693,915 matches
-
parlamentarii noștri se întrec în a-și schimba televizoarele și mașinile sau a bate lumea în zadar". (în paranteză fie zis, nici revistele culturale nu mai ajung la ambasadele, consulatele sau instituțiile românești de cultură din străinătate: politica înțeleaptă a Ministerului Informațiilor de sub mîna dlui Dîncu a tăiat toate subvențiile!) în fine, dl Buzura se referă la dosarul său de la CNSAS, pe care l-a văzut și în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi, prieteni, oameni de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
în politica mondială, în care funcționează de asemenea principiul lanțului de "vecin/ capră - vecin..."). Lipsa de solidaritate, dar în fond orbire economico-financiar-social-politica: îmbogățirea subita, după '89, din fonduri anterior pregătite prin reprezentantele economice, de pildă, sau direct sustrase de la diversele ministere, organizații, fabrici, centre ale PCR etc. - unde au putut pătrunde și s-au ospătat "diverși" -; sporirea avuției prin lăsarea în paragină a fabricilor sau a hotelurilor (capre ale vecinului-Stat), ca să fie achiziționate mai ieftin sau "pe un leu" - "un dolar
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
reprezenta fostul admirabil ambasador de la Vatican - poate juca un rol important în procesul de integrare a României, măcar prin votul ce-l are de dat. După rechemarea de la înaltul Scaun, dl. Baconsky a făcut o remarcabilă figură chiar și în minister, supraviețuind viespăraiei de intrigi, interese și inavuabile complicități din Aleea Alexandru. Ca în faimosul banc, pentru ca mașinăria să nu se gripeze e nevoie de câte un șurub bun... Intriga și pila au avut un rol instrumental și în rechemarea de la
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
oficialitățile orașului... Prezent la ceremonia invocată, dl. Năstase nu prididea, din prezidiu, să arunce bezele "excelențelor" ce populau, de face și de profil sala. Evident că-i recunoștea pe toți, că doar sunt aceiași de pe vremea când conducea el însuși ministerul de externe și când s-a încăpățânat să-i păstreze pe "profesioniștii" lui Pingelică în dauna sângelui diplomatic proaspăt. Dar de ce să fi arătat lumii un alt chip decât cel crispat, semidoct și depersonalizat al șefilor de misiune pe umerii
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
Gavrilă Țărmure, pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i fundație, ceea ce actualul minister al culturii, așa, cu literă mică, după ortografia anilor '90, nu l-a lăsat să facă în mod firesc și cu instrumentele instituționale pe care i le-ar fi pus la îndemînă calitatea sa legitimă de Șef al Culturii locale
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
telefonul... Vocea lui Țî. Și nu tocmai veselă. -Știi, îmi zice el, avem o problemă. -Ce problemă? îl întreb eu. -Cu textul despre Gorduz și Alexandru, îmi spune el. Știi, există aici opinia că mă lauzi prea mult în timp ce critici Ministerul Culturii. Și nu se cade. N-ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
despre Gorduz și Alexandru, îmi spune el. Știi, există aici opinia că mă lauzi prea mult în timp ce critici Ministerul Culturii. Și nu se cade. N-ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi spune el, pentru că atunci nu apare. -Cine nu apare? îl întreb. - Textul, îmi spune el. - Cenzură, care va să zică! Și cine se mai ocupă acum cu asemenea treburi gingașe? - Nu pot să-ți spun, că iar o să fiu acuzat
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
că nu vrea să fie amestecat în această afacere. Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe inimă. * Din Adevărul mai aflăm un lucru și mai grav, cităm titlul: Un fenomen care vizează strategiile economice ale ministerelor: Funcționari de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre cîrtițele citate de Adevărul se numără și actualul președinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Pe vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
nu este un critic care să predea literatura, ci unul care te face s-o citești pur și simplu. Drama lui este aceea de a fi exilat undeva pe raftul doi al criticii de către editori. Pentru a obține finanțare de la Ministerul Culturii, editorii trebuie să propună în prostie critica "manualelor", a bibliografiei foarte generale... Cioculescu deja înseamnă finețe. Și Cioculescu nu se potrivește cu ideea de subvenție... Cioculescu își tratează clasicii ca pe niște egali. Aici stă agresivitatea sa. în capitolul
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
fundamental pentru cariera fiecăruia. Am lucrat ca în transă, a fost ca o stare de grație în care pluteam cu toții. - Ce n-ai știut, în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Mircea Mihăieș Ideea pesediștilor de-a pune femei în fruntea unor ministere eternamente sensibile precum învățământul și sănătatea nu e lipsită de skepsis. îți vine mult mai greu să fii nemilos cu o doamnă incapabilă, decât cu o nulitate de sex masculin. Chiar și presa de mahala își surdinizează discursul atunci când se
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
ar fi fost organizat nici un concurs, el putea primi orice comandă de acest fel prin simpla opțiune a comanditarului și prin îndeplinirea tuturor criteriilor pe care le impune o succesiune de avize, culminînd cu avizul comisiei pentru artă monumentală a Ministerului Culturii, comisie constituită din oameni de artă și care se pronunță asupre proiectului din punct de vedere estetic. Pentru realizarea unei astfel de lucrări există trei modalități de selecție, la fel de valide din punct de vedere legal și profesional: prima dintre
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
luptă (gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică și de șampanie. A lipsit cu desăvârșire Ministerul Culturii și Cultelor, ceea ce a dat un plus de farmec fiecărui moment. P.S. O parte dintre cărți au fost prezentate de un critic literar foarte valoros, care m-a rugat însă să nu-i divulg numele.
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O persoană care a murit între timp a fost pusă să copieze la Ministerul Justiției toate manuscrisele lui Marin Preda, ridicate din biroul său de la Cartea Românească imediat după moartea scriitorului. Copistului, despre care Darie Novăceanu ne asigură că avea un ochi exersat, îi atrage atenția Jurnalul foarte intim și-l ia acasă pentru
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
mînă. Totuși Darie Novăceanu îl ține sub tăcere. Din mica istorisire, împănată cu diverse paranteze, prin care actualul deținător al dactilogramei explică în ce chip a ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau dosare instrumentate, nu manuscrise. Dar indiferent unde au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
chip a ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau dosare instrumentate, nu manuscrise. Dar indiferent unde au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau fi date oricui spre copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva neconvenabil regimului printre manuscrisele
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
în privința lui Marin Preda, precum și a lumii literare, măcar pentru a nu transcrie greșit numele din manuscrisele lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta s-a întîmplat la vreunul dintre sediile Securității, nu la Ministerul Justiției. Și am toate motivele să mă îndoiesc că o persoană căreia i s-au încredințat manuscrisele lui Preda spre copiere nu putea face ore suplimentare acasă, pentru a le citi și expertiza cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
face ore suplimentare acasă, pentru a le citi și expertiza cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu, cu dactilograma sa, s-a lăsat păcălit de acel cineva care i-a încredințat-o, luînd de bună autorecomandarea acestuia că lucra în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să fie citat. Să fie nerecunoscător dl Novăceanu față de cel care i-a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
bilanțuri. Octav Grigorescu la Hamburg În timp ce Mihai Ungheanu îl blagoslovea pe Mircea Deac - unul dintre cioclii și necrofagii lui Brâncuși - cu vreo sută cincizeci de milioane - și asta la nivelul anilor 1993-94, în care protoperemistul era secretar de stat la Ministerul Culturii -, pentru a tipări un fel de album cu lucrările marelui sculptor, special amenajat pentru ambasade și alte asemenea organisme propagandistice, nemții s-au gîndit că trebuie făcut pentru arta românească și altceva decît gesturi sterile și mincinoase. Și, eficienți
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
doilea de evanescentul, seraficul și atît de rafinatul Octav Grigorescu. Cei zece ani care s-au scurs, la apariția albumului, de la moartea celui din urmă au fost marcați, așadar, nu prin grija înneguratului ideolog care își încropise un cuib la Ministerul Culturii, ci prin bunăvoința d-lui Ernst Michael Winter, galerist din Hamburg și istoric de artă interesat de cele mai variate aspecte ale fenomenului european, de la arta creștină și pînă la Academia de pictură din Moscova. Cele patruzeci și șase
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Ioana Pârvulescu A apărut, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, ediția a treia, revăzută și îmbunătățită, a unei antologii lirice în limba germană, "de la Eminescu și pînă în prezent". Dacă aceasta este o ediție revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am rețineri, din start
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
of the 80s and 90s coordonat de Ion Bogdan Lefter. Pe coperta a 4-a aflăm că această antologie este cea mai completă și mai reprezentativă" din cîte au fost vreodată tipărite! O singură întrebare mă preocupă: nu mai are Ministerul Culturii în ce să-și investească banii ? Antologia lirică Orfeu. Rumänische Dichter von Eminescu bis zur Gegenwart, herausgegeben von Matei Albastru, București, România Press, 2001, 320 p., f.p.
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
totul este doar propagandă ieftină mi-a oferit-o pe tavă Guvernul (trei miniștri plus premierul au onorat întîlnirea de care vorbesc) care a adoptat la mijlocul lui iulie o Hotărîre prin care clădirea neterminată a Bibliotecii Naționale trece din administrarea Ministerului Culturii și a Ministerului Educației și Cercetării în aceea a Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Cu alte cuvinte, imobilul destinat de regimul comunist Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în el sediu propriu. Înainte de
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]