66 matches
-
de scurtă durată, asemănătoare cu contracțiile musculare produse prin excitarea mușchiului sub acțiunea unui curent electric. Contracțiile pot fi limitate la un singur mușchi, cel mai adesea cuprind un grup muscular, având un ritm variabil. Mișcările nu dispar în timpul somnului. Miocloniile se întâlnesc în encefalita epidemică și apar frecvent ca simptomatologie de debut în această boală, cuprinzând mușchii membrelor, trunchiului și feței. Sunt cazuri când interesează un singur mușchi, cum ar fi diafragma, traducându-se printr-un sughiț persistent. Miocloniile velo-palatine
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
somnului. Miocloniile se întâlnesc în encefalita epidemică și apar frecvent ca simptomatologie de debut în această boală, cuprinzând mușchii membrelor, trunchiului și feței. Sunt cazuri când interesează un singur mușchi, cum ar fi diafragma, traducându-se printr-un sughiț persistent. Miocloniile velo-palatine se pot asocia cu mioclonii ale corzilor vocale, faringelui și diafragmei. Ele apar în leziunile ce interesează triunghiul olivo-dento-rubric, din cursul aterosclerozei cerebrale, sclerozei în plăci și encefalitei epidemice. Epilepsia mioclonică este o boală familială manifestată prin crize de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
epidemică și apar frecvent ca simptomatologie de debut în această boală, cuprinzând mușchii membrelor, trunchiului și feței. Sunt cazuri când interesează un singur mușchi, cum ar fi diafragma, traducându-se printr-un sughiț persistent. Miocloniile velo-palatine se pot asocia cu mioclonii ale corzilor vocale, faringelui și diafragmei. Ele apar în leziunile ce interesează triunghiul olivo-dento-rubric, din cursul aterosclerozei cerebrale, sclerozei în plăci și encefalitei epidemice. Epilepsia mioclonică este o boală familială manifestată prin crize de epilepsie asociate cu mioclonii, la care
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asocia cu mioclonii ale corzilor vocale, faringelui și diafragmei. Ele apar în leziunile ce interesează triunghiul olivo-dento-rubric, din cursul aterosclerozei cerebrale, sclerozei în plăci și encefalitei epidemice. Epilepsia mioclonică este o boală familială manifestată prin crize de epilepsie asociate cu mioclonii, la care se adaugă, cu timpul, o rigiditate generalizată și o demență progresivă. Epilepsia parțială continuă Kojovnikov constă în mioclonii permanente la nivelul unui grup muscular restrâns, asociate cu crize de epilepsie jacksoniană și uneori chiar cu crize de epilepsie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cerebrale, sclerozei în plăci și encefalitei epidemice. Epilepsia mioclonică este o boală familială manifestată prin crize de epilepsie asociate cu mioclonii, la care se adaugă, cu timpul, o rigiditate generalizată și o demență progresivă. Epilepsia parțială continuă Kojovnikov constă în mioclonii permanente la nivelul unui grup muscular restrâns, asociate cu crize de epilepsie jacksoniană și uneori chiar cu crize de epilepsie generalizată; este determinată de un proces cortical sau subcortical, limitat la zona motoare, de natură traumatică, luetică și infecțioasă (Pendefunda
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este aritmică, de amplitudine medie, involuntară, ilogică; hemibalismul are caracteristicile mișcării coreice, însă cuprinde o jumătate de corp, având amplitudine și violență deosebite; sindromul atetozic este produs de leziuni în nucleul caudat și putamen, talamus, mezencefal, precum și în scoarța cerebrală; miocloniile sunt contracții musculare bruște, comparabile cu cele produse de un curent electric. Contracțiile sunt localizate la unul sau mai mulți mușchi; torticolisul spasmodic se traduce printr-o rotație cu caracter tonic sau clonic al gâtului; spasmul de torsiune face parte
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de somn, sindromul picioarelor neliniștite, afecțiunile neurologice, psihiatrice, infecțioase, metabolice sau induse iatrogen (medicație betablocantă, anticonvulsivante, antidepresive, supradozaj de benzodiazepine). Parasomnia (mișcări și alterare comportamentală ce apar în timpul somnului) este reprezentată de: sindromul de apnee de somn, sindromul picioarelor neliniștite, mioclonii nocturne, coșmaruri, terori nocturne sau paralizie de somn (subiect treaz, dar care nu poate face nici o mișcare, stare care durează câteva secunde, dar alarmează pacientul). Se presupune că tulburările de somn au un rol semnificativ în progresia bolilor cardiovasculare (8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
de regulă însoțit de semne de iritație meningeană Tulburările de conștiență, de la obnubilare la comă profundă Crizele convulsive localizate sau generalizate Semnele de deficit neurologic, sub forma deficitului motor (monoplegii, hemiplegii, paralizii de nervi cranieni) sau a mișcărilor anormale (distonii, mioclonii) Semne de afectare a axului hipotalamo hipofizar, care asociază tulburări de reglare a temperaturii, diabet insipid sau sindrom de secreție inadecvată a hormonului antidiuretic . Tulburările de conștiență se apreciază cu ajutorul scalei Glasgow. Diagnostic Diagnosticul de encefalită infecțioasă este stabilit pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fenomene ce apar sau se accentuează mult dacă bolnavul închide ochii (bolnavul își coordonează mișcările cu ochii) [2]. Mișcările involuntare Sunt mișcări care apar independent de voința bolnavului și sunt clasificate în: convulsii, tremurături, fasciculații musculare, mișcări coreice și atetozice, mioclonii, crampe și ticuri. Convulsiile sunt generate de descărcări paroxistice anormale ale neuronilor cerebrali. Pot să fie de două tipuri: - tonice constând într-o contracție musculară puternică și de durată, urmată de imobilizarea și rigiditatea segmentelor afectate și apare în tetanos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel mai des întâlnite au fost tulburările de respirație și tulburările sfincteriene. Animalele care nu au prezentat semne clinice obiective neurologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ușoare, după cinci sau șase inoculări de amestec encefalitogen. d. Cele mai frecvente simptome întâlnite la animalele bolnave de EAE au fost: deficitele motorii (tetraplegie, paraplegie, monoplegie), tulburări de coordonare și de echilibru, tulburări de vedere, mișcări involuntare de tipul miocloniilor și tremurăturilor, contractură musculară și tulburări vegetative. Se evidențiază că majoritatea acestor simptome se întâlnesc și la om, în SM. e. Atât debutul cât și evoluția simptomelor clinice ale EAE la câine au fost influențate în sens negativ de către fronturile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
îndepărtarea în timpul nopții a unor fenomene locale de la nivelul leziunii medulare care în timpul zilei creșteau deficitul motor. Fenomene ca senzație de descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu miochimiile sau miocloniile sunt destul de frecvente în SM. Mulți pacienți se plâng de numeroase simptome subiective, în special senzitive, chiar dacă examenul clinic nu obiectivizează decât minore anomalii. Aceste simptome subiective se pot explica cu ajutorul efapselor. Invadarea unui întreg fascicul nervos cu ocazia stimulării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu carbamazepină. 8. Focarele de demielinizare pot să apară în vecinătatea nucleilor striați și a regiunii subtalamice. Astfel se explică apariția unor mișcări involuntare la debutul SM sau în evoluția ei. Acestea pot fi: fasciculații, miochimii, mișcări coreice, coreeo atetozică, mioclonii velopalatine și chiar hemibalism și alte manifestări distonice ale corpului. 9. Tulburările genito-sfincteriene sunt întâlnite mai rar la debutul SM și mai frecvent în formele evolutive ale bolii. Simptomatologia sfincteriană se manifestă atât prin retenție cât și prin incontinență, atât
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
oarecare, se schimbă la față brusc, devine palid, imobil, privește câteva secunde în gol, apoi își reia activitatea de unde fusese întreruptă, fără a avea conștiința sau amintirea acestui episod paroxistic. Acestea sunt „absențele epileptice”. Tot aici sunt incluse „secusele sau miocloniile epileptice” și „crizele atonice sau akinetice” de scurtă durată. 3) Paroxismele epileptice de tip neurologic, sunt manifestări fără pierderea cunoștinței și ele sunt de un mare polimorfism clinic, dintre care menționăm următoarele forme: crize tonice sau clonice; crize convulsive hemigeneralizate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai puțin circumscrise decât în cazul demenței Pick. 4) Demența Creutzfeld-Jakob Boala a fost descrisă de Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază rapid o stare demențială profundă. 5) Coreea cronică Huntington Afecțiune ereditară, degenerativă, cu debut clinic situat între 30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Briese M., Dr. Pineles Sebastian et Drd. Malache A. Dysplasie exostosique des os. 1940, nr. 1, 2. 69. Bacaloglu C. et Petrovici Violette. Neuraxite épideémique: début par des douleurs dans les membres sans hypoersomnie ou insomnie, ciphose dorso-lombaire très accentuée, mioclonie set rigidité parkinsonienne. Iun. 1926, nr. 3. 70. Berko A. et Ornstein I. Sur un cas d'hémiplégie traumatique gauche aves aphasie motrice par lésion droite. April, 1926, nr. 3. 71. Blinov A. et Tprâtza S. Sur un cas de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]