605 matches
-
-n ceruri traiectorii, Distanțele măsoară și cuprinde, În joc fierbinte, astrele și norii. Eu, desprinzându-mă de veșnicie, Și-ncet, îndepărtându-mă de stele, Tot mai decisă ruperea să-mi fie, Am renunțat la aripile mele. De-acum ești tu mirabila mea lume Și-n primăvara ta, (e-n legea firii), I-am regăsit menirii un alt nume: Sunt Amandar, sunt îngerul iubirii. Referință Bibliografică: AMANDAR / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi
AMANDAR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1490009926.html [Corola-blog/BlogPost/381151_a_382480]
-
vârtej de fericire, ar putea sosi în viața celor ce descoperă în muzică tainele plăcerii, decât sosirea Indilei la București în seara lui 7 decembrie! O seară de vis, cu flăcări în ochi și scântei împrăștiate în inimă, o seară mirabilă cu Indila! O seară în care va luci frumusețea spectacolului înnobilat de cântecul sensibil. Răsunetul melodic orientalo-parizian va învălui în catifea publicul și-i va pulveriza steluțe minuscule în oglinzile privirii. Un vis va lua chip viu, o chemare interioară
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
văd mergând de una singură în inimile singuratice ale cititorilor ei, îi doresc nu drum bun, ci zbor înalt! Carte esențială în pasul nou făcut de noua generație spre adevărul poeziei sau cum mai bine decât noi toți se-ntreba mirabilul Eminescu: unde e cuvântul ce exprimă adevărul? , remarc cu târzia mea vedere un adevăr ce exprimă Poezia.” (Nichita Stănescu) Și, alături de „Îngerul Blond”: „Primul ar fi Theodor Răpan, pe care i l-am dus de mână lui Nichita Stănescu, zicându
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
care i l-am dus de mână lui Nichita Stănescu, zicându-i despre poeziile lui precum că ... și Acela, Nichita, nu numai că a confirmat diagnosticul pus de mine, dar l-a declarat bolnav incurabil de poezie, lăudându-i metafora mirabilă, fluența discursului și frumoasa sănătate a credinței în verbul românesc” (Gheorghe Tomozei). La umbra cuvântului (1995), a cincea carte a poetului Theodor Răpan, structurată în patru părți (Riscul tăcerii, Încolțirea cuvintelor, Tentația schimbului de anotimp și Pe cord deschis) ne
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
a fost, chiar fiind vorba despre o capodoperă muzicală! Însă, iată, „casa părintească” se întoarce...! Esența parfumurilor de nostalgie a cântecului casei a fost transgresată de această dată în artă vizuală de către unul și același artist care a și cântat mirabil casa, Paul Surugiu. Fiecare om este copilul cuiva, fiecare casă e raiul cuiva...! De aceea, casa părintească, odată cu trecerea timpului însoțește ca umbra gândul omului. A privi o expoziție de case în tablou înseamnă a merge cu ochii de-a
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
sau scris. Sau omis, atunci când trebuia să-l rostim. În Țara Copilăriei, adică în Țara Poveștilor - se întâmplă numai lucruri miraculoase: de pildă, “beau lumină ghioceii”; iarna ia vacanță, fulgul e răcit și silit să înghită aspirine, și alte lucruri mirabile. Comparații, metafore, antiteze, personificări, hiperbole, epitete, oximoroane, toate mijloacele de stil sunt gata să ilustreze gândurile și sentimentele autoarei, care se slujește de ele pentru a reda cât mai fidel, poveștile din versuri. Tot în acest volum se află și
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814280.html [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
doar ușor, mi-i și drag! Cealaltă carte, „Visul lăuntric”, („Tempête intérieure”), nici ea n-ar fi operă pentru citirea facilă, dacă nu ar fi scrisă pe o parte românește, pe cealaltă parte franțuzește. Este, așadar o carte bilingvă, cu mirabilă poezie în ea. Nu are grosime de foi, nici aceasta, e ca prima zăpadă pe grădina așternută sub frunze, dar e adâncă pe cât este troianul din gând, încât de-ar fi hrană, grânar ar fi! Deschizând-o, năpădește mirarea că
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
și merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
prezente Altețele Lor Regale Principesa Maria, Principele Nicolae și Principesa Karina. Rar și neuitat moment: întâlnirea cu istoria vie a României, cu Majestatea Sa Regele Mihai! Perpetuând grandoarea, distinctivitatea, eleganța, înstelate în spiritul regal, evenimentul are această însemnătatea unică și mirabilă a întâlnirii Regelui, ocazie ce rezonează în trăirea fericirii, iubirii, bucuriei, în cultura vizuală, în contemplarea eternității. Pentru Națiune, Regele coboară din istorie, este unul dintre domnitorii ce-au urnit istoria din loc! Impresionant în toată înfățișarea Majestății Sale este
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
intrat în inima istoriei, fiindu-le hărăzită minunea de a-i vedea aievea pe făptuitorii ei! Ziua de 27 aprilie 2010 a fost o zi de reîntoarcere la clasici, la aroma epocii interbelice a României. A fost o zi strălucitoare, mirabilă! Anii care au urmat Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta consacrat împliniri a 50 de ani ai Alteței Sale Regale Principelui Radu al României au readunat în aceeași regală ambianță personalități din toate regiunile țării, reprezentând toate segmentele de bază ale
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
pentru o cale adesea „împăciuietoristă” (din perspectiva unor atât de necesari aliați), conferă identitate dogmatică efortului de a potența principiul pluralist atât de vânturat în orice tânără democrație. Sub faldurile fluturânde ale acestuia este protejată, ca un „cocon” nițel prăfuit, „mirabila sămânță” a unui „mic autarh” cu posibile evoluții transideologice și chiar transfrontaliere, paneuropene, cu o anvergură greu de ghicit. În economia jocului, spre și de-a puterea, prețul ascensiunii este fixat de evaluarea și perspectiva relațiilor: de rudenie de sânge
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_risc_de_simulare_politicianista_.html [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
umple paharul! iubito, mai știi cum crește o floare, ce fel de sămânță alege plugarul și cât muncește, scăldat în sudoare...? cerșește țărâna, din ceruri, tot harul, de-aceea, pe buze, îți curge nectarul! crește, iubito, în mine o floare, mirabila sămânță suge din vene; într-un melanj de răsfăț și durere, ai prins rădăcini, adânci și perene, în vrajă, alint și cânt de sirene! se-nălță din mine floarea spre ceruri; mâine m-oi duce să-i plătesc rovineta, să
AI NUME DE FLOARE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ai_nume_de_floare_george_safir_1341996557.html [Corola-blog/BlogPost/340686_a_342015]
-
decât de maeștri, descrierea cea mai adevărată și cuprinzătoare a pensiunii „Popas Alpin”, înconjurate de peisajul munților Sinaiei, solemni ca niște mitropoliți sub porți de văzduh cutreierat de vulturi, o desăvârșește numai și numai priveliștile înseși, vorbitoare prin chipul lor mirabil despre maiestatea naturii în mijlocul căreia omul, atât de mic, se contopește cu Universul și se preface, desprinzându-se certamente de finitate și temporalitate, parte a arhitecturii Universului. Nu există emoție atât de profund și înstăpânitor în om decât aceea de
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1467489158.html [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
liber și clar iubirea, față de toți cei pe care îi cunoaște, incepand cu mama: -Mamiiii, te iubesc mamii! Iubirea aceasta nu se învață, ci se simte dincolo de orice realitate palpabila și se trăiește ca atare, cel puțin la vârsta această mirabila! Cred că nimic nu este întâmplător în existența această; nu întâmplător părinții au reușit cu eforturi uriașe să strângă suma de 15.000 de eur! Cred că nu este o întâmplare faptul că au deja acceptul clinicii americane și programarea
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului cascadă măcinând întruna și torsul din fragede fire cocorii când prind să înșire în coloane albe runa mirabilă moara de vise, fantastă și haina sonoră emoția fanii-și devoră orgolios peste abise și lanțul de sterpe imagini, vârtejul din care distilă o arsă de veacuri fosilă renaște în sute de pagini rotativele bâzâie lent albinele mierea-și aduc
GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gandul_slova_palimpsestul_ion_untaru_1334033527.html [Corola-blog/BlogPost/357133_a_358462]
-
fascicule luminoase. Un transfer necesar. Un feed-back continuu. Empatii. Oameni necunoscuți legați cu firul freatic al nevoii de cunoaștere a izvoarelor Luminii, revărsându-se peste fiecare într-alt fel, dar benefică pentru toți. Și noi, cronicari afectivi, consemnând cu emoție mirabilul schimb: primind și dăruind Lumină, în aceeași măsură, sau poate mai intensă, cine să stea să măsoare? Lumina zămislitoare de Duh, spre împărtășire. Sintagma: “Citește și dăruiește!” - nicicând n-a devenit mai actuală. O invitație și o provocare. O reușită
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
măreția celei făptuite de Dan Grigore, dar nedepășite, căci piramidele, cum și pentru ce să fie prefăcute?! Operele muzicale interpretate de pianistul Dan Grigore devin monumente cu priveliști și chipuri de capodopere. Oricât de fidel rămân aceste opere, grație tehnicii mirabile la care s-a ajuns în domeniul imprimărilor, densa și adevărata vibrație naturală nu răzbate, după cum meditația la sânul naturii e mai profundă și complexă decât emoția din fața unui tablou. De aceea, pentru contemporani, șansa de a-l întâlni și
DAN GRIGORE. PERIPLUL ETERN ŞI INFINIT AL PIANULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396044344.html [Corola-blog/BlogPost/353549_a_354878]
-
de feluri Doar clipind geană pe geană. Voi muri clipă de clipă Și de zeci de ori pe oră În clepsidra ce devoră Fir cu fir lumi în risipă... Voi muri în multe chipuri Diferit, irepetabil: Bob cu bob, polen mirabil În oceane de nisipuri... Voi muri ca o lumină Văl cu văl, ca o meduză În a mării neagră spuză Și a beznei grea cortină. Voi muri răpus de ape Dizolvat în mări de spumă, Strop cu strop ce se
VOI MURI ÎN MII DE FELURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Voi_muri_in_mii_de_feluri_romeo_tarhon_1375603034.html [Corola-blog/BlogPost/364191_a_365520]
-
unică, la care a lucrat numai natura și mileniile. Snopul de in de altădată era un covor țărănesc înfășurat și înflorat, semnificând toată minunea de floră a câmpiei. Ceea ce putem spune și despre artista Anamaria Botezatu. Frumoasă, voioasă, veșmântată în mirabilul port popular din Moldova de sud, dăruită cu har sufletesc și glas cuceritor, artista e născută la Brașov, unde a copilărit. Drumurile dintâi ale vieții sale încep zidirea interiorului sufletesc, pentru ca mai târziu, când va ajunge la cumpăna destinului să
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Ed. Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2000); Suferințele unui redactor (roman-jurnal, prefață de prof. Ion N. Dincă, Ed. Alma, Craiova, 2006); Neliniști prin timp (proză, Ed. Sitech, Craiova, 2010); Antologii: Verticala curgere spre soare, Întâlniri mirabile cu Mitropolitul Nestor, Al cincilea patriarh, Mărturisirea de credință literară, Noul Orfeu, etc. Ediții îngrijite: Philippide, mon amour, de Constantin Dumitrache, Ed. Spirit românesc, Craiova, 2002. Numeroase premii, certificate și diplome obținute pentru prodigioasa activitate desfășurată în domeniul creației spirituale
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
nimeni neștiind unde-i cântecul atunci când nu se aude, și de unde vine, atunci când răsună. Ce interogări și cine poate lămuri unde-i punctul locuibil al cântecului, ca stânca de sub care țâșnesc picăturile fluviului?! S-a întors pe un larg și mirabil estuar al muzicii ușoare românești, „ultimul trubadur”, Alexandru Jula. Nici nu plecase! Cântecele sale erau! Tăcuse un răstimp dar i-au reîncolțit șlagărele în cântece proaspete, unul mai fermecător ca celălalt. Într-una din zile, Alexandru Jula a revenit și
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_sandu_admiratia_si_iu_aurel_v_zgheran_1385538707.html [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Autorului M-am risipit mereu, dar nu regret nimic din ce am dat în dar, sau am pierdut în viață, atâta vreme cât, în universu-mi mic , mă bucur când respir o nouă dimineață. Mă-ncânt privind vrăjit imaculații zori, sorbindu-le-nsetat mirabila răcoare, de tinerețea lor se-mbată ai mei pori și propriu-mi sfârșit un început îmi pare. Nu pot pleca acum, mai am atâta rost, mai e rod necules, ce-nfrigurat așteaptă să nu mai rătăcesc prin locuri unde-am fost
M-AM RISIPIT MEREU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1469882628.html [Corola-blog/BlogPost/369957_a_371286]
-
intra pieptiș în viziunea foarte complexă asupra lumii a protagonistului acestui portret eseistic, Ion Ardeleanu (Doru îi spun cunoscuții, și astfel îl vom numi de acum, ca să fie recunoscut). Deși succesiunea modurilor de percepție plasticizată a elefantului expus observației în mirabila poezie de mai sus tinde spre infinit, depășim componența delimitată din șase subiecți și tot atâtea tablouri construite în mod separat după șase mentalități, și ne fixăm la cel de-al șaptelea, firește într-un joc al interpretării organizate ipotetic
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
altă încropire „prânzuită” pe care-o voi fi servit de-atunci încoace mi-a rămas printre puținele repere cu care îmi aleg, ațin și îmi urmez valorile. Apelez la acest „clișeu” din copilăria și adolescența mea pentru că el a fost „mirabila sămânță” care a crescut într-o eflorescență ce mă va ademeni și va forma gustul pentru reflecție, prietenie, intimitate și frumos. Și, nu e puțin lucru!... Bună și neuitată Doamnă Olteanu Elena, pe unde veți fi cutreierând acum „vămile văzduhului
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dascalii_scoli_de_ieri_prietenii_si_parintii_nostri_.html [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
semnat de Panait Istrati, scriitor pătruns în literatura universală tocmai prin corectitudinea oglindirii realității, trăite fără mască. Pe drept cuvânt un critic că Heike Marx scria în “Rheinpfalz”că operele lui Pintea demonstrează triplu: o estetică proprie, o perfecție tehnică mirabila și o extragere din diverse izvoare a gustului sau pentru conținuturile spirituale pline de seva fanteziei creatoare. Iar Gerardo Cossio, în publicația “Vernice di Veneția”, putea vorbi de diafana și delicată sonoritate a operelor (”Venti acquatinte di Pintea”) acestui artist
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]