, îndreptat mai degrabă spre viitor decît spre prezent: în aprilie 1926, ea înființează o comisie de lucru asupra chestiunii dezarmării, care elaborează un plan cu destinația Societatea Națiunilor pentru Conferința dezarmării. Acest document, Militarismul și dezarmarea, este discutat și adoptat în Congresul de la Bruxelles din 1928. După ce a amintit că dezarmarea generală nu este posibilă decît în cadrul unui sistem socialist, el propune un anumit număr de măsuri imediate: reducerea serviciului militar, diminuarea cheltuielilor de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de prim rang în construcția europeană și vor încerca să cîștige de partea lor majoritatea partidelor europene. De ce sînt ei atît de atrași de acest proiect? Mai multe motive converg aici, cumulîndu-se. Întîi de toate este vorba despre teama renașterii militarismului german care apasă greu, reprezentînd o amenințare mult mai gravă decît pericolul sovietic. Integrînd Germania de Vest într-un vast ansamblu european, conducătorii SFIO cred astfel că o pot neutraliza, supraveghea și înăbuși în fașă orice speranță de reînnoire a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]