325 matches
-
Sa veacul Cei răi să nu se-nalțe întru sine În Domnul nostru nu vor găsi leacul Din cele rele ne-ai scos la odihnă Glasul rugii mele se-aude bine Fără El inima mea n-are tihnă PSALMUL 66 Milostivește-Te spre noi cu gândul Luminează fața Ta dă-ne milă Cântă neamul care ți-a făcut silă Prin chinuri de foc vine și lor rândul Și plâng faptele mele cele rele Cum să răspund celui fără de moarte Să ies
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
-ne pe noi fragede petale Prin Cuvintele Tale să ne semeni PSALMUL 122 Către Tine Cel ce locuiește-n cer Am ridicat ochii mei plini de vise Cu pleoapele sfinte de stele ninse În gândurile Tale-s temnicer Se vor milostivi spre ceruri mereu Și ochii robilor la mâini de stăpâni Și ochii slujnicii la mâini de stăpâni Ochii noștri către Domnul Dumnezeu Miluiește-ne Doamne Sfinte pe noi Că mult ne-am săturat de defăimare Prea mult am trudit în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
plânge tânăra mea doamnă! se auzea vocea Berthei, ștergându-i lacrimile. O să vă prăpădiți și gândiți-vă că o aveți pe Iulia. Are nevoie de mamă. De ce nu vă duceți la socrul dumneavoastră? O fi dat bunul Dumnezeu să-i milostivească inima și să vă primească, pentru că nu vă are decât pe dumneavoastră și fetița. Doica era o femeie plinuță de prin părțile Brașovului, o săsoaică ageră, ajunsă, fără a se mărita, la vârsta de cincizeci de ani. După moartea stăpânei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
răutăcioasă pe care o făcuse atunci pe seama ei. Îi spusese, nici mai mult nici mai puțin, că ea nu ar fi fost fiica mamei sale, ci fiica unei țigănci care, în trecere, o lăsase în grija familiei sale, ce se milostivise de ea și o acceptase. „Păi, nu vezi ce neagră ești tu și ce piele albă au părinții tăi?” - își întinsese ea într-un zâmbet slinos, buzele vineții - suferea de inimă - țintuind-o cu privirile înghețate, precum își fixează șarpele
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
pentru că tu să plinești această dumnezeiasca porunca a Domnului nostru Iisus Hristos. Prin fapte mici dobândim lucruri mărețe. Prin cele vremelnice dobândim cele veșnice. Prin cele stricăcioase le aflăm pe cele nestricăcioase. Pentru faptele iubirii și milostivirii Domnul făgăduiește celor milostivi cea mai mare răsplată pe care o poate dobândi sufletul creștinesc - milostivirea lui Dumnezeu. Căci El pururea este credincios dumnezeiescului Sau cuvânt. Sfanțul Nicolae, mișcat de un îndemn divin, pleacă spre a se închină la Sfintele Locuri. În timpul călătoriei pe
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
de la 1821 și 1848; ei se credeau singurii în drept a ocupa înalte funcții ale statului, deși le lipsea cultura, iar ceilalți oricât de mari merite ar fi avut, credeau că sunt născuți a fi slugile lor plecate, cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
n-o văd până acum și să n-o prețuiesc cum se cuvine?” De câte ori slugile intrau la el în cameră, nu înceta să le spună: “Dragii mei, de ce mă slujiți? Sunt eu oare vrednic să mă slujiți? Dacă s-o milostivi Dumnezeu și mi-o îngădui să mai trăiesc, am să vă slujesc și eu pe voi, fiindcă toți trebuie să ne slujim unii pe alții”. Mama îl asculta și dădea din cap: “Băiatul mamei, nu tu, ci suferința ta vorbește
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
ca niște funii mari: când alburii, când negri ca balaurii, de ziceai că o să cadă ploaia cu găleata, dar cum veneau, așa se și topeau... odată cu speranța țăranului care și-o pierduse în rugăciuni la Cel de Sus, ca să se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Psalmistul: < >? - P.T.M: Așteptarea este starea firească a omului. În devenirea noastră ca persoane, cum spune Părintele Sofronie, așteptarea e starea firească. Traducerea corectă a versetului pe care l-ai pomenit este: < >. Trebuie să răbdăm, așteptând pe Domnul să se milostivească spre noi. Facem răbdare în așteptare ca să ne slobozească Dumnezeu de legăturile morții. Când spun "Aștept învierea morților"nu înseamnă că aștept cu groază o sentință pe care o știu de pe acum. Aștept nădăjduind. Părintele Nicolae Steinhardt spunea: "Aștept, mort
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
bucătarului! - i-a zis: este sfântul nu știu care în pustie, chemați-l pe el! Vine sfântul, vede fenomenul și zice: Eu nu sunt demn de o așa arătare! Lăsași-mă să postesc patruzeci de zile și dacă bunul Dumnezeu se va milostivi să-mi arate, atunci se va întâmpla. Lucrarea este fenomenală. Se duce sfântul, postește patruzeci de zile, și zice: Am văzut! Mâna zice așa: Dacă erau cinci credincioși în Bizanț, nu cădea! Asta spun și eu despre Sinod. Țara asta
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
poetului. A găsit pocăința la ușa Paradisului. Nu are să prezinte fructele pocăinței; oferă însă lui Dumnezeu inima sa zdrobită și sărăcia duhului său. Modelele biblice: a lui David, a vameșului, a desfrânatei și al tâlharului îl încurajează. Judecătorul se va milostivi și de acesta, care a păcătuit mai mult decât toți oamenii”... Sursă bibliografică de referință: Dimitrios Tsamis, Ekklisiastiki grammatologia, Editura „Pournara”, Thessalonic, 2001, pp. 204-5; Ioannis Fountoulis, Megas Kanon, în: „Logiki Latreia”, Patriarhon Idrima Paterikon Meleton, Thessalonic, 1971, pp. 55-62
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
Dumnezeu care lucra permanent în sufletul lui, căci avea rugăciunea inimii. Rugăciunea pentru el era o primă necesitate, ca și aerul pe care îl respira. Părinte Ioane, de acolo de unde ești, roagă-te pentru noi păcătoșii, pentru ca Dumnezeu să se milostivească de noi. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul. Amin. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Rugul Aprins sau liturghisitorii Adevărului / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1153, Anul IV, 26 februarie 2014. Drepturi de
RUGUL APRINS SAU LITURGHISITORII ADEVĂRULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347651_a_348980]
-
să fie vândut el și femeia și copiii și pe toate câte le are, ca să se plătească. Deci, căzîndu-i în genunchi, sluga aceea i se închina, zicînd: Doamne, îngăduiește-mă și-ți voi plăti ție tot. Iar stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul și i-a iertat și datoria. Dar ieșind, sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el și care-i datora o sută de dinari (o monedă foarte mică și
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
în biserică. În jurul catafalcului, familia așteaptă cu decență și durere slujba celor doi preoți. Lacrimile lor mă impresionează și mă dor, deopotrivă. Ridic ochii spre naos, căutându-l parcă pe Atotputernicul, căruia să-i încredințez ruga mea de a se milostivi de toți cei prezenți, care au nevoie de mângâierea Lui. Toți ascultă cu capetele plecare și cu inimile zdrobite, glasul Domnului, prin diafanele voci ale Părinților. Ei au pornit deja ultima slujbă, prin care vor ruga pe Domnul, să primească
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
care el obișnuia să pună pelin. Cum spuneam, moșu’ Chircuț a fost singurul copil a străbunicilor mei Bărnoaia și Chirca Barna, apărut în familia lor când nimeni nu se mai aștepta. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu că s-a milostivit de ei și le-a dăruit și lor un copil, Bărnoaia, proprietara de drept a terenului care urma să se cheme La Cimitir, s-a hotărât să doneze bisericii și satu-lui un sfert din el pentru a se face acolo
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
să vie măi iute acas’ ca să măncăm șî noi de cină! Eu alergam atunci bucuros la Trocărel, fiindcă-mi plăceau două lucruri: să ascult cum fac oamenii politică și să beau câte un gât de țuică atunci când taică-meu se milostivea și-mi dădea și mie când și când; nu-i vorbă, atunci când nu băga de seamă, mai sugeam și eu pe furiș din ciocanul lui. Uneori, când era prea obosit, nu se mai ducea la Trocărel, ci mă trimitea pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
trunchiuri încâlcite și în noaptea care se lăsase nici că se mai putea face ceva. Au pornit a doua zi cu mai mulți oameni în căutarea lor, dar truda le fu zădarnică. Copiii nu erau de găsit, fiindcă Dumnezeu se milostivise de ei și ca să mai viețuiască pe fața pământului pe fată o prefăcu într-o plăntuță verde, cu gust înțepător, bună de leac, pe care noi o știm sub numele leurdă sau aiul urșilor, iar pe băiat într-un firicel
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
ce sunt.Dar și eu sunt un mare poet.I-au impresionat versurile mele.( Citește biletul cu glas patetic.). Ajutați un poet, unul din sărmani/ cu famile grea și fără bani/ Să muncesc nu pot, nu am o mână/ Fiți milostivi, s-aveți o viață bună! (Către icoana Apostolului Iuda ).Sunt deștept, nu? Asta trebuie să învățăm! Să ni se dea! Aici, pe vas, să dea ăștia cu bani și cu două mâini, iar acolo să dea statul. El are de unde
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
fi făcut eu acolo? Neavând nici adresaalor mei și nici numărul lor de telefon. Am sunat la acasă la Finix (așa-i scriu eu mai pe scurt numele orașului... Phoenix),dar la mine acasă nu răspundea nimeni.Unul s-a milostivit de mine,dându-mi un pix, că n-aveam nici cu ce nici pe ce să notez.Cahârtie,am folosit o carte poștală neilustrata,care era de fapt un chestionaral tragicului „resting area”,desprefelul cum ne-a plăcut locul de
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
a doua zi să o luăm iarăși de la început. „Și așa au trecut în zbor anii. Radule, Radule!” (Radu Gyr) Altfel spus, “Abia după ce ai trecut prin iad poți vedea lumina și bunătatea lui Dumnezeu!”, scrie autorul. Dumnezeu S-a milostivit de blândul deținut Nicolae și l-a scos din Pitești, această “beznă de tuci” (Radu Gyr), pentru a-l duce la Canal. Câte n-a văzut și-acolo! A lucrat la o carieră de piatră. Și-a atenționat camarazii să
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VORBIND CU DUMNEZEU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciunea unui român Trimiteți Doamne îngerii mai jos, Milostiviți să ne privească-n față, Apoi să-i povestească lui Christos, Ce spaime-n iarna asta ne răsfață Ai pus și-n negurile ascunse Mare grija Ta și Sfântul Tău cuvânt. Purtăm în noi sulițe neunse Și-s multe, prea
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VORBIND CU DUMNEZEU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciunea unui român Trimite-ți Doamne îngerii mai jos, Milostiviți să ne privească-n față, Apoi să-i povestească lui Christos, Ce spaime-n iarna asta ne răsfață. Ai pus și-n negurile ascunse Mare grija Ta și Sfântul Tău cuvânt. Purtăm în noi sulițe neunse Și-s multe, prea
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356296_a_357625]
-
multe însușiri negative pentru care a fost lepădat de la fața lui Dumnezeu. Bogatul avea ca primă meteahnă îmbuibarea și lipsa de dragoste; el nu știa ce este mila. Era nemilostiv nu numai față de Lazăr, ci față de toți, căci nu se milostivea spre cel pe care-l vedea zilnic la poarta lui; cum s-ar fi milostivit asupra altora? Și apoi, oricine, oricât de aspru ar fi, când îi merge bine se face mai blând, mai prietenos, dar acel îmbuibat a rămas
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
primă meteahnă îmbuibarea și lipsa de dragoste; el nu știa ce este mila. Era nemilostiv nu numai față de Lazăr, ci față de toți, căci nu se milostivea spre cel pe care-l vedea zilnic la poarta lui; cum s-ar fi milostivit asupra altora? Și apoi, oricine, oricât de aspru ar fi, când îi merge bine se face mai blând, mai prietenos, dar acel îmbuibat a rămas ca o fiară sălbatecă. Căci una este ca un lipsit să nu ajute pe un
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
dai peste un munte de frumusețe, o poartă deschisă spre universul limbii române. Pare ușor a scrie proza și poezie, dar nu e nici pe departe o joacă, ci trăire intensă, voința, multă muncă și pricepere. Unii oameni au fost milostiviți cu zestrea talentului nativ și pentru acești aleși ai sorții curgerea scrisului are o așezare luminoasă, ca o suflare dumnezeiasca, cu o cursivitate aparte, muzicală. Pentru alții în schimb, arta scrisului se capătă cu anii. Bogăția cuvântul deține straturi de
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]