1,339 matches
-
de grăsimi oxidate cum ar fi LDL-ul. Aceste depozite pot să se acumuleze și să formeze o „placă de aterom” care, treptat, împiedică sângele să circule liber. Fenomenul poate duce la consecințe foarte grave, cum ar fi infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral. AVC (Accident vascular cerebral sau accident cerebrovascular): daune produse neuronilor din lipsă de oxigen, în urma obstruării unei artere sau din cauza unei hemoragii. Bioactiv: compus biologic activ în corp. Biodisponibil: disponibil pentru a acționa asupra unei celule
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Poate fi secretată în cantitate mare și după expunere la un alergen. Homocisteină: compus intermediar în transformarea metioninei în cisteină, esențial pentru sistemul imunitar. Homocisteina este un factor de risc important în ateroscleroză, dar și în atacul cardiac. Infarct de miocard: criză cardiacă. Ion: atom care a cedat sau a pierdut unul sau mai mulți electroni, încărcându-se pozitiv sau negativ. Ischemie: lipsă de oxigen în celulele anumitor țesuturi sau organe cauzată de o întrerupere a aportului sangvin. LDL: vezi colesterol
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
și minerale - în plus față de ceea ce ne aduce alimentația - sub formă de comprimate, prafuri, băuturi etc. Termolabil: distrus cu ușurință de căldură. Tromboză: obstruarea unui vas sangvin în urma formării unui cheag de sânge. Acest cheag poate provoca un infarct de miocard dacă se găsește în inimă, un accident vascular cerebral dacă migrează spre creier sau o embolie pulmonară dacă se instalează într-o venă pulmonară. UI (unități internaționale): după Souccar și Curtay (1996), acest sistem de măsurare a activității biologice a
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mai mare pentru situsul expus intracelular și inactivare Na+ dependentă. Na/Ca funcționează predominant în mod direct, cu expulzarea calciului din citosol, dar poate funcționa și în mod revers, vând concentrația submembranară de sodiu este mare. Proteina antiporter izolată din miocard este prototipul acestei familii, NCX1: 970 aminoacizi, N-t extracelular glicozilat, 9 domenii TM grupate în 2 seturi legate printr-un lung domeniu citosolic. Na/Ca aparține genic primei familii din 4 ale unei superfamilii, în care se regăsesc cele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
3 situsuri de legare. RyR sunt baza moleculară a CICR în diverse celulule, iar cei din RE superficial prezintă și o corelare cu canalele de calciu voltaj-dependente de tip L (CaL), mai importantă în mușchiul scheletic (cuplare directă) decât în miocard (predomină CICR) și foarte redusă în MN, unde se vorbește de o cuplare laxă între CaL și eliberarea reticulară. Calciul citosolic este activator natural pentru RyR, eliberarea fiind neglijabilă pentru valori <1nM, cu un maxim la ~10μM, probabil datorită unui
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care lipsește secvența încărcată pozitiv ce leagă fosfolipide acide în cazul PMCA; al treilea domeniu, ce conține situsul activ. Domeniile TM 4, 5 și 6 formează un pseudo-canal. SERCA-1 este exprimată în mușchiul scheletic, SERCA-2 predominant sub forma 2a în miocard și 2b în mușchiul neted, iar SERCA-3 în miocite netede și țesuturi non musculare. SERCA-2b se deosebește prin rată mai redusă de hidroliză a ATP, deci de transport al Ca2+, iar SERCA-3 are afinitate scăzută pentru Ca2+. Monoxidul de azot
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sunt inhibate de noradrenalină și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard deoarece implică și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. 7.3
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dependente de calciu, inhibarea ROC, stimularea antiportului Na/ Ca, activarea pompei de sodiu (ATP-aza Na/K), inhibarea formării și acțiunii IP3. 7.3.7. Sensibilitatea interacțiunii actină miozină la calciul citosolic Opus față de mușchiul scheletic și mai mult decât în miocard, agenții contractanți și relaxanți utilizează și mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. Deși există numeroase mecanisme ce modifică sensibilitatea aparatului contractil față de calciu, factorul principal de care depinde statusul contractil al miocitelor netede rămâne concentrația calciului în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări metabolice corelate (fig. 32). In primul rând inhibarea retrogradă a lanțului respirator scade gradientul protonic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanică), dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms la 200 bătăi pe minut). Principalele modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
canale de potasiu (transient outward current, Ito). In faza 2 repolarizarea se întrerupe și apare un platou, datorită activității canalelor de tip L (prag de deschidere între -30 și -40 mV). Potențialul de acțiune are un platou mai lung în miocardul ventricular profund față de cel sub-epicardic pentru că astfel este împiedicată conducerea retrogradă a excitației în regiunile depolarizate anterior (reintrare). Apariția în condiții patologice a unor circuite de reintrare duce la aritmii severe. In faza 3 deschiderea altor tipuri de canale de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]