110 matches
-
activitatea minerilor suna astfel: „NOROC BUN” DE HERMUNDURORUM METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare și ca denumire de mină în Erz, iar în 1680 expresia de „NOROC BUN” își găsește folosire ca salut mineresc în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
istoriei miniere, care are și așa multe goluri ce cu greu mai pot fi completate”. ************************************** Acum, când Mina Petrila „a murit”, nu-mi rămâne altceva de făcut decât să urez din toată inima orașului Petrila : NOROC BUN ! Pentru că, scump oraș mineresc, vei avea mare-mare nevoie de așa ceva ... Și - cât de curând - va urma întreaga Vale a Jiului, Valea Plângerii din următorii ani ... (surse : Wikipedia și www.greenstone bjc.ro. Constantin Jujan, Tiberiu Svoboda - MINA PETRILA 150 DE ANI DE ACTIVITATE ÎN
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera să și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTĂ VARVARĂ“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diplomă de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu, Universitatea București, Prof. Univ. Dr. Adrian Boeru, Universitatea Națională de Arte, Prof. Univ. Dr. Viorica Bălteanu, Universitatea Politehnica Timișoara, Constantin Dobre, fost organizator și conducător al revoltelor minerești din Valea Jiului, Lupeni, august 1977, istorici de pe ambele maluri ale Prutului, că profesorii Vasile Lechintan, Cristian Troncota și Alexandru Moraru, cât și, mai ales, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, dl. Octav Bjoza, la care se adaugă o listă
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române, Eminescu“. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului, Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române, Eminescu”. Urmare faptului că Al. Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „SFÂNTA VARVARA”, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al. Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
se acomodeze cu noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în București. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un virtual apartament. Ne-am înțeles ca
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
se acomodeze cu noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în capitală. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din municipiul Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un posibil apartament. Ne-am înțeles
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
adevărat, extrem de elegantă, de șic, dar... Uite-așa devii nostalgic. Ce șoc producea, după '90, papionul lui Rațiu, într-o societate (dacă o putem numi așa), în care exuberantul accesoriu reprezenta pur și simplu... România burgheză. Țară despre care comandourile minerești cunoșteau tot atît cît despre Patagonia. Confruntările verbale ale desantului țărănist cu adversarii săi comuniști, stînd, ele, sub semnul papionului, asezonate cu zîmbetul firesc-jovial, ne făceau să zîmbim. Chiar și pe noi, încă puțini pe-atunci, care ne dădeam seama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
controlul temperaturii și obținerea produsului finit (metalul)-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul (arama). În multe așezări s-au descoperit vestigii ale activității minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de metal: Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor), Ghelari și Teliuc (jud. Hunedoara), Dulceanca (jud. Teleorman), Dodești (jud. Vaslui). Datele istorice-arheologice indică faptul că erau valorificate exploatările de fier, aramă, plumb, metale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tipare pentru turnat obiecte de metal în așezări și cimitire, dovadă a existenței unor ateliere, a unor meșteri ambulanți, care lucrau în obști pentru folosul lor și pentru tributul destinat migratorilor.6 Este important de subliniat că toate aceste activități minerești erau specifice autohtonilor, latini și creștini-românii, nici una din populațiile migratoare (alogene) sau nomade nu s-au ocupat cu mineritul. Numai populația locală, autohtonă, care cunoștea de secole locurile de exploatare a minereurilor și tehnica de prelucrare a metalelor, putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în special ostășești). Apar, de asemenea, mostre din „folclorul mineresc”. E.O.
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă. Mobilizarea deosebită a minerilor din Valea Jiului își are sursele în rețelele sociale dense, în structura de oportunitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX), Timișoara
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
colaborare cu Doina Iliescu), Timișoara, 1998; Pagini din istoria esteticii românești, Timișoara, 1998; Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă, Timișoara, 1999; Portrete Mihai Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei românești. 1575-1925, Timișoara, 1999. Culegeri: Cântece populare minerești, București, 1969 (în colaborare cu Ana Șoit); Ce-am în inimă și-n gând, introd. edit., Timișoara, 1968 (în colaborare cu Ilie Birău); Legende minerești, Timișoara, 1974. Ediții: Simion Bărnuțiu, Estetica, pref. edit., București, 1972; Constantin Dimitrescu-Iași, Studii de estetică
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei românești. 1575-1925, Timișoara, 1999. Culegeri: Cântece populare minerești, București, 1969 (în colaborare cu Ana Șoit); Ce-am în inimă și-n gând, introd. edit., Timișoara, 1968 (în colaborare cu Ilie Birău); Legende minerești, Timișoara, 1974. Ediții: Simion Bărnuțiu, Estetica, pref. edit., București, 1972; Constantin Dimitrescu-Iași, Studii de estetică, tr. Traian Drăgoi, introd. edit., București, 1974; Matila C. Ghyka, Estetica și teoria artei, tr. Traian Drăgoi, postfața edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Luceafărul - Der
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
concisă și rapidă, par marcate uneori în exces de experiența jurnalistică. Fie că trece în revistă prin prisma unui triunghi erotic, dar după schema realismului socialist, mutațiile de conștiință pricinuite de transformările de după al doilea război mondial într-un mediu mineresc (Triunghiul) sau urmărește cursa împotriva morții a unui om accidentat, care își rememorează viața într-o confesiune aflată la limita halucinației (Criza de timp), fie că celebrează patetic sau solemn eroismul voluntarilor pe frontul antihitlerist (Marșul alb, Luptătorul fericit și
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
versul, din același poem, care dădea asigurări agresorului cum că bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. Cam așa ceva bombăneam eu în acele vremuri, deși nu-mi era la îndemână când vedeam la televizor cum ciomegele minerești făceau ordine prin Universitate, încurajate de aceeași iscusită derivă între ficțional și non-ficțional care a schimbat chipul teroriștilor din decembrie cu acela al legionarilor din iunie. Campanie electorală în lumea lui hanți și gredli Vânturile, valurile ne poartă prin te
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
naționale. Abia atunci vor lupta ele în felul locuitorilor din palanca Solnok, din același an al Hegirei, adică nu vor lupta ci vor fugi din țară, așa cum au strigat gospodinele cetății ciobanului Bucur, în anul 1990, în vremea când oștile minerești, călăuzite de victorie, în luna șevval, la 13-14 iunie, după calendarul ghiaur, au transformat în geamii sedii de ziare, de partide și amfiteatre ale nelegiuților din Universitate. Astăzi, după zece ani, luptătorii credinței și gaziii nu mai trec prin foc
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din "zona liberă de comunism", nu e un tânăr oarecare, cum l-au prezentat cei interesați să îngâne puterea, ci președintele Ligii Studenților, omul care nu s-a abătut o clipă de la regula nonviolenței. Răpit și maltratat de o ceată "minerească", amenințat cu moartea, el a fost aruncat în închisoare și supus la un regim ce dezonorează societatea însăși. Cunosc Jilava din proprie experiență. Știu la ce se poate aștepta oricine intră acolo și îmi dau seama cât riscă Marian Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care-o iubit / Nu care n-o trebuit!! limită pe sursa călătoriei, într-o aiurire pe care cîrdășia munte-autobuz o întrece, nu tu zone de vegetație, etaje de vegetație, repertoriu funcțional, stație Salvamont, stațiune, mină sau bloc turn de oraș mineresc egal te aștepți să apară! orașul autogară cît plăcinta betoanelor, nu Abrud, Cîmpeni, jalea folclorică Gîndu' și străinătatea / Îți mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
împușcat? A.B.: Am încercat. Am tot întrebat încolo și încoace să aflu cine a fost, dar nimeni nu știa. Eram la prima mea experiență de acest gen. Nu era vorba despre moarte. Cu ea eram obișnuit. Mă obsedau înmormântările minerești. Să făceau întotdeauna seara, cu fanfara minerească. De multe ori auzeam acele melodii, care pe mine mă cutremurau. Era însă primul contact cu un om împușcat. Era perioada când mașinile negre bântuiau prin sat și atmosfera mi-era cunoscută, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]