74 matches
-
este, de regula, dreptunghiulară, dar poate fi și triunghiulară. În suitori, galerii transversale sau nișe și în galeriile executate în corpurile de substanță minerală utilă izometrice (volburi, stockuri, masive), brazdele se recoltează dintr-un perete. În mod excepțional, în cazul mineralizațiilor cu o dispersie foarte mare a componenților utili sau cu un contur extrem de neregulat, se pot proba ambii pereți. În cazul zăcămintelor tabulare cu înclinare medie și mare, cercetate cu lucrări miniere care cuprind în profilul lor corpul de substanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
transversale. În cazul grosimilor foarte mici (până la 10 cm), brazdele se dispun longitudinal pe tavanul galeriilor direcționale sau pe un perete al suitorilor. Lungimea brazdelor se justifica în funcție de grosimea corpurilor de substanță minerală utilă, de gradul de variabilitate a calității mineralizației și de alternanța diferitelor șorțuri de minereu și tipuri de roci. În cazul zăcămintelor cu grosimea de 0,10-1,5 m, lungimea brazdelor este egala cu grosimea corpurilor de substanță minerală utilă. La zăcămintele tabulare cu grosimi mai mari de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
prin ciupire) consta în extragerea aceleiași cantități de substanță minerală utilă din fiecare punct al unei rețele uniforme (de regula rectangulară) de pe suprafața ce urmează a fi probată. Amestecul materialului rezultat din toate punctele de pe suprafața probată constituie proba, cu mineralizația uniforma. Probarea prin răzuire consta în scoaterea unei felii de substanță minerală utilă de aceeași grosime pe toată suprafața ce constituie o proba. Probarea prin răzuire este cea mai exactă, dar ea este dificil de executat și foarte costisitoare. Ea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
minerale utile, având valori crescânde de la 0,05 pentru substanțele minerale utile omogene, până la 2-3 pentru minereurile cu o repartiție extrem de neuniformă a componenților utili; c) valoarea coeficientului K se va stabili, experimental, pentru fiecare zăcământ, separat pe tipuri de mineralizație, astfel: ... - se fixează în zăcământ un număr de puncte de probare suficient (cel puțin 3) pentru ca materialul recoltat să fie reprezentativ pentru tipul mineralizației în cauza; - din fiecare loc de probare stabilit se recoltează probe prin metoda adoptată pentru tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
utili; c) valoarea coeficientului K se va stabili, experimental, pentru fiecare zăcământ, separat pe tipuri de mineralizație, astfel: ... - se fixează în zăcământ un număr de puncte de probare suficient (cel puțin 3) pentru ca materialul recoltat să fie reprezentativ pentru tipul mineralizației în cauza; - din fiecare loc de probare stabilit se recoltează probe prin metoda adoptată pentru tipul respectiv de mineralizație, apoi se comasează materialul din toate probele, constituindu-se o proba unica pentru experimentarea prelucrării; - proba unica se prelucrează succesiv, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
fixează în zăcământ un număr de puncte de probare suficient (cel puțin 3) pentru ca materialul recoltat să fie reprezentativ pentru tipul mineralizației în cauza; - din fiecare loc de probare stabilit se recoltează probe prin metoda adoptată pentru tipul respectiv de mineralizație, apoi se comasează materialul din toate probele, constituindu-se o proba unica pentru experimentarea prelucrării; - proba unica se prelucrează succesiv, de cel puțin cinci ori pentru valori crescânde ale coeficientului K, începând cu o valoare minimă (se recomanda să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
repartiției uniforme a componenților chimici, 0,2; 0,4; 0,6; 0,8 și 1, în cazul compoziției mineralogice complicate și al repartiției neuniforme a componenților chimici și 0,5; 1; 1,5; 2; 2,5 și 3, în cazul mineralizațiilor cu o compoziție mineralogică foarte complicată și cu o repartiție foarte neuniformă a componenților chimici); - din proba redusă, pentru fiecare valoare a coeficientului K se recoltează cel puțin 10 probe pe care se fac analize chimice; - înaintea trecerii la fiecare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
sau ladă în care se introduce o probă va fi însoțit de un bilet în care se vor specifica numărul probei, locul și data recoltării, dimensiunile probei și numele colectorului, iar în carnetul de teren se fac descrierea amănunțită a mineralizației în locul probat și o schiță cu cartarea locului probei. Fiecare lot de probe trimis la laborator (sau la stația de prelucrare a probelor, dacă aceasta nu este în cadrul laboratorului) va fi însoțit de un borderou de expediere care va cuprinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
teritoriul respectiv; ... d) să intensifice cercetarea rezervelor la mare adîncime și în zonele mai greu accesibile; ... e) să aplice noi metode și tehnici de cercetare, care să permită evidențierea mai rapidă a tuturor substanțelor utile conținute în zăcăminte, inclusiv a mineralizațiilor cu conținuturi sărace. ... Art. 15. - Unitățile industriei extractive au obligația să dezvolte extracția resurselor de combustibili, minereuri metalifere și nemetalifere, roci și alte substanțe, prin exploatarea și recuperarea maximala a rezervelor geologice și a substanțelor utile conținute de acestea pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141830_a_143159]
-
Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime de 42 km și un debit mediu de 9 mc/ s. Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
2,3 g/l CO. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale. În cadrul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
din România care din anul 2004 deține activitățile geologice pentru uraniu. Se află în portofoliul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Societatea are ca scop realizarea lucrărilor de cercetare geologică (prospecțiune și explorare) în vederea identificării și conturării mineralizațiilor radioactive, precum și executarea de lucrări de investiții, prin efectuarea de acte de comerț corespunzătoare obiectului de activitate. Număr de angajați în 2016: 22 Istoric: În anul 1950 începe, sub autoritatea statului român și în coordonarea Uniunii Sovietice, primul program geologic
Radioactiv Mineral () [Corola-website/Science/321177_a_322506]
-
lucrări de investiții, prin efectuarea de acte de comerț corespunzătoare obiectului de activitate. Număr de angajați în 2016: 22 Istoric: În anul 1950 începe, sub autoritatea statului român și în coordonarea Uniunii Sovietice, primul program geologic intensiv de identificare a mineralizațiilor radioactive din zona Banat și Bihor având ca bază informațională cercetările germane de la începutul celui de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1952, în paralel cu activitatea geologică, este demarată exploatarea minieră de uraniu în cariera de la Băită, județul
Radioactiv Mineral () [Corola-website/Science/321177_a_322506]
-
Institutul de Mine București", Facultatea de Geologie, Secția de Geofizică, după studii în perioada 1951-1956, devenind inginer geofizician. Din 1968 a devenit doctorand la "Institutul de Petrol, Gaze și Geologie", cu o teză cu titlul "Studiul petrofizic și geofizic al mineralizațiilor „porphyry copper" din Munții Metaliferi." A renunțat la elaborarea și susținerea tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof.
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și Cârnic. În 1972 a contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
distinctă, bine conturată, grefata pe structuri geologice care-i sporesc coeficientul de identitate. Fundamentul culoarului se acceptă ca fiind structurat la nivelul mai multor hosturi si grebene, care expun aspecte mofologice, fosile." Comuna Vețel deține în spațiul montan și piemontan mineralizații de sulfuri polimetalice și cuprifere, identificându-se mari rezerve de plumb, zinc, cupru, aur, argint si chiar elemente rare. Multe activități de explorare au avut loc în perimetrul Muncelul Mic și Muncelul Mare. Dezvoltarea comunei Vețel a fost bazata pe
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru se găsesc ape freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil. Multe din apele freatice de pe teritoriul satului nu îndeplinesc condițiile de potabilitate stabilite prin STAS 1342, datorită mineralizației ridicate, conținând multe sulfuri și cloruri. Acestora se adaugă canalele artificiale de desecare din zonele cunoscute ca "Lunca Mică"(la nord) și "Lunca Mare"(la sud), care au avut ca scop hidroameliorarea zonei, precum și canalele de irigații. Pădurea Tătaru situată
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
anului, nivelul hidrostatic înregistrează variații de 2-3 m. De asemenea se reduce considerabil, la unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc în jurul localității Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura comunei Șipote. De aceea, se impune executarea de lucrări hidroameliorative și hidrotehnice, care să prevină și să limiteze viiturile de pe râul Miletin. Sub aspectul mineralizației totale, aproape toate apele interceptate, atât în zona freatică, dar și cele de profunzime au un conținut mineral ce le-ar îndreptăți să fie caracterizate ca ape minerale, în general. Astfel, prin foraje de mare adâncime s-ar putea să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
doar de galerii subterane și nenumărate goluri, care reprezintă un real pericol pentru comunitate pentru că se pot prăbuși oricând. Iar aceste goluri sunt în mare parte responsabile de poluare. Și aș dori să explic puțin această afirmație. Aceste goluri conțin mineralizații asociate sulfurilor de fier, care în combinație cu apa și cu aerul produc o soluție slab acidă, care practic dizolvă toate metalele grele din zăcământ, care sunt deversate necontrolat, fără niciun fel de tratare prealabilă. Nu știu la ce păsări
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
ape termale la o temperatură de 660 C. Analiza chimică efectuată de către I.M.F.B.R.M. indică o apă sulfuroasă (12,2 mg/l), clorurată (4254,8 mg/l), iodurată (25,4 mg/l), bromurată (5 mg/l), sodică (2731 mg/l), hipotonă (mineralizația totală este de 7891,3 mg/l). Calitățile sunt superioare celor ale apelor de la Mont Dore (Franța), din zona Bath (Marea Britanie), de la Băile Rudas din Budapesta, din zona Hot Springs ( S.U.A. ) sau de la Bagni di Luca (Italia). Apa este recomandată
Agenda2003-31-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281329_a_282658]