184 matches
-
țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de strapazanul bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de strapazanul bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
Acesta întârzia să apară, însă eram fericit. Am dat peste o zonă bogată în hanus. Strunghilul și hanusul sunt cei mai gustoși și mai căutați pești. Unul câte unul, îi trăgeam bucuros în barcă și îi aruncam separat în alt minciog. Uneori găseam câte doi sau trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru o asemenea vreme călduroasă și lipsită
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
să parcăm bărcile la locul lor! Un grup de turiste cu sânii goi, făcând un topless dezgustător pentru vârsta lor trecută de a doua jumătate și cu o fermitate îndoielnică a dotărilor, s-au repezit la bărci cu mâinile prin minciog, admirând peștii, sau punând peștele mai mare în pungile lor deja pregătite. Parcă era la piața de legume, iar ele se agitau să aleagă morcovii mai mari și mai frumoși. Incepuse să se extindă metoda nudismului, care se practica într-
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea pe datorie, așa că am preferat congelatorul în așteptarea vânzării. Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în minciog. Niciodată, zilele pe mare nu seamănă una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
larg. - Frate, hai să plecăm că nu mai ajungem la mal. - Gata, scoatem voltele, recuperăm parâma cu ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam de parâmă și valurile când ne ridicau deasupra coamei înspumate, când ne
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
piatră și am dat peste nisip. Nu mai prindeam nici un pește. Am plecat iar în necunoscut. Încercasem să pescuim cu câțiva metri mai lateral când am revenit de unde am oprit prima dată, trăgându-ne pe parâmă, dar fără rezultat în mincioguri. Stăteam tăcuți pe mare și nu se auzea decât clipocitul apei lovindu-se de copastia bărcii. Nu mai aveam curajul nici să schimbăm impresii despre aventura noastră. Nu știam unde ne aflăm, cât de departe de mal suntem și dacă
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1330668899.html [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
a înțepat peștele. Ridicând cu greutate, a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Alerga vesel nevoie mare cu bibanul în minciog să-i vadă toată lumea peștele prins de el. Taică-său a deschis a doua cutie cu bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să prindă și el ceva
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea să am o zi record de captură. Peștele era frumos și greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când s-a luminat de ziuă, de se vedea malul, fără să vreau, ochii mi se fixau mereu pe țărm. Doar muzica din difuzorul tranzistorului ruginit din cauza apei sărate, care tot îl stropea în timpul peregrinărilor mele
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
adresat fratelui: - Frate, hai s-o tăiem, că nu mai ajungem la mal! - Gata, scot voltele. Ridicăm ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam de parâmă și valurile când ne ridicau deasupra coamei înspumate, când ne
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401449506.html [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea să am o zi record de captură. Peștele era frumos și greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când s-a luminat de ziuă, de se vedea malul, fără să vreau, ochii mi se fixau mereu pe țărm. Doar muzica din difuzorul tranzistorului ruginit din cauza apei sărate, care tot îl stropea în timpul peregrinărilor mele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400596485.html [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
piatră și am dat peste nisip că nu mai prindeam nimic. Am plecat iar în necunoscut. Încercasem să pescuim cu câțiva metri mai lateral când am revenit de unde am oprit prima dată, trăgându-ne pe parâmă, dar fără rezultat în mincioguri. Noi credeam că mergem tot spre larg deoarece alegeam ca direcție orizontul cel mai strălucitor, de unde trebuia să apară soarele, deci credeam că mergem spre răsărit și totodată spre larg, însă până la urmă s-a dovedit că mergeam de fapt
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat" minciogul, cum zic pescarii și am scăpat "de arap", știu ei pescarii despre ce vorbesc. Din când în când, mai vedeam bambina cum se ridică. Dimineața era răcoroasă și eu stăteam pe canapeaua din spate a mașinii, la căldură, cu portiera
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
cum se ridică. Dimineața era răcoroasă și eu stăteam pe canapeaua din spate a mașinii, la căldură, cu portiera deschisă. Din această cauză am ratat și multe înțepături. La fixă încă nu se mișca nimic. Era ora opt și în minciog aveam câțiva cărășei. Nimic de soi, nimic mai răsărit, să fi fost un kilogram de pește. Deodată, în stânga mea văd zarvă mare: colegul de serviciu, cu lanseta peste sculele vecinului din dreapta, se lupta cu un pește ce trăgea puternic spre
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
Frate, hai s-o „tăiem” că nu mai ajungem la mal, spun eu. - Gata, scot voltele. Ridicăm ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile[ - plasă de pescuit cusută ca un sac pe o ramă din metal.] cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
caz, cu siguranță, doar mergem la o plimbare de relaxare, nu una profesională, cu toate că pescuitul este un sport, nu o profesie, în cazul meu. Și să știi că mâine s-ar putea, dacă prinzi o zi bună, să introduci în minciog mai multi pești decât până acum, am precizat eu. Mi-ar plăcea să fie satisfacție pe toate planurile, și pe baltă, și pe mal. - Aha, asta ai vrut să spui cu adevărat? - Desigur. - Mă bucur atunci, sună promițător.. Auzind replica
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
cu cine stau de vorbă. Era un cărășel până în trei sferturi de kilogram, destul de frumos pentru debut și promițător pentru ziua abia începută. Fiind malul drept, la nivelul apei, l-am scos ușor din apă, fără să fie nevoie de minciog și l-am introdus în juvelnic. Această activitate a trezit dintr-o dată interesul partenerei mele de pescuit, căruia nu-i mai era somn și fremăta nerăbdatoare pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. - Să-mi montezi și mie fixa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
slăbit nailonul, peștele a deschis gura și a abandonat cârligul. Se mișca nervos prin iarbă, gata s-o pornească din nou, la adăpostul apei, însă vigilent, l-am prins și l-am trimis alături de fratele său ceva mai mare, în minciog. Miruna devenise altă persoană acum! Nu mai era femeia somnoroasă și apatică, ci veselă și dornică de noi capturi. Am aruncat momeala pregătită de-acasă în locul unde pescuia ea, pentru a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
al meu. Luase aer, deci nu mai avea puterea de-a se opune. Credeam eu, dar nu era chiar așa. Când a simțit apropierea malului, a început din nou să se zbată cu forță. Am strigat la Miruna să țină minciogul în apă să aduc peștele direct în minciog, ca să nu-l scap la mal, atunci când se va lovi de iarbă. Cu grijă, am introdus crapul în minciog, am lăsat lanseta jos și am trecut la mânerul minciogului să-l aduc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
puterea de-a se opune. Credeam eu, dar nu era chiar așa. Când a simțit apropierea malului, a început din nou să se zbată cu forță. Am strigat la Miruna să țină minciogul în apă să aduc peștele direct în minciog, ca să nu-l scap la mal, atunci când se va lovi de iarbă. Cu grijă, am introdus crapul în minciog, am lăsat lanseta jos și am trecut la mânerul minciogului să-l aduc pe mal. Nu era așa mare, dar era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
din nou să se zbată cu forță. Am strigat la Miruna să țină minciogul în apă să aduc peștele direct în minciog, ca să nu-l scap la mal, atunci când se va lovi de iarbă. Cu grijă, am introdus crapul în minciog, am lăsat lanseta jos și am trecut la mânerul minciogului să-l aduc pe mal. Nu era așa mare, dar era nervos. Un crap românesc sălbatic, de trei kilograme, cu solzii mari cât unghia de la mâna unui bărbat, colorați în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Miruna să țină minciogul în apă să aduc peștele direct în minciog, ca să nu-l scap la mal, atunci când se va lovi de iarbă. Cu grijă, am introdus crapul în minciog, am lăsat lanseta jos și am trecut la mânerul minciogului să-l aduc pe mal. Nu era așa mare, dar era nervos. Un crap românesc sălbatic, de trei kilograme, cu solzii mari cât unghia de la mâna unui bărbat, colorați în gri-verzui. - Fiecare mănâncă ce prinde, parcă așa ziceai mai devreme
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
am ajutat să-l scoți, așa că este o captură comună, se alinta ea pe lângă mine, bucuroasă că am prins un pește așa de frumos. - Așa va să zică, eu mă muncesc cu el douăzeci de minute și tu doar ții două minute minciogul în apă și gata împărțeala! Bun comun, zici? Mă rog, dacă așa dorești tu... Dar, ținând cont că ești musafira și invitata mea, am să te tratez cu bucata de la coadă, unde sunt oase mai multe, glumesc eu. - Aceea s-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]