2,739 matches
-
se poate de eterogen, pentru că, pe de o parte, perpetuează unele tradiții și, pe de alta, asimilează - mai bine sau mai rău - multe dintre tendințele în materie, iar această configurație este vizibilă în cazul tuturor genurilor.” Florin Dochia consideră că: „Mioara Bahna este acel judecător acribios care vânează textele semnificative și le recomandă cititorilor potențiali. Rigoarea actului critic practicat în celelalte cărți ale sale se confirmă cu asupra de măsură și aici, cu atât mai mult cu cât este vorba de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu. Pe scena vor evolua îndrăgiții artiști de pe ambele maluri ale Prutului: Mioara Velicu, Margareta Clipă, Daniela Condurache, Dinu Iancu Sălăjanu, Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău. Prezentator - Victor Stahi. Toate spectacolele „Creștini în Europa” încep cu premiera filmului documentar „Dimitrie Cantemir”, realizat
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Chișinău, Lumina, 1989). Eu însă le-am stricat planurile anticipîndu-i și pentru aceasta am fost „rugat” să-mi caut alt serviciu. Începînd cu anul 1990, i-am avut oaspeți la Chișinău pe unii colegi filologi din Țară, printre primii fiind Mioara Avram, Gavril Istrate, Flora Șuteu, Marius Sala, Marina Rădulescu, Gheorghe Chivu, Ștefan Cazimir ș.a. Și lucrurile s-au desfășurat aproape normal. Aici însă trebuie făcută următoarea remarcă: foarte important este efortul depus de scriitori, de savanți, de majoritatea intelectualilor cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
ridicarea sancțiunii "mustrare severă cu avertisment" grupului Zalis et comp. - Istoric - 7 sept. 1954. La prima lecție de economie politică, numiții Zalis, Solomon, Avramescu și Cazimir s-au jucat cu o sticluță de colonie, goală, avînd forma unui cățel. Sticluța aparținea Mioarei Solomon, soția unuia dintre inculpați. La sfîrșitul orelor de curs, producîndu-se rumoare din cu totul alte motive, cei patru au fost trecuți pe o listă și transformați în ceea ce zoologia numește "țapi ispășitori". ...sept. 1954. Acuzațiile împotriva celor patru iau
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
înregistra interviul solicitat, cu o foaie de hârtie în față, se apleacă lângă umărul venerabilului evocator: Spuneți-mi numele și prenumele. Așa. Profesiunea. Poate va fi șoptit și Vă rog... Altcineva evocă scrierile Claudiei Millian, soția, și devotamentul cu care Mioara Minulescu, fiica, a aranjat și păstrat casa memorială. Cum, pentru a se întreține, Mioara lucra ca mozaicar. Cuptorul în care-și ardea lucrările, transformându-le din lut în artă, consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
venerabilului evocator: Spuneți-mi numele și prenumele. Așa. Profesiunea. Poate va fi șoptit și Vă rog... Altcineva evocă scrierile Claudiei Millian, soția, și devotamentul cu care Mioara Minulescu, fiica, a aranjat și păstrat casa memorială. Cum, pentru a se întreține, Mioara lucra ca mozaicar. Cuptorul în care-și ardea lucrările, transformându-le din lut în artă, consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
cu care Mioara Minulescu, fiica, a aranjat și păstrat casa memorială. Cum, pentru a se întreține, Mioara lucra ca mozaicar. Cuptorul în care-și ardea lucrările, transformându-le din lut în artă, consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-a luat și pe Vladimir Streinu să lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul, o pâine după ce ieșise din pușcărie. În Săptămâna
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
de Minulescu (o ediție de dinainte de război) și am ținut-o, ostentativ, pe puptirul meu. Nu a văzut-o, sau nu a dorit să o vadă, acel profesor-poet... Tot domnul Barbu Cioculescu ăși aduce aminte că, la reuniunile săptămânale de la Mioara Minulescu, ținute în tradiția casei, venea prin anii 60 cu părinții și urmărea serialul Sfântul cu Roger Moore. Odaia de colo fusese repartizată lui N. Tertulian. Ce zile grele le-a făcut. După ce Tertulian s-a stabilit în străinătate, a
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
să-i facă felul îi ieșise lupul în cale să-i ofere (ser)viciile? dar dacă așa cum se întîmplă finalurile se mai revizuiesc iar povestitorul se răzgîndise? n-ar fi fost nici o brînză prin preajmă nu era nici urmă de mioară care să se fi abătut (temerar?) de la firul poveștii așa că m-am întins în iarbă și am privit cerul cu sutele sale de reproșuri strălucind ca niște ochi de lup Întîmplare cu cerc ca în jocul acela din copilărie cu
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
-ne în casa-muzeu a lui Barbu Slătineanu. Unii dintre noi, ca Dinu și cu mine, Părintele Bartolomeu Anania și Andrei Scrima, Sandu Lăzărescu și Dr. Radian trecuserăm de treizeci de ani, dar ceilalți, ca Barbu Slătineanu și soția sa, Pici, Mioara Minulescu și Miza Cretzeanu, Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu împreună cu soțiile lor pășiseră demult în miezul vieții. Dar și pentru noi și pentru ei patima sonetelor, prefăcută în incandescența rece a diamantului, avea un tulburător efect. Drama sonetelor era căutarea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Mioara Caragea Romanul Evanghelia după Arańa a luat Premiul pentru debut al României literare. Textul de mai jos identifică unele inadvertențe istorice într-o operă de ficțiune asumat apocrifă. Inadvertențele intră în însăși definiția apocrifelor. Sperăm ca acest articol să genereze
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
studiile se intitulează, n-ați crede, Note pentru o nouă ediție Macedonski. Cei care au publicat în această revistă știu că fiecare articol avea cel puțin doi referenți, care nu se jucau de-a știința. Pe mine m-au citit Mioara Avram și I. Coteanu (de la care posed scrisori privind subiectul). Bine, veți zice, relatarea aceasta e expresia unei frustrări personale, care n-are legătură cu editarea în sine. Și totuși, dacă dl Coloșenco era cât de cât onest, avea obligația
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
fost: prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității "Petre Andrei" din Iași, prof.univ.dr. Daniel Șandru, Presedintele Senatului Universității "Petre Andrei" din Iași, prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, si cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia au avut cuvinte de salut precum și intervenții în cadrul conferințelor. Au mai participat la Chișinău și prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la o răscruce și are de ales între două sisteme de valori: Estul sau Vestul". Conferință de la Bălti a avut loc cu două zile înaintea scrutinului din 30 noiembrie din Republică Moldova. În intervenția să, unul dintre coordonatorii conferinței, cercetătoarea Mioara Anton, a precizat că "Basarabia își revendică europenitatea folosind argumentul identității pentru a se pune la adăpost de potențială agresiune a unei Rușii bântuita încă de obsesia brâului de securitate. Discursul identitar înseamnă nu doar o trimitere simbolică la tradiția
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
participat: Prof.univ.dr. Ioan Agrigoroaie, Prof.univ.dr. Cătălin Turliuc și Cercetătorul Dorin Dobrincu (Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași). În cadrul evenimentului, Prof.univ. dr. Daniel Șandru a dat citire comunicărilor trimise de Conf. univ.dr. Radu Vancu (Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu), Cercetător Mioara Anton (Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române), Lect. univ.dr. Emanuel Copilaș (Universitatea de Vest din Timișoara) și Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin (Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" din București). Aceste comunicări au fost publicate în revista Polis (vol. ÎI, nr. 3(5
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
coordonat de Prof.univ.dr. Daniel Șandru. La eveniment au participat: Conf.univ.dr. Bogdan Cretu (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Prof.univ.dr. Antonio Patraș (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Conf.univ.dr. Radu Vancu (Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu), scriitorul Vasile Ernu și Cercetătoarea Mioara Anton (Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, București). Coordonatorul evenimentului a arătat în deschidere: " Această dezbatere face din Aula Magna a UPA anticamera pentru un nou volum care va apărea cu același nume pe care îl are manifestarea de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a arătat în deschidere: " Această dezbatere face din Aula Magna a UPA anticamera pentru un nou volum care va apărea cu același nume pe care îl are manifestarea de astăzi. Ideea acestei cărți a venit de la toți cei trei coordonatori, Mioara Anton, Bogdan Cretu și subsemnatul și va reprezenta un demers interdisciplinar, ce poate fi pandit și de risc, si de beneficiu. Mi-am dat seama că ar putea exista un risc din perspectiva unei confuzii conceptuale pentru că, spre exemplu, putem
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Blaj, 1854) și Crestomație sau Analecte literare din cărțile mai vechi și nouă românești, tipărite și manuscrise, începând de la seclul XVI până la al XIX, cu Notiță literară (Blaj, 1858); volumul al doilea, apărut în 1992, în aceeași îngrijire, prefațat de Mioara Avram, cuprinde lucrările din domeniul gramaticii; al treilea ar urma să restituie scrierile lingvistice și filologice ale Timotei Cipariu din revista sa de specialitate "Arhiv pentru filologie și istorie" (1867-1872) și din alte periodice. Toate scrierile din acest domeniu nu
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații un capitol ("s sau z?") în care explică datele problemei: aceasta "se pune în special la neologisme: fie din pricina etimologiei multiple a unora dintre ele, fie din pricina contradicției dintre scrierea cu
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
Bucureșteancă (născută Popescu), repartizată, la absolvirea facultății cu o medie mare, la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Simona Cioculescu a avut șansa de a-i cunoaște de timpuriu pe viitorul soț, pe părinții acestuia, Șerban (,Tătuț") și Mioara, pe Vladimir Streinu, pe soția sa, Elena (tanti Lola), ca și pe fiica sa, Ileana (Ussy), pe Ion Biberi, Ada Orleanu, Vasile Netea, Mioara Minulescu, Pavel Chihaia, Petru Creția, Dinu și Cornelia Pillat. O lume apusă. însăși înșirarea acestor nume
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
șansa de a-i cunoaște de timpuriu pe viitorul soț, pe părinții acestuia, Șerban (,Tătuț") și Mioara, pe Vladimir Streinu, pe soția sa, Elena (tanti Lola), ca și pe fiica sa, Ileana (Ussy), pe Ion Biberi, Ada Orleanu, Vasile Netea, Mioara Minulescu, Pavel Chihaia, Petru Creția, Dinu și Cornelia Pillat. O lume apusă. însăși înșirarea acestor nume (în bună parte, am avut bucuria a-i cunoaște și noi pe purtătorii lor) sună ca o cantilenă melancolică. Vom reveni, poate altă dată
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
în văzul tuturor televiziunilor, a izbucnit în sfâșietoare (unii răi ai țării spun că tânguirile au fost cam crocodilice...), cu ocazia părăsirii de către T.Stolojan a arenei politice... Oricum, mare jale plutise în acele momente peste întreg ținutul geto-dac, minus mioarele becaliene, care pășteau, ca niște oi nepricepute, pe un alt izlaz... Dar cine s-ar fi gândit pe-atunci, privindu-i la televizor pe cei doi, cât de cât siamezi, că, într-o bună zi, domnul Băsescu va apărea ca
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
câștiguri ușoare pierdute odată cu alegerile. A veni într-o lume de-o sărăcie înfiorătoare cu acadeaua "protecției sociale" pe care, chipurile, doar ei o pot asigura, înseamnă a îngădui, încă și încă o dată, lupilor să devină paznici la stâna de mioare. În loc să-și vadă de pensii (nemeritate, de altfel), în loc să-și găsească un loc în societate pe măsura pregătirii, ei sar la șuncă și colac, dornici să se pună iarăși în fruntea noastră. Domnilor, calmați-vă, ciorba pe care doriți să
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
avea loc turneele finale ale Campionatelor Naționale de Baschet rezervate echipelor de cadeți (juniori de categoria a II-a). Clubul Sportiv Școlar „Bega“ din Timișoara va fi reprezentat în ambele competiții, pentru că echipele bine pregătite de antrenorii Mihai Bolcu, respectiv Mioara Chițu au reușit să obțină calificarea în ultima fază a campionatului. În cadrul pregătirilor, începând din 25 august și până în 1 septembrie, formația băieților condusă de renumitul șlefuitor de talente Mihai Bolcu se antrenează la cabana Cerbu din Sinaia, având în
Agenda2003-35-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281408_a_282737]
-
lungul anilor, nu ne ocupăm cu satirizarea anumitor persoane în paginile săptămânalului „Agenda“. Creșterea în apartamente a animalelor de casă (câini, pisici) nu este interzisă de nici o lege și cu siguranță că nici nu va fi interzisă în viitor. Dna Mioara Marcu, Timișoara. Nu este necesar să fiți asistată de un avocat pe parcursul procesului de divorț. Pentru introducerea acțiunii va trebui să plătiți la Primărie o taxă judiciară de timbru de 342 000 de lei, iar de la Poștă să cumpărați un
Agenda2003-23-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281099_a_282428]