80 matches
-
soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-ai ce-i face,/ și fiindcă tot bărbatu-i mai mintos/ Îndură tu, c-așa-i cuviincios!”388 În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Trist izbițivă-n piept,/ Numai vaier funest/ Să răsune în For", este de îndată completat prin înțepături satirice și fine ironii, care dau substanță parodiei printr-un umor de calitate, adesea ironic: "Cum s-a stins de sublim/ Cel atât de mintos" sau "Jeluiți pe bărbatul/ Care în stare a fost/ Mai degrab' decât toți/ Să împartă dreptatea/ Ascultând la proces/ Doar o singură parte,/ Mai adesea nici una". Parodia dezvoltă, în opera lui Seneca, cele mai variate și pe alocuri neașteptate resurse
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și tăria noastră de caracter, petrecerile erau consolidate cu jurăminte absurde dar solemne, unanim recunoscute și repetate destul de des, de tipul: "Jurăm, jurăm să nu ne însurăm!, Jurăm, jurăm... ș.a.m.d.". Odată, o colegă mai în vârstă și mai mintoasă, suferindă, a cărei existență pe această lume atârna de un firișor de păr și care-și consuma toate rezervele de energie pentru un dram de sănătate în plus, observând că noi tinerii am cam întrecut măsura, a intrat în mijlocul nostru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a se transforma în cîntec de dragoste pentru tînărul ce se pregătește să intre în următoarea vîrstă „de trecere”. Urarea-cîntec de leagăn poate renunța la elementele de rețetar culinar, într-o variantă ca următoarea: Să fie sănătos Și norocos Și mintos Și voios Și frumos Și drăgăstos Și-nvățat Și bogat, Om de treabă. Cum am spus, botanica populară este permanent solicitată în normalizarea cursului vieții, în toate etapele, de la naștere pînă la moarte și chiar după aceea. Intră în rol
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pridvor atent la ce făceam noi, s-a ridicat din jilțul ce-i fusese pus anume, s-a apropiat de monah și, blând, ca să nu-l sperie și pe el - își dăduse probabil seama că nici acesta nu era mai mintos decât fetița de patru ani -, începu: „Vino, fata moșului, să te spovedească vlădica și să-ți dea dezlegare de toate păcatele spuse și nespuse.” A intrat în biserica mare a mânăstirii, cu noi toți copiii după el și cu monahul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg - Să vadă-n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. "De-aceea înainte de-a morți-mi sântă oră V-am adunat, pe-al vieți-mi mintos areopag. De-acolo de-unde râuri spumoase se coboară În umbra-ntunecoasă a codrilor de fag, Pe muntele gigantic ce fruntea și-o strecoară Prin nori până la soare - trăiește-un bătrân mag. Când încă eram tânăr el tot bătrân era
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat/ Să fie norocos/ Și mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om de treabă/ Și luat în seamă"69 Chiar dacă de această dată rostirea nu mai este una umană și aparține unor ființe misterioase, în mentalitatea populară ea are același rol divinatoriu. Probabil, credința românilor în ursitoare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oamenilor uciși de el. Trebuia să-și facă un rînd nou de cravate. Acum, cu Sylvester Fitch, erau 3. Ideea lui Dudley: esprit de corps pentru cei de la Supraveghere. O chestie foarte șic, de mare efect asupra muierilor. Dudley era mintos și tare-n clanță. Îi datora mai mult decît Îi datora lui Dick Stens. Omul a mușamalizat povestea cu Crăciunul Însîngerat, iar pe el l-a adus la Supraveghere și apoi la Omucideri. Dar cînd Dudley Smith te-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Mașina lor Ford/ Chevy/ Merc din anii 1948-1950 nu a fost niciodată reperată. Vopseaua mov era aplicată artizanal și astfel n-a apărut niciodată În listele de la Circulație. Eforturi deductive din partea unui tip care nu s-a considerat niciodată prea mintos - și nici n-a crezut vreo clipă că negroteii ar fi ucigașii, pentru că... Frații Englekling și-au vîndut tipografia pe la mijlocul lui 1954, apoi au dispărut de pe fața pămîntului. Acum doi ani a emis o cerere de căutare a lor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
le-au ținut la Roma și cei care doreau neveste, au fost trimiși în Dacia. Dacii, fiind mai tot timpul beți, nu prea apreciau femeia, așa că toată lumea a fost mulțumită și s-a zămislit un nou neam, bățos, viguros și mintos. Adică românii! Fiind așa un neam dat naibii, dușmanii s-au pus cu toții pe capul lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și chiar cu polacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
deschidem capcana. Întîrziem cam o oră și cînd venim... mangusta plecase. Cu dinții a ros o gaură, exact cît trebuia, în plasa de sîrmă. Bravo! Admirabilă ești, bre! Mă bucur de colocatarii mei, care de care mai curajos și mai mintos. Ca și stăpînul... pardon, ce stăpîn?! Adică, la fel ca și mine, egalul lor. Iguana neagră Cînd am intrat în casa bătrînului meșter am rămas uimit să constat că era aproape la fel mobilată ca o casă de pe la noi. Canapele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
păcatul trufiei. Nu se mulțumea cu ce are toată lumea, cu ceea ce face toată lumea. Maria dorea să iasă din comun, să uluiască, să se vorbească de ea. Băieții roiau în jurul ei, care de care mai bogat, mai bărbătos, mai arătos, mai mintos. Maria însă nu era fata care să se oprească la unul din roiul imens de indivizi care o înconjurau. Dacă anturajul său n-o mulțumea, Maria și-a extins aria de căutare și a ajuns, în sfîrșit, la ce-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noastră, vinul se potrivea ca nuca-n perete. Ian serviți și nu bănuiți că omul acesta al meu, de când a îmbătrânit, nu numai că s-a betejit la urechi, dar îi și oleacă, poate chiar nițel mai mult, pe cât de mintos, pe atât de cărpănos; că s-a pus dumnealui să vă facă morală, că n-aveți încă armata făcută și mai știu ce alte pricini ori nod în papură v-a găsit și v-a tot boscorodit; o fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
loc de cinste, mentalitate care s-a păstrat și astăzi. Să ne amintim de „domnișorii” din Ardeal, fii de ță rani, care răzbăteau la școli înalte și, prin învățătură, dețineau funcții administrative sau culturale. Poziția comunității românești față de cei dotați, mintoși („măi țestosule”!), care se ridică peste media de gândire, este în totală opoziție cu practicile barbare ale bulgarilor de pe Volga sau a mongolo-tătarilor. La bulgari, cei deștepți, cu mintea limpede, clarvăză toare, erau sacrificați divinității, fiind suspectați că vor strica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca toți oamenii și cei doi frați mai mari atâta aduceau cu Șperlă, cât aducea ziua cu noaptea și nici atâta. Aceia erau brazi nu altceva, voinici să frângă pământul în două și mintoși să-ți spuie pe degete tainele lumii”. Împărați ei, dar oameni asemenea povestitorului și receptorilor, părinții și frații remarcabili în condiția profană judecă superficial personalitatea mezinului, „pi-acel mic l-avea di prost” (Izvoare - Soroca) ni se spune într-un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de întrebarea păpușerului. Bună 'sara, domnii mei, strigă atunci o păpușă care ședea pe un scaun picior peste picior într-un colț al scenei. Eu sunt președintele celor nouă care nu înțeleg niciodată nimic. Am venit să mă procopsesc în mijlocul mintoșilor și învățaților din această onorată adunare. Să ascultăm, deci Sfânta Evanghelie a lui Samson cetire și să ne ascuțim mințile spre a o înțelege. În același moment apare pe scenă o a doua păpușă cam încovoiată care, după ce se închină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lustruiți În lumile bogate, bătrânețea, în cazul unui vârstnic activ, cultivat și cu o prezență îngrijită, e ultimul lucru pe care-l iei în seamă. Bătrâni frumoși ajung îndeobște doar cei care au fost chipeși de tineri. Sau atât de mintoși, încât nimic nu mai vine înaintea inteligenței. În lumile paupere, bătrânețea e mereu urâtă. Săracii par murdari și când sunt curați. La prima mea ieșire într-o țară bogată, în Olanda, am sesizat imediat o absență. Nu vedeam moși și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]