126 matches
-
și volumului; - conversia substanțelor rămase într-o formă care să permită recuperarea sau depozitarea; - exploatarea energiei produse. Oxidarea la temperaturi înalte transforma componenții organici în oxizi gazoși specifici, care sunt mai ales bioxidul de carbon și apă. Componenții anorganici sunt mineralizați și transformați în cenușă. La incinerarea deșeurilor municipale, reziduurile rămase după recuperarea materială sunt tratate termic. În sistemul integrat de depozitare, incinerarea deșeurilor periculoase este luată în considerare alături de depozitarea lor controlată și tratarea chimică/fizică/biologică a acestora ca
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
control al procesului de ardere este posibilă influențarea proceselor de conversie și a debitului de substanțe, astfel încât să se minimizeze emisia de poluanți în aer (incluzând substanțe organice, CO, NO(x)) în sistemul general al incineratorului. Deșeurile sunt, de asemenea, mineralizate într-o proporție mare și reduse la stare inertă. În ciuda optimizării calității zgurei, ca urmare a controlului procesului de ardere crește încărcătură în poluanți în gazul neepurat (gaz rezidual după ardere). Aceasta este irelevant în ceea ce privește emisia de gaze reziduale, atâta timp cât
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activității respective; - orice materiale solide provenite de la activități autorizate de minerit și/sau de preparare a minereurilor de uraniu și/sau toriu, inclusiv minereuri de uraniu și/sau toriu și roci mineralizate cu uraniu și toriu, excavate și scoase la suprafață, care conțin cel puțin un radionuclid natural din seriile uraniului și toriului cu o concentrație a activității pe unitatea de masă mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizării fără
NORME din 24 noiembrie 2003 de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154820_a_156149]
-
sănătoase tăiate într-un abator, sau uscat timp de 42 de zile la o temperatură medie de cel putin 20°C, ori încălzit timp de o oră înainte de uscare la o temperatură la centru de cel putin 80°C, precum și mineralizat timp de o oră înainte de uscare la o temperatură la centru de cel putin 80°C, fie supus înainte de uscare unui proces de acidificare astfel încât pH-ul la centru a fost menținut la mai puțin de 6, timp de cel
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 29 septembrie 2003 ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155335_a_156664]
-
mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu și pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activității respective; - orice materiale solide provenite de la activități autorizate de minerit și de preparare, inclusiv minereuri de uraniu și toriu și roci mineralizate cu uraniu și toriu, excavate și scoase la suprafață, care conțin cel puțin un radionuclid natural din seriile uraniului și toriului, cu o concentrație a activității pe unitatea de masă mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizării fără
NORME DE SECURITATE RADIOLOGICĂ din 10 iulie 2006 privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180355_a_181684]
-
prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.) Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activității bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric și amoniacal. Principalul factor de evoluție spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcție de valoarea raportului C/N. Îngrășămintele organice cu un raport C/N scăzut ( 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor. d) Principii generale de fertilizare echilibrată ... În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informația obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul. Astfel, se poate considera pentru
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
distribuie îngrășămintele organice. Valorile rezultate nu trebuie să depășească 170 kg N/ha/an. Cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natură animală aplicate pe teren. Cantitatea de azot mineralizată depinde de istoria aplicării îngrășămintelor organice pe terenul considerat. În cazul aplicării an de an a aceleiași cantități de azot sub formă de îngrășăminte organice de natură
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
aplicate pe teren. Cantitatea de azot mineralizată depinde de istoria aplicării îngrășămintelor organice pe terenul considerat. În cazul aplicării an de an a aceleiași cantități de azot sub formă de îngrășăminte organice de natură animală în medie procentul de azot mineralizat față de azotul total din îngrășăminte este: - Anul 1 - 10% - Anul 5 - 40% - Anul 10 - 54% - Anul 15 - 64% - Anul 20 - 74% - Anul 25 - 80% - Anul 50 - 94% Astfel dacă se aplică în fiecare an 170 kgN/ha din îngrășăminte organice
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
1 - 10% - Anul 5 - 40% - Anul 10 - 54% - Anul 15 - 64% - Anul 20 - 74% - Anul 25 - 80% - Anul 50 - 94% Astfel dacă se aplică în fiecare an 170 kgN/ha din îngrășăminte organice de natură animală atunci cantitatea de azot mineralizată din îngrășăminte este: - Anul 1 - 17 kgN/ha - Anul 5 - 68 kgN/ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x cantitatea de azot din gunoiul de grajd aplicat pe teren). În cazul în care cantitatea de azot mineralizat din îngrășămintele organice de natura animală este mai mare decât
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x cantitatea de azot din gunoiul de grajd aplicat pe teren). În cazul în care cantitatea de azot mineralizat din îngrășămintele organice de natura animală este mai mare decât valoarea impusă de standardul maxim atunci nu se mai aplica îngrășăminte minerale. În unul din exemplele de calcul prezentat în capitolul 7.2 cantitatea totală de azot provenită de la animalele
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.) Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activității bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric și amoniacal. Principalul factor de evoluție spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcție de valoarea raportului C/N. Îngrășămintele organice cu un raport C/N scăzut ( 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor. d) Principii generale de fertilizare echilibrată ... În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informația obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul. Astfel, se poate considera pentru
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
distribuie îngrășămintele organice. Valorile rezultate nu trebuie să depășească 170 kg N/ha/an. Cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natură animală aplicate pe teren. Cantitatea de azot mineralizată depinde de istoria aplicării îngrășămintelor organice pe terenul considerat. În cazul aplicării an de an a aceleiași cantități de azot sub formă de îngrășăminte organice de natură
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
aplicate pe teren. Cantitatea de azot mineralizată depinde de istoria aplicării îngrășămintelor organice pe terenul considerat. În cazul aplicării an de an a aceleiași cantități de azot sub formă de îngrășăminte organice de natură animală în medie procentul de azot mineralizat față de azotul total din îngrășăminte este: - Anul 1 - 10% - Anul 5 - 40% - Anul 10 - 54% - Anul 15 - 64% - Anul 20 - 74% - Anul 25 - 80% - Anul 50 - 94% Astfel dacă se aplică în fiecare an 170 kgN/ha din îngrășăminte organice
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
1 - 10% - Anul 5 - 40% - Anul 10 - 54% - Anul 15 - 64% - Anul 20 - 74% - Anul 25 - 80% - Anul 50 - 94% Astfel dacă se aplică în fiecare an 170 kgN/ha din îngrășăminte organice de natură animală atunci cantitatea de azot mineralizată din îngrășăminte este: - Anul 1 - 17 kgN/ha - Anul 5 - 68 kgN/ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x cantitatea de azot din gunoiul de grajd aplicat pe teren). În cazul în care cantitatea de azot mineralizat din îngrășămintele organice de natura animală este mai mare decât
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x cantitatea de azot din gunoiul de grajd aplicat pe teren). În cazul în care cantitatea de azot mineralizat din îngrășămintele organice de natura animală este mai mare decât valoarea impusă de standardul maxim atunci nu se mai aplica îngrășăminte minerale. În unul din exemplele de calcul prezentat în capitolul 7.2 cantitatea totală de azot provenită de la animalele
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
fi izolate de pădure cu o bandă de 10 m lățime de pe care se va defrișa toată vegetația. Articolul 69 Parchetele de exploatare vor fi izolate de restul pădurii printr-o bandă izolatoare perimetrală de 10 m, care se va mineraliza. Această bandă va putea constitui drum de acces și o eventuală bază de lansare a contrafocului în cazul unui eventual incendiu de proporții. Articolul 70 La recoltarea materialului lemnos din pădure, indiferent de natura produselor, se va acorda deosebită atenție
REGULAMENT din 8 august 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183866_a_185195]
-
paralele cu direcția de înaintare a focului; ... b) cu cai și tractoare se scot arborii pe măsura doborârii lor în afara zonei cu pericol de incendiu și se curăță zona de uscături; ... c) cu plugurile cu cai sau cu tractoare se mineralizează o bandă de 2-3 m lățime pe mijlocul benzii formate prin scoaterea arborilor și se încearcă aplicarea contrafocului; d) echipe de muncitori, cu ajutorul paletelor și lopeților, urmăresc și opresc răspândirea de frunze și lujeri aprinși și duși de curenți de
REGULAMENT din 8 august 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183866_a_185195]