155 matches
-
și mediteraneene de către cuceritorii ariofoni. 42. Continuitatea structurilor religioase preelenice Descifrarea Linearului B a demonstrat că, spre ~ 1400, greaca era vorbită și scrisă la Cnossos. Urmează deci că invadatorii micenieni au jucat un rol hotărâtor nu numai în decăderea civilizației minoice, dar și în perioada ei finală; astfel spus, în ultima ei fază, civilizația cretană îngloba și Grecia continentală. Dacă se ține cont de faptul că, înainte de invazia micenienilor, influențele Egiptului și Asiei Mici58 realizaseră o sinteză asiano-mediteraneană, ne dăm seama
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lasion și Minos primise legile, și, împreună cu Rhadamanthys, a devenit judecător în Infern. Și tot din Creta, în plină epocă clasică, se trimiteau purificatori renumiți 59. Insula a fost învestită cu prestigiile fabuloase ale epocii primordium: pentru Grecia clasică, Creta minoică reprezenta miracolele "originilor" și ale "autohtoniei". Nu ne putem îndoi de faptul că tradițiile religioase ale grecilor au fost modificate de simbioza cu autohtonii, în Creta ca și în alte părți ale bazinului egeean. Nilsson remarcase că, din cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
modificate de simbioza cu autohtonii, în Creta ca și în alte părți ale bazinului egeean. Nilsson remarcase că, din cele patru centre religioase ale Greciei clasice - Delfi, Delos, Eleusis și Olympia - primele trei micenienii le moșteniseră. Persistența unor structuri religioase minoice a fost pusă în evidență la modul cuvenit. S-au putut arăta prelungirea capelei minoico-miceniene în sanctuarul grec și continuitatea între cultul cretan al căminului și acela al palatelor miceniene. Imaginea fluturelui - psyche - era familiară minoenilor. Originile cultului lui Demeter
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cultul Atenei Parthenos la Atena: un stâlp alăturea de arborele sacru (măslinul) și bufnița, pasărea emblematică a zeiței. Evans a arătat, în plus, supraviețuirea cultului stâlpului până în epoca modernă; de exemplu, stâlpul sacru de la Tekekioi, lângă Skopje, replică a coloanei minoice, venerat atât de creștini, cât și de musulmani. Credința că izvoarele sacre sunt asociate cu zeițe se regăsește în Grecia clasică, unde izvoarele erau adorate ca Nereide; el persistă în zilele noastre: zânele se numesc încă Nereide. Ar fi inutil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
formă de șarpe încolăcit, se-nțelege - alia tenebrele magiei cu strălucirea recunoscută social a aurului. În bună parte o chestie de talent personal, controlul acestui glissando al adevărului prin aparențe dobândea literalmente locul de frunte în instrumentarul politic al Cretei minoice. Dar culmea era că Pasife răspândise peste tot imagini ale sale cu șerpi în mâini: supușilor le scotea ochii cu adevărul anume ca să nu-l bage de seamă! Credeau că secretele curții regale zac ascunse prin cripte impenetrabile, așa încât, depășind
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și erijau statutul social eminamente luând asupra lor mai mult decât li se cuvenea din riscurile și responsabilitățile făptuirii obștești. Numai o atare asumare autoeclectică a celei mai îndrăznețe și riscante poziții justifica, în mentalitatea alcătuirii sociale timpurii a Cretei minoice, și rezervarea celor mai râvnite privilegii. Așa se face că regina scorni, pentru uzul strict personal al lui Dedal, pasiunea ei aberantă pentru taurul lui Poseidon alăturat recent turmelor lui Minos. Desigur, faptul că regele nu sacrificase donatorului divin darul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în condițiile în care aici existau popoare cu alte culturi și cu alte limbi, de la care au preluat numeroase elemente (cele mai multe, se pare, de la cretani și de la minoici), iar aceste ele-mente reprezintă substratul limbii grecești în toate fazele existenței ei. Desigur, toate elementele pătrunse în greacă după faza bizantină din alte limbi (din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
timp, cred tot mai puțin într-o soluționare rezonabilă și tolerabilă a tensiunii actuale. Dvs. mai sunteți încă optimist? Aseară, radioul suedez a adus o veste surprinzătoare: un englez, al cărui nume nu l-am reținut, tocmai a descifrat scrierile minoice de la Knossos, tip B - și este greacă pură. Cel care a dat și comentat această veste este un docent de la Uppsala, Furumark 5, care a adăugat că lucrează el însuși asupra tăblițelor din Pylos și că descifrarea s-a confirmat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
țară europeană: cel puțin te bucuri de „atmosfera spirituală”... Nu sunt optimist, dar cred că „războiul rece” se va prelungi indefinit. În ceea ce privește „războiul cald”, acesta va fi atât de teribil, încât prefer să nu mă mai gândesc... În legătură cu descifrarea incripțiilor minoice nu îndrăznesc să mă pronunț. În orice caz, așa cum spuneți, ar fi prea frumos! Aștept părerea „specialiștilor”. Tot nu am un apartament. Bănuiți cu ce dificultate lucrez. Din fericire, nu fac nimic valabil. Doar articole, recenzii, rezumate. Visez la o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ca Micene, Tirint, Pylos, Atena și Teba erau centre ale unei societăți axate în jurul palatului, marcată de o organizare economică și socială relativ complexă, cu o cultură, o artă rafinată și o arhitectură puternic influențate de civilizația nonelenică a Cretei minoice. Pe la 1450 î.e.n., grecii din partea continentală a țării ocupaseră Creta și Rhodosul și existau relații comerciale extinse cu ținuturile din Orientul Apropiat și din Egipt. Unele documente ale regatului hitit au fost interpretate ca indicînd prezența politică a grecilor în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a avut loc în regiune și a determinat o adevă- rată catastrofă pentru populațiile din Europa, Asia și nordul Africii. Iar această erupție s-a petrecut în anul 1645 î.e.n. în insula Santorini și care a pus capăt civili- zației minoice dar a influențat și zone mult mai îndepărtate. Geții și toți cei din nordul Mării Negre și Mării Caspice au fost obligați să migreze în sud fiindcă în ținturile lor frigul le aducea numai moarte. Aceste realități istorice pe care noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
2001, p. 49. 81 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 50. 82 Toynbee deosebește ,,societățile" de ,,civilizații". Societățile enumerate de el, în număr de nouăsprezece, sunt: occidentală, ortodoxă, iraniană, arabă, hindusă, extrem-orientală, elenă, siriacă, indică, sinică, minoică, sumeriană, hitită, babiloniană, egipteană, andină, mexicană, yucatecă, maya. Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 58. 83 Jean Favier subliniază: ,,Șansele apar pentru cel care știe să facă să iasă capitalurile din sterilitatea lor naturală, care știe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un subdomeniu de studiu a bibliologiei și științelor informării. Bibliotecile României sunt organizate în Sistemul național de biblioteci. Sistemul național de biblioteci are următoarea structură: Bibliotecile sunt de obicei specializate pe anumite domenii, tot așa ca și utilizatorii deserviți: - Colecția minoică de tăblițe de argilă din Knossos (insula Creta). - Colecția regelui asirian Sargon al II-lea (722-705 î.Hr.) din Uruk, “Orașul Cărților“. - Bibliotecile din Nippur și Ninive. - Colecția lui Peisistratos (Pisistratus) din Atena (dispărută în jurul anului 600 î.Hr.). - Colecția din Teba
Bibliotecă () [Corola-website/Science/298670_a_299999]
-
etc, iar Cristofor Columb descrie cultura amerindienilor. În secolele XIX-XX cunoștințele despre civilizațiile dispărute se îmbogățesc considerabil datorită cercetărilor arheologice efectuate de arheologi precum Heinrich Schlimann care a studiat civilizația miceniană, Jean Champollion care a descifrat hieroglifele, Arthur Evans, civilizația minoică, Howard Carter, egiptolog. Secolul al XIX-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilor "evoluționiste", "deterministe", și "mitologiste" în explicare omului și culturii sale. Ca metodologie, studiul antropologic este văzut ca o analiză a informațiilor coroborate din scrieri istorice, jurnale de călătorii
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
fi văzute in Valea Regilor. O mare parte din activitățile regilor au avut loc în afara Văii Nilului. Campaniile militare au continuat în Nubia, Siria și Deșertul Estic, în căutare de minerale și lemn; au fost stabilite relații comerciale cu civilizația Minoică -Creta Popoarele Semitice cunoscute egiptenilor ca "Hyksos", au folosit instabilitatea politică din Delta Nilului preluând controlul asupra acesteia și mai târziu extinzându-și dominația și in sud. Se pare că aceștia au adus în Egipt carele de luptă. Această cădere
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
fi văzute în Valea Regilor. O mare parte din acțiunile regilor au avut loc în afara Văii Nilului. Campaniile militare au continuat în Nubia, Siria și Deșertul Estic, în căutare de minerale și lemn; au fost stabilite relații comerciale cu civilizația Minoică - Cretă.
Regatul Mijlociu Egiptean () [Corola-website/Science/303025_a_304354]
-
a arătat că acesta provenea din surse îndepărtate precum Marea Britanie. Știința navigației era bine dezvoltată, ajungând la un nivel care nu va mai fi atins până la descoperirea (sau poate redescoperirea) unei metode de a determina longitudinea, în jurul anului 1750. Civilizația minoică cu baza la Knossos avea cea mai mare influență asupra comerțului în epoca bronzului. O lipsă foarte importantă a acestei perioade a fost aceea că metodele moderne de contabilitate nu erau disponibile. Mulți istorici consideră că imperiile antice erau predispuse
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
alimentele de bază față de obiectele de lux, rezultând astfel într-un comerț neeconomic. Nu se știe cu exactitate ce a determinat sfârșitul epocii bronzului în această regiune. Există dovezi că administrația miceniană a imperiului comercial regional a urmat declinului civilizației minoice. Există, de asemenea, dovezi care susțin teoria că mai multe state cliente minoice și-au pierdut o mare parte din populație ca urmare a foametei și/sau epidemiilor, lucru care ar indica o prăbușire a rețelei comerciale, oprind comerțul care
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
Nu se știe cu exactitate ce a determinat sfârșitul epocii bronzului în această regiune. Există dovezi că administrația miceniană a imperiului comercial regional a urmat declinului civilizației minoice. Există, de asemenea, dovezi care susțin teoria că mai multe state cliente minoice și-au pierdut o mare parte din populație ca urmare a foametei și/sau epidemiilor, lucru care ar indica o prăbușire a rețelei comerciale, oprind comerțul care ar fi putut ajuta populațiile înfometate, și ar fi putut împiedica anumite boli
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
a foametei și/sau epidemiilor, lucru care ar indica o prăbușire a rețelei comerciale, oprind comerțul care ar fi putut ajuta populațiile înfometate, și ar fi putut împiedica anumite boli (legate de nutriție). Se știe, de asemenea, că grânarul imperiului minoic, zona de la nordul Mării Negre a suferit însemnate pierderi demografice, și, probabil, a scăzut și cultivarea de alimente în această perioadă. Cercetările recente au discreditat teoria conform căreia defrișarea pădurilor din Cipru a provocat sfârșitul comerțului cu bronz. Se știe că
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
concentrată în Creta, atunci e posibil ca micenienii să fi făcut unele greșeli politice și comerciale cruciale în administrarea imperiului cretan. Descoperirile arheologice recente, inclusiv cele de pe insula Thera (cunoscută astăzi sub numele de Santorini), ar indica că centrul civilizației minoice în momentul erupției se afla pe această insulă, nu în Creta. Unii cred că aceasta este cunoscuta Atlantida (o hartă desenată pe un perete al unui palat minoic din Creta înfățișează o insulă asemănătoare cu aceea descrisă de Platon și
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
Thera (cunoscută astăzi sub numele de Santorini), ar indica că centrul civilizației minoice în momentul erupției se afla pe această insulă, nu în Creta. Unii cred că aceasta este cunoscuta Atlantida (o hartă desenată pe un perete al unui palat minoic din Creta înfățișează o insulă asemănătoare cu aceea descrisă de Platon și cu forma insulei Thera de dinainte de erupție). În conformitate cu această teorie, distrugerea catastrofică a centrului politic, administrativ și economic din cauza erupției, precum și pagubele provocate de tsunami orașelor și satelor
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
trăiesc în viața de apoi, aceste modele arătau muncitori, case, bărci și formațiuni militare, fiind reprezentări ale unei vieți de apoi ideale. Evenimentele se reflectau în schimbarea atitudinilor culturale sau politice. După invazia Hyksoșilor în a doua perioadă intermediară, fresce minoice au fost găsite la Avaris. Cel mai elocvent exemplu ale unei schimbări politice în forme artistice provine din perioada Amarna, unde figurile au fost radical modificate pentru a se conforma ideilor religioase revoluționare ale lui Akhenaton. Acest stil, cunoscut sub
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
scufundarea punții de pământ dintre Peninsula Balcanică și Asia Mică, punte care a lăsat în locul ei o mulțime de insule și o nouă mare, Marea Tracică (redenumită apoi Marea Egee). Marea Egee a fost leagănul de naștere a două civilizații antice: civilizația minoică din Creta, și civilizația miceniană din Peloponez. Ulterior au înflorit orașele-state Atena și Sparta, care împreună cu altele au constituit civilizația greacă. Marea Egee a fost controlată apoi, de-a lungul timpului, de perși, romani, bizantini, venețieni, genovezi, turcii selgiucizi și de
Marea Egee () [Corola-website/Science/302748_a_304077]
-
unor vopseluri și pigmenți extrași din melcul marin "Murex brandaris". Numele dat de către greci acestui pigment a fost "pophura", denumire ce face referire directă la culoarea sa, purpurie. Istoricii cred că acest pigment a fost folosit prima oară de către civilizația minoică în Creta, aproximativ în anul 1500 d.Hr., afirmând, totodată, că purpura este unul dintre cei mai vechi pigmenți. Mai târziu, a fost denumită "purpura tyriană". Odată cu decăderea Imperiului Roman, folosirea pigmentului a fost treptat abandonat, fiind înlocuit de alte
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]