136 matches
-
în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă-n oglinda privirii albastre ca marea se-nchide sub geană universul unei domnișoare, ca să viseze lin la cumpăna drumurilor copilăriei și maturizării, înseamnă că ea încetează perceperea cu minutarul a trecerii timpului; e semn că anii fetei galopează de parcă viața i-ar fi datoare să-i arate și încuviințeze cât mai mult și prematur din ea...! Domnișoara aceasta este tânăra și dăruita cu necuprins duh de cântec, Cătălina Alexa
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
22 august 2012 Toate Articolele Autorului A stat ceasul în perete Cu limba scăpată-n gol, Clipele îmi dau ocol, Păsări nevăzute, bete. Sunt și dulci, dar și amare, Este noapte, e târziu, Am uitat ca să mai scriu, Încurcat în minutare. Dorm vocalele călare, Pe o pernă fără fulgi, Somnule, de ce-mi alungi Amintirile bizare? Trec ca paseri fără pene Gândurile spre liman, A trecut încă un an, Sângele curgând prin vene. Văd cocorii iar plecând, Înșirați aerian, Parcă totul
A STAT CEASUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365839_a_367168]
-
din vechile noastre agape ce-s desenate pe-un bol de faianță legănat de venețienele ape mai vino iubito la margini de timp să ne culcăm în crivat de cleștar acum la început de anotimp când timpul doarme iar pe minutar să mai furăm o clipă de ferice dintr-o clepsidră ce-a scăpat în vis să-ți dau în dar doar maci și cu aglice din primăvara care ne-a ucis. miercuri, 6 martie 2013 Referință Bibliografică: eternitate / Ion Ionescu
ETERNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345604_a_346933]
-
naște aripi mă voi așeza la margine de drum semn că e timpul să scoți masca fii părinte cu fruntea chiciură cerșesc pâine și vin * * * Cărări regăsite Îmbrac liniștea pentru când voi intra pe poarta paginii azi istovit picură în minutar gândul învinge cerul mâine cărările se deschid frunza se trezește îmi așterne călimara la picioare din sângele ei aștept să te naști... Referință Bibliografică: Cerșesc pâine și vin / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I
CERŞESC PÂINE ŞI VIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355888_a_357217]
-
Legenda ni-l înfățișază pe Orfeu, care a răspândit în Grecia mitul egiptean al oului, ferindu-se să-l consume. Aici întâlnim cei doi factori: cel feminin -albușul, dormind pasiv în liniștea increatului și factorul masculin, bănuțul auriu, „ceasornicul fără minutar” al vieții. „Nevinovatul ou” e simbolul vieții dar și al morții , „palat de nuntă și cavou”. Tehnica din „Joc secund” derivă din experiența lui Mallarme prin încifrarea expresiei, dar la Barbu este mai mult de origine sintactică. Despre poezia barbiană
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
sfâșie Cum plânge cântecul pe drum. Și dacă îmi mijesc verzi ochii, Se îngustează calea lor Peste arcadele de timpuri, Pătrund aievea, mă strecor. Învârt cu mine caruselul- De mâna ta mă prind și sar Din amintire-n amintire, Din minutar, în minutar Cum le purtai, tăcute valuri, Ca un corsar- trăiri și dor - Pe mine mă duceai la baluri, (vals vienez în alb decor) Mai văd acum ce altădată Firesc trăiam, iar tu făceai Din orice pagina nescrisă, Un epilog
SCRISORI, DE LA FEREASTA MEA (SAU VALS VIENEZ) de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370418_a_371747]
-
plânge cântecul pe drum. Și dacă îmi mijesc verzi ochii, Se îngustează calea lor Peste arcadele de timpuri, Pătrund aievea, mă strecor. Învârt cu mine caruselul- De mâna ta mă prind și sar Din amintire-n amintire, Din minutar, în minutar Cum le purtai, tăcute valuri, Ca un corsar- trăiri și dor - Pe mine mă duceai la baluri, (vals vienez în alb decor) Mai văd acum ce altădată Firesc trăiam, iar tu făceai Din orice pagina nescrisă, Un epilog la colț
SCRISORI, DE LA FEREASTA MEA (SAU VALS VIENEZ) de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370418_a_371747]
-
Ceasurile-mi toarnă tot felul de scorneli despre timp... De parca nu le știu cât sunt de prefăcute?! Cum le scoți bateria sau se epuizează, cum nu mai există timp. Dar mai existăm noi, eu, ca un secundar, tu, ca un minutar, descărnând spiritele noastre, încet, încet. Scriu și tot aștept să-mi treacă această criză... să pot dormi, să pot uita timpul, să pot visa viața. Dumnezeu ne-a dat noaptea pentru a putea trăi precum divinitățile... fără mâncare, fără apă
GÂNDURI CIUFULITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353375_a_354704]
-
Plouă-n gînduri de april Seceta să-mi fie casă Pentru sufletu-mi puțin, Cînd secunda mă apasă! Plouă droaie de petale Ninsă floare de cireș Mersul timpului din cale, S-a oprit cu interes! Dacă ploaia mi-a udat Minutarele pe gleznă Timpul nu s-a terminat, În minutele din beznă! Referință Bibliografică: Timp de ploaie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate
TIMP DE PLOAIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354113_a_355442]
-
sunt ideile , portretizându-le acum , vă sugerez a le vedea ca niște papanași , topindu-se în gura rutinei neerotizate. Artistul hașurează umbrele metereologice ( prin cuvinte simbolice), uneori îl văd cronosian, ca fiind parte integrantă a limbilor unui ceas în delir minutar. Caii verzi sunt extensii ale ecoului său. Parcă simt cum judecățile nonvalorice îi ling cu sete androginică bacteriile castanii, metaforele. Caii verzi au pene pământii și celeste, ce penetrează subconștientul lectorului naiv. Aceștia zburdă pe pajiștile pantagruelice, unde sunt așezate
CAI VERZI PE PEREȚI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340235_a_341564]
-
sau ca un hermeneut , carcasele și substanțele concomitent? Privesc cu milă tinerii ce se ciugulesc prin parcuri, privesc copiii dincolo de jucăriile lor, le simt zâmbetele moi, caracterele de ciocolată neexpandată. Hărțile de ego zmângălesc abstract spumoasele oceane ale detaliului. Minuțiosul minutar al hazardului e doar o formă de lut ce absorbe ideea și o toarnă în forme spirtuoase. În depoul luciferic, locomotivele aburinde de narațiuni pulsează ambiguitatea onestă. Scrisul e ultima mea cale de a mai spinteca câte o burtă ingrată
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
îți pare o umbră ce doare. Mustăți alungite pictezi printre aștri, mai scoate o coală și scrie poeme, nu pâlpâie ochiul ascuns după ziduri, ci șoaptele scot balcanice cânturi. Dragostea nu e măreață? Ea te coboară? Cuprinde îndoiala înțeleaptă. Veghezi minutarul. A morții fruntea-i toată, tu ești uitătorul iubirii ce m-apasă. Sărutul plin, acordul hialin, mă face, te desface, o aripă, un suflet, din punctul cardinal ne naștem, apoi zacem. Cine îți duce dogma? De ce preferi banal? Extremele sunt
A MORŢII FRUNTEA-I TOATĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340434_a_341763]
-
S-a întâmplat astăzi... 1929- S-a născut poetul Alexandru Căprariu Ceasornicul Potrivește-ți ceasornicul după al meu: vom pierde aceleași trenuri și, poate, aceleași speranțe- dar astfel minutarele vor săgeta simultan clipa-fecioară a dragostei. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: să-nșelăm timpul ce ne-ar fi dus pe două drumuri, lăsând inimile noastre să se caute-n zadar, navigînd; tu - pe harta cea bună, eu - după copia
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
SCHIMBĂ ORA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Se schimbă ora, cea de pe pământ, Se schimbă ora firii din cuvinte, Tu nu uita, ceasornicul ce sunt, Să-i dai dar minutarele înainte... Să ne culcăm, iubito, mai devreme, O să ne fie noaptea prea puțină, În Cartea mea ne-scrisă de poeme Rodească bucurie din lumină! Veacul în care suntem amândoi, Măcar el în urmă să rămână, Sporească veșnicia dintre noi, Ea
SE SCHIMBĂ ORA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340947_a_342276]
-
vreau și nu mai știu, de caut iară umbra ta, ochiul n-o poate vedea căci s-a ascuns într-o cicoare, sub chipul tău, dragă, de floare. timpul răzvrătit și blând stă departe-adulmecând, ore dulci și ore-amare, dormind printre minutare. se-ntrebă ochii fanteziști de mai exiști sau nu exiști și inima bate-ndrăcit că te-a dorit, că te-a iubit... viața asta ni se clatină în târziu de datină și noaptea când încerc să dorm aiuresc prin vis și
LOGODNĂ MISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341958_a_343287]
-
va veni acasă și vor mânca împreună, ca și altădată, în tăcere, ascultând, poate „Anotimpurile” lui Vivaldi, muzica lor preferată. Tobias avea sentimentul că timpul s-a oprit pe loc. Orologiul din perete, deși mergea, nu părea să-și miște minutarele. Încetul cu încetul, așteptarea deveni enervantă și amenințătoare. Parcă vestea o catastrofă. Tobias simți deodată un gol dureros, o rătăcire într-un labirint, dincolo de simțuri. Pentru prima oară, după foarte mulți ani, își dădea seama că Linda face parte din
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
omului și-i dă însingurarea, îi ia căldura și-i dă frigul, îi ia copacii și-i dă scheletele pădurii, îi ia păsările și-i dă lupii, îi ia zilele și-i dă ceasornicul hârb, din care-a rămas numai minutarul? Toamna vine și pleacă din timp, apoi revine și iar pleacă, în fiecare an, prădând natura, aducând gerul, uscăciunea, amuțirea, doborârea...! Vine de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei tăceri... vine la poeți, și poeții
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
plutește cu mine pe Acheron, Iar Erebus bate-n mine de zor, Ca și când aș merge pe-o altă planetă. Fug mai departe-n lume... vreau să-mi adun cuvintele din nimic Și să le aștern pe-un verde sicriu de minutar, Culori pe care le pun cu grijă într-un cerc cromatic: Câmpie Elizee ce mă face să uit de patul durerii din Tartar, Corabie a salvarii ce-mi aduce mângâiere mereu Și mă face să nu-mi las crucea jos
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
de creație, pentru că se joacă pe sine. Aceasta-i nota ei de valoare, fără să fie noutate în arta spectacolului, ci un ceva care era cândva regula lui. A afirma că Doina Mirea este unică în lumina aceasta favorabilă de minutar și suflet al desfășurătorului unui spectacol, ar însemna fixarea adevărului pe o perspectivă micșorată, dar a spune că Doina Mirea este în linia întâi a elevanței și profesionalismului, alături de cei ce făptuiesc aura spectacolelor, este adevăr demonstrabil! Singurul har ce
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Prin fulgi de nea te-am rătăcit în vise Și-nfrigurat la poarta destinului mai bat, Pe pragul iernii mele, poemele nescrise Așteaptă-un tren de noapte ce vine-ntârziat. Secunda-nzăpezită privește minutarul, În drumul lui spre cifre rămâne înghețat, Timpul s-a dus și azi să-și cumpere ziarul Din colțul vieții noastre, mereu amanetat. Magnolii speriate de ultima ninsoare Se-adăpostesc tăcute în inima ce plânge, Aștept o primăvară cu razele
GARA UNUI TIMP de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343059_a_344388]
-
ORA FIXĂ A IUBIRII... Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe ora fixă a Iubirii... Când nori cu chipul nemuririi și-or răsturna prin stele carul, aș vrea să-mi fie minutarul pe ora fixă a Iubirii Și de m-or întreba, ''ce poți să spui acum în prag de seară că lași sau iei făr' de povară...'' ei, zeii marii mele nopți, Am să răspund că dintre toate îmi este cel
PE ORA FIXĂ A IUBIRII... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340169_a_341498]
-
Lumină; De-acolo-n ceas sortit de zori, din imprecizia firii mele, voi ninge tei și albăstrele pe crengi, cu ochii-mi, uneori! Când nori cu chipul nemuririi și-or răsturna prin stele carul, ce-aș vrea?! ...să-mi steie minutarul pe ora fixă... a Iubirii... Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Pe ora fixă a Iubirii... Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Shanti Nilaya : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PE ORA FIXĂ A IUBIRII... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340169_a_341498]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pecetluiesc cu viață înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Sunt un umil drumeț sosit la han Ce-și cară
CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378900_a_380229]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pecetluiesc cu viață înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Sunt un umil drumeț sosit la han Ce-și cară-n traistă vise de pripas. De soartă strâns în nodul gordian, Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-
CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378900_a_380229]
-
ceas. Sunt un umil drumeț sosit la han Ce-și cară-n traistă vise de pripas. De soartă strâns în nodul gordian, Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Cotidianul meu, banal cancan, Îmi lasă veșnic sufletu-n impas. Mă pierd ades în vers Bacovian Și stând în carapacea mea retras Pecetluiesc cu viață înc-un an din volumul” Între două tăceri” Referință Bibliografică: Cât rătăcesc pe-un
CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378900_a_380229]