247 matches
-
anul IB, Școala Medie de tehnică medicală nr.4 -Roșiețeanu Marioara din comuna Rășiuța, Raionul Baia de Aramă Dumnezeeștile Liturghii, ediția 5, Tipografia Bisericească din Sfânta Mânăstire Cernica , 1927. Biserica Roșiuța Donată de Domnica, Dumitru Sperlea, an 1932, luna mai ziua 1.. Mineiul lunii Martie, Tipografia Cărții Bisericești, București, 1930. Biserica Roșiuța - 6 XII 1947, Donată bisericii din comuna Roșiuța Mehedinți, de Ilie și Nicolae Viorel Bucică din București.Mineiul lunii Februarie, Tipografia Cărții Bisericești, București, 1929. Biserica Roșiuța -6 XII 1947, Donată
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Biserica Roșiuța Donată de Domnica, Dumitru Sperlea, an 1932, luna mai ziua 1.. Mineiul lunii Martie, Tipografia Cărții Bisericești, București, 1930. Biserica Roșiuța - 6 XII 1947, Donată bisericii din comuna Roșiuța Mehedinți, de Ilie și Nicolae Viorel Bucică din București.Mineiul lunii Februarie, Tipografia Cărții Bisericești, București, 1929. Biserica Roșiuța -6 XII 1947, Donată bisericii din comuna Roșiuța Mehedinți de Ioana Bucică Osnaga din București.Penticostar, București, 1953 Biserica Roșiuța- lei 90. Donată de noi surori Zmaranda și Floarea Băciescu. 1965
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
îi învrednicească pe slujitorii Sfântului Altar, ca să aibă dragoste de Sfintele Slujbe în fașa credincioșilor, și Dumnezeu să aibă în paza credinței. Amin. Donată astăzi 26 octombrie 1968, duminică - Dumnezeu să ne aibă în paza lui. Ionică Osnaga, Cantor, Roșiuța.Mineiul lunii Ianuarie, ediția 3., în zilele Miron Cristea , Tipografia Cărților Bisericești din Sfânta Mânăstire Cernica 1926 Biserica Roșiuța -pe coperta din piele întărită, o cruce aurie înprimată la cald și inscripția cu litere aurii Donat de Vasile și Domnica Forlafu
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Acum când soțul său s-a întors este cuprinsă de remușcări și se roaga Cerului să o ajute. Aroldo însoțit de piosul Briano, care devenise prieten de nedespărțit al lui Aroldo după ce îi salvase viața acestuia în Palestina, se alătură Minei. Odată rămași singuri, Aroldo îi spune Minei cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat (Sotto îl sol di Siria ardente). Aceste vorbe accentuează sentimentul de vinovăție al Minei care izbucnește în lacrimi. Aroldo este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este cuprinsă de remușcări și se roaga Cerului să o ajute. Aroldo însoțit de piosul Briano, care devenise prieten de nedespărțit al lui Aroldo după ce îi salvase viața acestuia în Palestina, se alătură Minei. Odată rămași singuri, Aroldo îi spune Minei cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat (Sotto îl sol di Siria ardente). Aceste vorbe accentuează sentimentul de vinovăție al Minei care izbucnește în lacrimi. Aroldo este surprins de faptul că Mină nu mai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sale că bănuielile sale în ce îl privește pe Godvino sunt adevărate. Mină ia o pană de scris și începe să scrie, dar Egberto o întrerupe: “Îi scrii lui Godvino?“ o întreabă Egberto pe fiica lui. Zmulgănd hârtia din mână Minei el citește: “Aroldo, eu nu mai sunt demnă de tine...“ Într-un lung duet Egberto o sfătuiește să nu trimită scrisoarea pentru că se teme că Aroldo, la aflarea adevărului va muri de amărăciune. Tabloul 2. Marea sală a palatului lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
loco), acesta îi face declarații de dragoste. În cabaletta care urmează, Mină îi declară: “Blestemata să fie clipă când te-am ascultat!“. (Maledetto sia l'istante). Godvino refuză să plece. Egberto sosește aducând cu el două săbii și îi cere Minei să îi lase singuri. “Alege“ - îi spune Egberto întinzăndu-i cele două săbii. “Un duel?“ întreabă Godvino iar Egberto îi confirmă: “Da, și până la moarte!“ La început Godvino refuză să se apere invocând faptul că Egberto este prea bătrân, dar în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Inspirat de Ceruri Aroldo o iartă pe Mină și cei doi se îmbrățișează (Trionfi la legge divină d‘amor). Principalele arii din opera Aroldo Cavatina Sotto îl sol di Siria ardente - din actul I, scena 1 Rezumat: Aroldo îi spune Minei cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat. Cabaletta Non c'è più!... Perché?... la aria Sotto îl sol di Siria ardente Rezumat: Aroldo constată că soția lui Lină nu mai poartă inelul de logodnă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
simbolice ale textului sînt, uneori, subliniate cu o anume ostentație, absolut inutilă de altfel, pentru că ele ar fi ieșit oricum în evidență. În fine, personajele se bucură de un tratament cu totul inegal; dacă protagonistului îi revine "partea leului", dacă Minei Popescu i se dă posibilitatea să se impună ca prezență scenică, în schimb celălalt cuplu, Vera și Ștefan, este de-a dreptul sacrificat, pus doar să dea replica sau să îndeplinească ingratul rol de "liant". Un autor cu un plus
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
următor: În ținutul Solnoc - dobîca, populat în majoritate de români, li s-a împărțit comunelor cîte-un dicționăraș româno - maghiar de nume proprii ca să serve pentru a traduce numele noastre de botez în echivalente curat ungurești. Se știe ce rol joacă Mineiele adică Viețile Sfinților și Calendarul în viața poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere cad astfel firește în una și aceeași zi. Numai din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și ediția venețiană Glykis a Mineielor bizantine), ediția a doua a liturghierului, Svânta liturghie (pentru tipărirea căreia căpătase acordul patriarhului ecumenic din Alexandria, Partenie Prohoros) și Parimiile preste an în 1683, poate și un Octoih rămas neterminat
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și ediția venețiană Glykis a Mineielor bizantine), ediția a doua a liturghierului, Svânta liturghie (pentru tipărirea căreia căpătase acordul patriarhului ecumenic din Alexandria, Partenie Prohoros) și Parimiile preste an în 1683, poate și un Octoih rămas neterminat, atribuit de asemenea lui D. În ianuarie 1684, în timpul
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Testament (cu aproape două decenii înaintea integrării acestuia Bibliei de la București din 1688), D. fiind identificat cu unul dintre principalii revizori ai versiunii inițiale a textului, aparținând lui Nicolae Milescu. Viața și petrecerea svinților a servit apoi la întocmirea ediției Mineielor din 1698, apărute sub supravegherea lui Mitrofan al Buzăului, fostul episcop de Huși și colaborator al lui D., care, după pribegia mitropolitului moldovean în Polonia, își va relua și continua activitatea tipografică în Țara Românească. Cele dintâi contacte cu psalmii
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
dar și gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, care i-a fost dedicată („hărăzită”). În manuscris, au rămas scrieri istorice, teologice, texte în limbile greacă, latină și franceză, ce atestă amploarea orizontului său spiritual. Și-a adus contribuția la integrala românească a Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
fost dedicată („hărăzită”). În manuscris, au rămas scrieri istorice, teologice, texte în limbile greacă, latină și franceză, ce atestă amploarea orizontului său spiritual. Și-a adus contribuția la integrala românească a Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând la contribuție traduceri din vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un imn pentru primăvară și
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un imn pentru primăvară și aduce laude luminătorului Chesarie. În Mineiul pe mai, elogiază domnia lui Alexandru Ipsilanti, favorabilă dezvoltării învățămîntului și tipăriturilor. Menționează obiceiurile populare de Sf. Gheorghe, dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin calitățile lor literar-artistice. Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu, Mitropolia Ungro-Vlachiei. Filaret II, BOR, 1881, 5, 7; Melchisedec, Schițe biografice
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
1642 și confirmat apoi de cei patru patriarhi ai Răsăritului, text în care Meletie Syrigos introdusese câteva modificări și care fusese apoi imprimat, în 1667, în grecește - tălmăcire datorată tot lui Syrigos - în Olanda. Deschizând șirul de tomuri ce cuprind mineiele traduse de G. și imprimate la Buzău în 1698-1699, mitropolitul Theodosie Veștemeanu îl roagă pe cititor să ierte greșelile, tipograful vorbește despre cadența tensionată a muncii, despre lucrul noaptea, despre corecturi făcute în pripă („graba citirii la prube”) etc. Iertare
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
doar atunci când în Viața și petrecerea svinților a lui Dosoftei (care i-a stat sub ochi neîncetat) nu dădea peste „vieți” în redacție completă. În cele mai multe cazuri, cel care a făcut ca proloagele de la Iași „să intre” din nou în mineie l-a „îndireptat” doar pe Dosoftei. Deceniile brâncovenești ale literaturii române au avut în G. și un productiv autor de versuri. A scris „stihuri heraldice”, „versuri la stemă” pretinse de protocolul baroc al cărților în a căror apariție a fost
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
care acuma domnești, /Al celor ce-s în laudă vechilor Băsărăbești”) - elogiată în Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom - va fi subliniată cu nedisimulată mândrie pentru trecutul plin de glorie al țării și în stihurile din Pravoslavnica mărturisire și în cele din Mineiele buzoiene. G. se arată a fi poet de cursă lungă în tălmăcirea, din grecește, a primei povestiri în versuri (o lamentație, în fapt) din literatura română - Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV, I, 366. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Șerban
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Șerban Greceanu); ed. 2, București, 1746, reed. fragm. în Crestomatia seau Analecte literarie, îngr. Timotei Cipariu, Blaj, 1858, 195-203, în CHRM, I, 290-294; [Mineie], Buzău, 1698-1699; Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constantin Cantacuzino, marelui postelnic al Țării Rumânești, în Emil Vârtosu, O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, București, 1940, reed. în CPV, 37-48. Repere
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
1774 transcrie cu modificări și adaosuri Istoria politică și geografică a Țării Românești a lui Mihai Cantacuzino. N. R. oferă unele știri în plus despre Cantacuzini, dar pe parcurs îl vor interesa mai mult soarta beizadelelor domnitorului Alexandru Ipsilanti sau tipărirea mineielor de la Râmnic, de care fusese legat, decât refugiul vistiernicului Mihai Cantacuzino în Rusia. De la 1774, anul când se oprește cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară și informații inedite, ca tentativa lui
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
în balta Cișmegiului, București, 1857; Căința lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Misterele mahalalelor sau Cronica scandaloasă a orașului, I-IX, București, 1857-1858; O fată de măritat, București, 1858; ed. București, 1908; Iane Halvagiopol, București, 1858; ed. Râmnicu Vâlcea, 1872; Panorama sau Mineiele lui Nikipercea, I-II, București, 1860; O pagină a vieții mele sau 22, 23 și 24 ianuarie 1859, București, 1861; Iluștrii contimporani, București, 1861; Întemnițările mele politice, București, 1861; Talmeș-balmeș de la nașu-meu Nikipercea, I-II, București, 1861-1863; Farfara, București, 1865
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]