178 matches
-
scrisori din foșnet de tăceri și-n pârgul florilor de meri la pieptu-ți, jale-i i-am fost har. Ciuntite nopți plângeau tacit lumina ta pe trupul lor hotar de vis cu chip de dor, popas celest din ochi de mirt. Se adânceau în palma ta răvașe-n solzi de soare blând strângându-ți cerul de prin gând, scobindu-ți sufletul din stea. Eu, iernii, am să-i pun năvod din blând omăt voi cerne scrum, și sufletu-mi îmbrac în
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora de frumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa, ce mai stai, scoal’ și ajut-o pe
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
se vede ca un foc În care numai dorurile grele Mă poartă între vise ca-n noroc. Și-n haosul de clipe, infinitul, Se-nalță ca durerea de argint În care eu adorm lângă iubitul Ce-mi dăruise florile de mirt. Speranța moare-n nesfârșite gânduri, Purtând în suflet frigul din Olimp Și zău că nu mai știu în câte rânduri, S-a dus ca noi pierzându-se în timp. Mă-ntorc în banca noastră de salvare Că sălciile astăzi plâng
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
bucuriei și entuziasmului în stare de combinații a destinelor umane. De aceea, Tania Budi merită o cărare de trandafiri prin viață! Cât de mult căutăm în spumele mării care ne forfotește viața, pe omul frumos! Din chipul frumos, ochii iau mirt ca să-și curețe privirea! Aparițiile publice ale Taniei Budi au produs și produc întotdeauna o imagine agreabilă care are legătură cu tot, de la aspect la competență, onestitate, naturalețe. Nu au a revendica o operă maeștrii stiliști atunci când este vorba ca
TANIA BUDI. DEOSEBIRI DE PRINCIPII. O CĂRARE DE TRANDAFIRI PRIN VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373012_a_374341]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CELE NOUĂ MUZE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Erato cu o liră-n mână Cântând al dragostei tumult, Ea trandafiri și mirt adună, Iar din iubire face-un cult. Muza Caliope ne desfată, Epic,dar și filozofând. Iar Euterpe ne îmbată, În ritmul muzicii cântând. Sapho este ca și o muză, Pe Eminescu a inspirat. Și nimeni astăzi nu acuză, Metrul antic
CELE NOUĂ MUZE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371294_a_372623]
-
fidelitate, doar a Ta Mă clatin uneori, în așteptare grea! Creatorul: 103) Ți-e răsuflarea înmiresmată, dulce Iar gura ți-e ca mierea curată de aglice Culeasă cu iubire, din Valea Soarelui Frumoasa mea, iubita Domnului. Terra: 104 -Fruntea cu mirt și aloe mi-o stropesc Și simt cum lin mă îndumnezeiesc La gândul că Tu, de acolo din tării Iubitul meu, neîntârziat la mine iară vii. 105 Te iubesc ca pe un frate, ca pe un Tată Iubire pură, nemaitrăită
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Luca 10.21) Iar poeta întregește, în planul poeticului, această divină osmoză: „Îmbrățișează- mă! Învăluie-mi întregul...” Iar „Măritul Dumnezeu”, în generozitatea Sa, ne permite a găsi calea: „Slavă Ție pentru iubirea învăluitoare / A tuturor văzutelor și nevăzutelor...”, „Fruntea cu mirt și aloe mi-o stropesc / Și simt cum lin mă îndumnezeiesc...” Și îmbrățișarea ar putea fi posibilă: „ - Ești plin de daruri, Tu, O! Preamărit / Dar dintre darurile minunate, Neprețuit / Este al Vieții și al Iubirii sfinte DAR / Revarsă peste toate
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
Urizen 234, legați la al Iubirii car, Siliți să lase Taurului plugul, si sa respire vînturile pustiirii, Să calce în copite țarinile, cu fala nechezînd; aceasta nu-i o harfa gíngașă, Acesta nu-i pîrîu susurător, nici Umbră-a unui Mirt, 205 Ci răni și sînge și țipete-nfricoșătoare și goarne de război, Si inimi care luminii-au fost deschise de marea sabie grozavă, Si măruntaie-ascunse în oțel, ce-i de ciocan bătut, afară spintecate pe pămînt. Cheamă-ți nainte zîmbetele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bouche de Dieu devient " pure " dans son texte-traduction. À remarquer aussi l'interprétation du nom " arătările " (littéralement : " leș visions ", " leș apparences "), traduit génériquement par " l'existant ". Pe vetre și în càpiște s-ațâță jăratecul. S-aprinde ambra pentru zei, si mirtul, sălbaticul. (Supremă ardere) (Blaga, 2010 : 314) Dans leș âtres et leș temples on attise le feu sage. On allume l'ambre pour leș dieux et le myrte, le sauvage. (Suprême combustion) (Miclău, 2010 : 465) Le jeu de la rime est conservé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pumnal trebuie să recheme deodată în sufletul nostru imaginea armei de omor ce ucide pe ascuns, cu tot sinistrul pe care-l poate produce această idee în noi. În Mignon a lui Gothe se înseamnă o țară misterioasă "în care mirtul stă liniștit și laurul sus". Accentul simbolic trebuie să aducă înaintea sufletului nostru intuițiunea acestor antiteze, cari în ele poartă și semnificarea predicatelor lor. Prin mijlocul tonului vrem să vedem cum trece dinaintea ochilor spiritului nostru acel mirt misterios, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care mirtul stă liniștit și laurul sus". Accentul simbolic trebuie să aducă înaintea sufletului nostru intuițiunea acestor antiteze, cari în ele poartă și semnificarea predicatelor lor. Prin mijlocul tonului vrem să vedem cum trece dinaintea ochilor spiritului nostru acel mirt misterios, cu înțelesul său etic, și acel [laur] destinat mărirei omenești, simbolul gloriei. Dar și diferitele raporturi în cari e cugetat un obiect trebuie ca accentul 399 v simbolic să-l predea totdeuna sufletului nostru. Crucea va avea o altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
planta din care este făcută cununa de pe capul unor zei conține substanța narcotică pe care și-o administrau preoții și adepții zeilor respectivi. Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului la o veche divinitate cretană (110), al „ciupercii sacre” psihedelice (Teonanácatl sau Psilocybe mexicana) ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de arbori și plante care „se bucură de protecție veșnică - spune Plinius -, pentru că sunt închinate anumitor divinități : [...] dafinul lui Apollo, mirtul lui Venus” etc. (Naturalis historia, XII, 3) (291). Plinius cel Bătrân descrie mai multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului [plantelor] se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în medicina populară românească, împotriva nevralgiilor de tot felul. „Pentru durerile de cap - spune Plinius - [botaniștii] reco- mandă purtarea unei cununi făcute cu această plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am atins îmi păru că-s cuprins de-o simțire cerească/ Și că pluteam în eter, pieptu-mi sufla ușurat” (Ars amandi, III) (274, pp. 96-97
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Jungmann și croitoresei ca s-o gătească pe Tony. S-o bată Dumnezeu, spuse ea, dacă văzuse o mireasă mai frumoasă și, privind în sus, plină de admirație, se așeză în genunchi așa grasă cum era să prindă crenguțele de mirt pe rochia albă din moiré antique... Asta se petrecea în sufrageria mică446. Aceasta este o contaminare a vorbirii naratorului de către vorbirea personajelor, un fel de citat indirect, care poate fi observat frecvent la romancierii victorieni precum Dickens, George Eliot și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei se vor ospăta, laolaltă cu copiii lor, vor bea vin, purtând cununi și cântând imnuri zeilor; se vor avea bine unii cu alții și nu vor face mai mulți copii decât le îngăduie mijloacele, ferindu-se de sărăcie și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fără mâncare gătită! Adevărat - am zis. Am uitat că ei vor avea și mâncare gătită, cu sare desigur, cu măsline, brânză și ceapă; vor fierbe legume, făcând fierturi țărănești. Le vom adăuga ca desert, smochine, boabe de năut, bob, iar mirt și ghindă vor coace la foc, bând cu măsură. Și astfel, ducându-și viața în pace și sănătate, vor muri, de bună seamă, bătrâni, lăsând copiilor o viață asemănătoare cu cea pe care și ei au avut-o. 9. Cetatea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bucuria le este răsplata cea mare. Dar sunt și din cei care dau cu durere, și doar durerea rămâne botezul acestora. În sfârșit, sunt cei ce dau fără a simți nici durere, nici bucurie, recunoscându-și virtuțile; Ei sunt asemenea mirtului din vale, care Își răspândește parfumul În spațiu. Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbește Dumnezeu și dindărătul ochilor acestora El surâde pământului.” (K. Gibran) Lucrul la timp dăruit prețuiește Îndoit. (Dimpotrivă: „A da târziu e totuna cu a refuza”.) Manierele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de locuitori, India Își pompează rezervele de apă subterană de două ori mai repede decât acestea se reînnoiesc (vezi Arion Roșu, „L’eau en Inde”, 1999-2000, p. 34). 299. Smirna (sau mirha, spune Lexicon botanicum M628) nu se confundă cu mirtul, fiind un extras de Balsamodendron myrrha. 300. Element din materia medica indiană denumind fructul astringent uscat de Emblica officinalis Gaertn., plantă cunoscută din familia Euphorbiaceelor, dar care nu mai e folosită În farmacopee: ea apare Însă ca scr. am•taphala
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]