169 matches
-
ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute irișii mei absorb aburul culorilor ce se tot scurge patetic din vitrinele vandalizate orașul bea mirul ploilor mute cumpără deziluzii împarte miriapode /splendoare în iarbă/ pictează fericirea stelelor tremurânde desparte oceanul dezlănțuit de marea moartă (mai) desenează o hartă sau o haltă lasă lupii să sfâșie cu ghearele mii de vitrine tu bea-ți fericirea amară pe strada nepavată pe cerul ca
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376871_a_378200]
-
dansent l ‘ombre des âmes et sur leș murs de la grotte passent leș ombres des ombres - l ‘aveugle sarabande d ‘un passė revivrant; masques prehistoriques sans cible passent... Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une fontaine secrète toujours éclatants ici en Levant Byzances après Ilion... RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: OMBRE / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OMBRE de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376030_a_377359]
-
dansent l ‘ombre des âmes et sur leș murs de la grotte passent leș ombres des ombres - l ‘aveugle sarabande d ‘un passė revivrant; masques prehistoriques sans cible passent... Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une fontaine secrète toujours éclatants ici en Levant Byzances après Ilion... RÂUL CONSTANTINESCU ... Citește mai mult L ‘OMBRE DE L ’OMBREEn face de la
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
de la grottedevant des yeux vifsdansent l ‘ombre des âmeset sur leș murs de la grottepassent leș ombres des ombres -l ‘aveugle sarabanded ‘un passė revivrant;masques prehistoriquessans cible passent...Le passė tremblant dans notre mémoire -leș formis de l ‘imagination,nn miriapode fourmillantentre la terre et le ciel,avec tos leș étoiles tombéessur leș notres lèvres -comme une fontaine secrètetoujours éclatants ici en LevantByzances après Ilion...RÂUL CONSTANTINESCU... VI. RÂUL CONSTANTINESCU, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1521 din 01 martie
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
2016. gările... își amintești iubitul meu, gările? gările iubirii noastre? gară aceea baroca din filmul de epocă cu personaje care ne incitau la trăiri intense sau gară din volumul tău de proza unde călători din alte timpuri ca niște imense miriapode se strecurau grăbiți spre o lume abjecta parcurgând peroanele vieții gândind cu voce tare sau vorbind banalități colorați, diverși și anonimi?... iubirea mea, îți amintești gară tristeților noastre îmbrățișările între două plecări și săruturile fugare pe fruntea unui timp trecut
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
mărturia neputinței de a ne înaltă mai sus cu o octava de pământul din care suntem zidiți. Rând pe rând împingem la roată istoriei spre a o scoate din mlaștină deznadejdiei, istoviți și fără izbândă. E greu de urnit acest miriapod uriaș care este lumea. E greu de ridicat acesta ființă omenească din condiția să, mai ales când santem atât de legați unul de altul cu lanțurile grele ale damnării existențiale și ale păcatului. Speranța noastră rămâne tot în cei care
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
strategii de bază, adaptate principalelor terenuri de vânătoare și caracteristicilor sistemului de ecolocație. Hrănirea în spații închise. Unii lilieci, cum sunt speciile de Plecotus, zboară prin păduri, pe sub coronamentul arborilor, hrănindu-se cu artropode de pe sol, precum gândaci, păianjeni sau miriapode. La fel procedează și Myotis myotis, care emite semnale obișnuite, cu frecvență modulată, atunci când vânează insectele de pe sol. Dacă insecta este localizată pe trunchiul unui copac, el încetează să mai emită semnale și zboară de-a lungul trunchiului, pe care
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de aceea a ludicului facil. A. convinge de autenticitatea ei în versuri cel mai adesea libere, de o fluență discret tânguitoare, care îi reușesc bine. Poate cea mai izbutită poezie a primului volum, emblematică și pentru următoarele, este însă Drumul miriapodului, care, în prozodie similibaladescă, vorbește despre aceeași dramă a dez-identificării: „Pluteam în vis, pluteam în nori / Din carnea mea plecau popoare / Și un sânge negru sclipitor / Strălumina adânca mare...”. E o ambiguitate aici, deliberat creată și tot astfel întreținută. Drumul
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
care, în prozodie similibaladescă, vorbește despre aceeași dramă a dez-identificării: „Pluteam în vis, pluteam în nori / Din carnea mea plecau popoare / Și un sânge negru sclipitor / Strălumina adânca mare...”. E o ambiguitate aici, deliberat creată și tot astfel întreținută. Drumul miriapodului - și al viziunii poetului - este fie al pieirii definitive, fie al dispersării modern-mioritice și al realcătuirii ființei în jurul osaturii universale. O întrebare și răspunsuri opționale implicite, din care își nutresc tensiunea discretă cele mai bune piese ale celor patru volume
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
parfumată, vie, ba exista la masculin și avea o identitate scârțâitoare, fragilă, cristalină, impusă parcă de numele ei „țvetok”, ba se învăluia într-o aură catifelată, discretă și feminină - devenind „o floare”. Mai târziu, aveam să mă gândesc la povestea miriapodului care, întrebat despre tehnica dansului său, s-a încurcat imediat în mișcările, altădată instinctive, ale nenumăratelor lui membre. Cazul meu nu a fost atât de disperat. Dar, din ziua lapsusului, problema „tehnicii” s-a dovedit inevitabilă. În prezent, franceza devenea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sub forma ionilor anorganici, formă în care pot fi astfel preluați și de către plante. întregul lanț al vieții din sol, de la fauna solului care include insecte, termite, gîndaci, muște, viespi, rîme și diferite nevertebrate ca nematozi, melci, viermi de sol, miriapode, la microorganismele din sol cuprinzînd un lung șir de diferite tipuri de bacterii, fungi și actinomicete, este important atît pentru revenirea nutrienților și a energiei conținute în materia organică cât și pentru alte multe procese chimice care au loc în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza”, PSS, 2001, 3-4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 137-139; Raluca Dună, „Solaris”, LCF, 2002, 33; Gheorghe Grigurcu, Un optzecist
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
a lui Grid Modorcea nu obosește niciodată. Aflând, de pildă, că mulți americani suferă de hemoroizi, din cauza vieții sedentare și a mersului excesiv cu automobilul, el dezvoltă o comedie dantestică a acestei boli: "Hemoroizii și-i imagina ca pe niște miriapode, ca pe niște viermi la fundul omului! Dar când dimineață s-a trezit cu un nod ca o bilă în fund, ca un maț ieșit din anus, ce s-a mai speriat! Parcă era un obiect străin în ființa lui
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
poruncilor mele. Adunați-vă în jurul meu, cu toții! Aveți în fața voastră un bătrîn schilodit, care se reazemă de-o lance ruptă și se ține într-un singur picior. Acesta e Ahab - partea lui trupească, adică. Dar sufletul lui Ahab e un miriapod, cu o mie de picioare. Mă simt încordat - pe jumătate rupt, ca odgoanele care remorchează vreo fregată dezarborată într-o furtună. Poate că și arăt astfel. Dar, înainte de a mă rupe de tot, o să mă auziți troznind; iar pînă atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de noaptea trecută o lăsase cu inima bătându-i nebunește și cu nervii Întinși la maximum. Simțea cum i se ridică nori grei de pe creier Încercând să distingă sensul unei discuții Între Vera și Bennie. Era un centipod, nu un miriapod, o auzi pe Vera spunând. Aceștia Își continuară discuția despre insecte. Intrând În luminiș, Marlena nu văzu nici un fel de urme ale dublului ei gurmand de noaptea trecută, În schimb văzu altceva foarte ciudat: un bărbat din trib pedala pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
minate, arme chimice, sisteme termonucleare. Și mau au încă și mai mult, pentru că de acum aparatura de control legată de trupul meu aflat la reanimare a început să se joace de-a invadatorii spațiali cu furnicare, mutanți, momeli, nave spațiale, miriapode și bombe inteligente șuierătoare. Drace, e la îndemâna tuturor. Și să ne îndreptăm un gând și spre curiosul care se uită pe gaura cheii, cu puterea lui perfectă de a vedea, spre hoțul și goana lui în zigzag cu buna, excelenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
avangardă s-au pierdut deja în întuneric... Căpitanul a adunat comandanții de tun: ― Plecăm. Să fie liniște deplină pe traseu. La tunuri! Când totul a fost gata, cu un oftat adânc, căpitanul a ordonat plecarea. Convoiul se târa ca un miriapod, lăsând în urmă o dâră neagră, lucru foarte periculos. Pe timp de zi, ar fi fost luați din urmă precum coteiul ia urma vânatului. Căpitanul se gândea că poate vor putea ajunge destul de repede în zona împădurită, care pe hartă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
intervenția chirurgicală pe aortă fără de care, după cât se pare, aș fi fost mort de mult.) Pe patul meu, cu ochii semiînchiși pironiți în tavanul care în amurg se îndepărta până ce ajungea ca toată suprafața lui să fie umplută de policandrul miriapod, îmi liniștesc în zece minute trupul și nervii. Ar fi trebuit să găsim un loc în casă mesei din lemn masiv, probabil de stejar, moștenire de la coana Paulette, doamna răposată a unchiului meu. Cu tanti Mary am cărat, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mari nu provocau oroare, erau cleștii inofensivului rac. Am trecut repede, ca și când oprirea la păianjeni ar fi fost excesivă și ne-am fi aflat în întîrziere, pe lângă crustacei (un homar cât un iepure de câmp, crilul roșu într-un borcan), miriapode și scolopendre, am zăbovit puțin să admirăm stelele de mare, ofiuride cu brațe lungi și încolăcite și stele în cinci colțuri, ca de coral, acum cuprinse de paloarea morții. Mai mult priveam la Gina, răsfrântă în vitrinele verzui. Era din ce în ce mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi trebuit să mă abat din cărarea mea. Să mă întorc nu mă îndemna inima. M-am așezat pe-o buturugă și-am început să plâng. Iar plânsul din vis este cu mult mai sfâșietor decât cel din realitate. Un miriapod hidos, lung cât palma, se strecură pe lângă tălpile mele, în timp ce eu îmi ștergeam lacrimile cu poala rochiței. M-am ridicat și, fără să știu prea bine ce fac, am apucat de marginea scoarței desprinse și-am tras. Era putredă și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aici de față. Vaaai, ce crocodilaș simpatic, mânca-i-ar mama botișorul lui dințos. E dresat ? Merge la picior ? Da. Dar numa’ la stângu, că-i de molibden. Pân-la proteza asa mi-a ros o duzină de picioare. Aha. Sunteți miriapod ? Nu încă dar nu se știe ce ne rezervă viitorul. Și cu ce vă putem servi ? Un wisky ? Nu. Mai bine o țuică de prună. Țin regim vegetarian. Aha. Dar wiskyul nu e tot vegetal ? E vegetal, domnule, da-i
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
moaște (El var și Timpul consumat). Imaginile din fiecare poem zugrăvesc o lume fantastică, aproape pustie, o cale prin ere, ca o lintiță pe ape stătute, portret al morții și al nemișcării. Doar șarpele acela prezent peste tot în tovărășia miriapodului cu un singur picior...(să fie omul cu o singură viață ?). Zguduitoare tăcere în „Numai lintița” și în toată construcția imaginară a ostrovului. În alt poem: „Pe ostrov zăpadă târzie”, poetul știe să sondeze marile întrebări ale lumii prin observație
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
stârnește valuri și n-ai cum ieși la mal în aceste aprigi lupte pentru-un singur ideal sau mai multe idealuri... Resemnarea e un mod de-a ieși la suprafață doar cu un crâmpei de viață și-un mers de miriapod, contra firii; lașii se-ncălzesc la ea... ce iluzii! Nu mă mint! Doar minunile iubirii îi mută pe altă stea, a încrederii în forța care le aprinde torța mersului în labirint. Jilava 1956 Spre certitudini Perfide îndoieli, zadarnic, îmi ieșiți
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
cer. Vis de copii zburdalnici, inocenți, maturi vraja unei naturi plină de euforii. 1946 Această dublă frenezie Orice-ntrebare-i plecare la drum vertical și peste aceste plictisuri de-acum. Visarea, ca orice visare nu-ntotdeauna face rod; al timpului miriapod vrea să ne calce în picioare. Unii vorbesc de cutremure, înec dar și de ce nu au; de ce când plec aș vrea să stau? De ce când stau aș vrea să plec? Această dublă frenezie, a lui Bergson este un pod pe
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mijloc. Locul îl fascina prin aerul său de viață malignă, puturoasă. Gardurile vii erau pe jumătate uscate din cauza buruienilor care se cățărau șerpuitor printre ele, iar iarba creștea rară și nesănătoasă la umbra lor. Cu mădulare mai fibroase decît ale miriapodelor, diverse plante luptau să trăiască pe solul sărac, străduindu-se din răsputeri să se sufoce una pe cealaltă. între rădăcini mișunau insecte, viermi și crustacee minuscule: lucruri îmbîrligate cu ace și clești, burdufe cu guri tari și vorace, viețuitoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]