KorAP: Find »[drukola/base=minerit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...93 >

2,307 matches

Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429

cu celebrul zăcământ de la Comstock din Virginia City, Nevada, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, care a echilibrat balanța comercială a SUA în acea vreme. Or, noi și urmașii noștri nu avem moștenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureșene (cu 10-12 g aur per tonă și 50 g argint per tonă), ci și pe cele de la Roșia Montană (2 g aur și 15 g argint per tonă), și Certej - Deva (8-10 g aur și 150 g

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muntii-nostri-aur-poarta/ [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989

explodeze.... Bum, mă voi azvârli în acel foc Chiar fără suflet voi rămâne Fiindcă o astfel de iubire nicicând nu moare... BIOGRAFIE Valmira Sejdiu s-a născut (27/06/1982) la Runik, comuna Skenderai (Republica Kosova). A absolvit Facultatea de Minerit și Metalurgie la Mitrovița (2007), după care Masterul (2012). Din 2004 participă la Simpozionul Internațional de Știință în domeniul Materialelor, în Vlora și Tetova, unde și-a publicat unele studii în calitate de autor și coautor. A participat cu lucrări și la

POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468496158.html [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948

realizat și mai aproape de eșec decât a scrie în rime, fiindcă versul alb trebuie să fie un extract de metafore, un izvor din care să curgă aurul liric de la sine, gata topit ca să umple formele fără a fi nevoie de minerit, în vreme ce aurul din filonul poeziei în scriere clasică se extrage greu, prin minerit anevoios și trebuie topit și turnat în forme cu mari eforturi și multă combustie. Cadența și rima imprimă cantabilitate care place minții și simțurilor. Poezia modernistă și

CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
trebuie să fie un extract de metafore, un izvor din care să curgă aurul liric de la sine, gata topit ca să umple formele fără a fi nevoie de minerit, în vreme ce aurul din filonul poeziei în scriere clasică se extrage greu, prin minerit anevoios și trebuie topit și turnat în forme cu mari eforturi și multă combustie. Cadența și rima imprimă cantabilitate care place minții și simțurilor. Poezia modernistă și postmodernistă lipsită de cantabilitate este foarte puțin poezie, este mai degrabă... zicere, înșiruire

CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203

Acasa > Manuscris > Povestiri > CAZUL INGINERULUI PARDOS Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului CAZUL INGINERULUI PARDOS Mineritul, ca în orișice altă meserie există acei conducători tehnici numiți; ingineri. Inginerul miner este cel care din birou dirijează de la un fel de pupitru nevăzut anumiți factori tehnici. Inginerul dă anumite dispoziții care concordă cu anumite stări de lucru din

CAZUL INGINERULUI PARDOS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Cazul_inginerului_pardos_mihai_leonte_1368539935.html [Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203]
Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189

pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele păstrării unității lor și a spațiului pe care se așezaseră vrednicii lor înaintași. Sărăciseră grabnic, dar își păstraseră demnitatea aflând iute un alt mijloc de subzistență: prelucrarea lemnului, atât

LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419099287.html [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
Corola-blog/BlogPost/337757_a_339086

trilion. Însă Lord spune că nu ar fi tocmai imposibil ca, în anii care vin, să vedem apărând tot mai multe companii de talia Microsoft. Mai ales în contextul uriașului potențial al unei noi industrii care ar putea genera trilioane: mineritul spațial. Îți recomandăm Visul lui Elon Musk prinde contur: imagini cu Gigafactory, cea mai mare fabrică din lume care se construiește în deșertul Nevada Potențiale locuri de joacă ale primului „trilionar” 1. Mineritul spațial Spusele lui Bob Lord sunt întărite

„Ține minte, tinere, un miliard nu mai e ce era...” Primul trilionar va apărea în timpul vieții noastre și nu va fi Bill Gates by https://republica.ro/ztine-minte-tinere-un-miliard-nu-mai-e-ce-era-primul-trilionar-va-aparea-in-timpul-vietii-noastre-si-nu [Corola-blog/BlogPost/337757_a_339086]
noi industrii care ar putea genera trilioane: mineritul spațial. Îți recomandăm Visul lui Elon Musk prinde contur: imagini cu Gigafactory, cea mai mare fabrică din lume care se construiește în deșertul Nevada Potențiale locuri de joacă ale primului „trilionar” 1. Mineritul spațial Spusele lui Bob Lord sunt întărite de afirmațiile lui Peter Diamandis, care susține că primul trilionar ar putea fi făcut în (și) de industria spațială. Diamandis, fondatorul X Prize Foundation, spunea, la International Space Development Conference, că „acolo sus

„Ține minte, tinere, un miliard nu mai e ce era...” Primul trilionar va apărea în timpul vieții noastre și nu va fi Bill Gates by https://republica.ro/ztine-minte-tinere-un-miliard-nu-mai-e-ce-era-primul-trilionar-va-aparea-in-timpul-vietii-noastre-si-nu [Corola-blog/BlogPost/337757_a_339086]
Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834

în mână nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalți, mie să-mi fie bine”... George PETROVAI: Credeți că această clinică o să-i ajute pe localnici să-și oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariției a mineritului, silviculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluționaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în

AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
Corola-blog/BlogPost/348096_a_349425

zăcământ imens de minereuri cuprifere, cu un conținut bogat în cupru, dar și alte metale. Că astăzi la sucursala minieră ,,MOLDOMIN’’S.A. mai lucrează mai puțin de 1500 persoane din cei peste 10.000 existenți la 01ianuarie1990, nu înseamnă că mineritul va dispare. În subsolul Munților Locvei minereul așteaptă oameni cu bani pentru a investi, și pentru a scoate la suprafață bogăția inestimabilă din adâncuri. Dar chiar dacă ,,inima orașului’’ înainte de Revoluție era mina, mai funcționau în oraș două importante șantiere de

MOLDOVA NOUĂ, ORAŞUL CARE M-A ADOPTAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Moldova_nou_ora_ul_care_m_a_adoptat.html [Corola-blog/BlogPost/348096_a_349425]
Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073

guvernului post revoluționar a acceptat să distrugă cu bună știință obiective la care chiar dumnealui participase la construirea lor. Exemplul cel mai elocvent fiind Secția de mangan de pe lângă uzina de preparare de la Moldova Nouă. Acestea sunt doar unele aspecte din minerit. S-au desființat acele CAP - uri și SMT - uri care au lăsat agricultura românească fără o bază materială. Au început să se dea despăgubiri țăranilor niște sume cu care nu puteai cumpăra mai nimic. Toate atelajele agricole aduse de țărani

1 UNDE EŞTI COMUNISMULE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423173740.html [Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073]
Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468

unele dintre ele încă existente pe harta țării. Un astfel de loc este Valea Jiului ... Un astfel de oraș este Petrila ... ************************************** ISTORIA APARIȚIEI SALUTULUI MINERESC : „NOROC BUN, ORTACE !” Este salutul tradițional general valabil al minerilor de pretutindeni, cu rădăcini adânci în mineritul de minereuri din munții Apuseni, zona munților Erz și Mansfield din Germania. Unde și cum s-a născut expresia de „NOROC BUN" nu se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al coloniștilor sași (hospitas), sub ocupația cărora Zlatna devine

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
Zlatna, colegilor de muncă ing. Fischer Károly și stagiarul Posch Lipot conducători la construcția drumului amintit, fără interesul cărora prețioasa descoperire s-ar fi pierdut pentru totdeauna printre materialele de construcții, lipsindu-ne de cel mal valoros document pentru istoria mineritului cioplit în roca de andezit adus dintr-o veche carieră de piatră din munții Breaza, piatra de altar „FORTUNA SALUTARIS” cu cele șapte rânduri înscrise în blocul de piatră, a fost studiat și evaluat de către istoricul Téglás Gábor, directorul muzeului

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
V.I.M.P. - OMNIUM V (atum) L (berie) Inscripția de pe piatra de altar descoperită la Ampelum este dovada că rădăcina salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
salutul „NOROC BUN” a apărut cu ocazia unei procesiuni minerești pe muntele Schneeberg. Titlul unei disertații susținut în anul 1680 de către Cristian Maltzer din muntele Erz , cu privire la viața și activitatea minerilor suna astfel: „NOROC BUN” DE HERMUNDURORUM METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare și ca denumire de mină în Erz, iar în 1680 expresia de „NOROC BUN” își găsește folosire ca salut mineresc în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
din comandanții cohortei equitata, care purtau mari bătălii cu marcomanii și cvazii în Panonia Inferioară, în locul de campare de la Komlod, prin rugile lor adresate lui Fortuna Salutaris cereau protecție și noroc. Sunt amintiți și producătorii de cărămizi, ramură înrudită cu mineritul, care cereau protecție prin ruga lor adresată „Fortuna Salutaris”. În prima jumătate a secolului al XVII-lea salutul "Noroc Bun" a fost preluat și de alte meserii a căror soartă depindea de noroc, metalurgiștii, petroliștii, fierarii au preluat și folosit

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
A bányászköszöntés története” (Istoricul salutului minier), publicat în revista Bányászati és Kohászati Lap din 1902, istoricul Téglás Gábor sublinia: „Interesanta inscripție săpată în piatra de altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată și mereu îmbogățită”, îndemnând generațiile următoare: „ să nu lase nimic să se nimicească din dezinteres, în detrimentul desăvârșit al istoriei miniere, care are și așa multe goluri ce cu greu mai pot fi completate”. ************************************** Acum, când

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
vei avea mare-mare nevoie de așa ceva ... Și - cât de curând - va urma întreaga Vale a Jiului, Valea Plângerii din următorii ani ... (surse : Wikipedia și www.greenstone bjc.ro. Constantin Jujan, Tiberiu Svoboda - MINA PETRILA 150 DE ANI DE ACTIVITATE ÎN MINERITUL INDUSTRIAL) ( va urma ) Referință Bibliografică: SFÂRȘITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ȘI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ȘASEA) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1809, Anul V, 14 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181

facă schimbul aurului pe cianură cum dorește compania străină la ordinele căruia se vede că este. Pe Băsescu de asemenea nu-l interesează distrugerea frumosului mediu din Munții Apuseni, nici că sunt țări europene care au interzic folosirea cianurilor în minerit. El rămâne orb la faptul că toate celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna Gold Corporation, sunt în alte țări, nu în Canada, oare de ce (!), doar Canada are mai multe zăcăminte de aur decât România?! Nu a realizat nici

ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1367827793.html [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
Corola-blog/BlogPost/350698_a_352027

și la ședințele cenaclului literar PAVEL DAN din Turda, deplasându-mă săptămânal la Turda, peste 60 kilometri, unde am primit o îndrumare de la profesorul Pavel RANGA. Am debutat în ziarul TURDA NOUĂ în 4 iunie 1963 cu poezia ARTIST ÎN MINERIT. 3. Edera ZVÎNCĂ Ce reprezintă, din perspectiva dumneavoastră, poezia pentru ființa umană? - Mihai LEONTE Poezia pentru ființa umană reprezintă un adevărat subterfugiu spre visare, dar și implicare în realitate. Observăm că fiecare cititor de poezie devine el însuși un virtual

INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE REALIZAT DE EDERA ZVÎNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399834498.html [Corola-blog/BlogPost/350698_a_352027]
o absolută necesitate. 4. Edera ZVÎNCĂ Ce vă inspira în scrierea poemelor, în crearea acestor ,,pansamente pentru suflet” ? - Mihai LEONTE În scrierea versurilor în general m-a preocupat descrierea realității, chiar dacă am unele creații înclinate spre visare. Poeziile mele despre minerit, meserie în care am lucrat peste 30 ani, au fost și au rămas de o realitate sinceră, dar și pline de acea visare specifică anilor tineri. Mare parte din poeziile mele sunt dedicate iubirii. Iubirea este un tablou imens prin

INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE REALIZAT DE EDERA ZVÎNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399834498.html [Corola-blog/BlogPost/350698_a_352027]
Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791

aducând informații culese din mai multe surse, destul de diverse, după o muncă titanică care s-a desfășurat în timp, dar a meritat efortul. Profesorul Ionel FOLEA aduce în atenția publică; ,,Dovezi arheologice privind continuitatea de viață și locuire neîntrerupte prin minerit și alte îndeletniciri în Clisura de Sus a Dunării”. Ceea ce a scos în evidență tema domnului profesor Ionel FOLEA, a fost munca desfășurată în perioade diferite alături de ingineri mineri, care l-au sprijinit în anii precedenți să adune materialul despre

MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
și alte îndeletniciri în Clisura de Sus a Dunării”. Ceea ce a scos în evidență tema domnului profesor Ionel FOLEA, a fost munca desfășurată în perioade diferite alături de ingineri mineri, care l-au sprijinit în anii precedenți să adune materialul despre minerit, nominalizând pe inginerii Ioan TALPEȘ (decedat) și Petru VLAD. Domnul profesor Ionel FOLEA, cât și ceilalți vorbitori și-au exprimat regretul pentru pierderea unor obiective miniere ce trebuiau cercetate și care au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în

MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]