82 matches
-
primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și doi mecanici, un electrician, un misit, un muzician, un elev etc. De la unii din aceștia se infectează și copii, - cel mai mic de un an și jumătate!3 ) Bacăul nu constituia o excepție. Situația era gravă în întreaga țară, începînd cu Capitala, dovadă indirectă apariția, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
luat drept referință, din cei 222 de tați evrei, 59 sînt comercianți, ceea ce înseamnă, mai mult de o pătrime. Un număr copleșitor, în raport cu cel al concurenților: 10 romîni (între ei și Dimitrie Vasiliu, tatăl poetului) și un armean. însă precupeții, misiții, boccegiii, „spiculanții”, „comptabilii”, cantaragiii, telalii, odăiașii, ceaușii sînt, de asemenea, evrei. O compensație în aparență, romînii împart cu grecii mîndria de a fi „proprietari’’. Evreii au și meserii fără echivalent între cele ale romînilor. Dacă „belfer” sau „belfel” (cum îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spuse, simulând a nu înțelege ce se întâmplă. Acum ți-ai găsit să întârzii când îl avem în vizită pe nepotul meu?!... Unchiul rânjea, clătinându-se se așeză pe un scaun și încearcă să-și scoată pantofii. Am fost la misit. Am făcut un drum până la casa aceea... Mătușa îl privea insistent cu ochii mari, urmărea atentă toate mișcările, el vroia să-și desfacă șireturile dar nu reușea, mâinile păreau lipsite de coordonarea necesară. Am făcut, am făcut un drum cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
urma. Uite... vezi, spuse unchiul. Umbli pe drumuri să rezolvi ceva, îngheți de frig în trenuri și autobuze, iar răsplata asta e: "Să-ți fie rușine!" Nu vezi că te clatini, abia stai? Cine se clatină?... Eu am fost la misit... Cum vrei să ajungem în oraș? De fiecare dată așa face mi se adresă mătușa... E nepotul meu la noi, și tu cum arăți? Cum arăt...? Beat! strigă ea. Eu...?! făcu unchiul și căzu pe o parte. Vezi! Ce! Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
știi decât să bei, să mănânci și să dormi. Așa-mi trebuie și izbucni în plâns. Am vrut să mă mut la oraș, am vrut, spuse printre sughițuri, dar nu face nimic, știe numai să bea. Azi a băut cu misitul, bea și nu rezolvă nimic. După el ar trebui să stăm în mizeria asta până la sfântul așteaptă. Îi place numai mocirla, numai porcăriile. Și se crede intelectual... Ptiu! Ești un bețiv ordinar, asta ești! Rămăsesem pironit locului și nu știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o casă... Da' nu rămân aici în ruptul capului. Plec singură și tot plec! Tu rămâi, ești în mediul tău, ai cu cine să te "distrezi". Femeie! se învioră unchiul deodată. Azi n-am băut, să știi. Am fost cu misitul la casă... Da' n-avem bani, cu ce s-o cumpărăm, spune? Cu ce bani? Cu banii noștri! Numai că tu îi bei. N-am băut, n-am băut... Misitul mi-a făcut cinste. De când lucrăm împreună, ne-am împrietenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
deodată. Azi n-am băut, să știi. Am fost cu misitul la casă... Da' n-avem bani, cu ce s-o cumpărăm, spune? Cu ce bani? Cu banii noștri! Numai că tu îi bei. N-am băut, n-am băut... Misitul mi-a făcut cinste. De când lucrăm împreună, ne-am împrietenit... Sigur! exclamă mătușa. Bețivul la bețiv trage. Și el e ca tine... Cu voi n-ajung eu în oraș niciodată! Niciodată!... Tot eu o să rezolv, spuse el, tot eu. Tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
niciodată! Niciodată!... Tot eu o să rezolv, spuse el, tot eu. Tu n-ai relații, nu știi cum să te porți cu oamenii. Bine că știi tu, ordinarule! De ce mă faci ordinar? Ți-am spus n-am băut. Mi-a dat misitul. A făcut o afacere bună și a plătit el... Tot eu rezolv, tot eu! scanda clătinându-și capul aplecat spre pantofii din picioare. N-ai știut cum să te porți cu oamenii, i-ai respins... Ești o respingătoare, de asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
rezolv, tot eu! scanda clătinându-și capul aplecat spre pantofii din picioare. N-ai știut cum să te porți cu oamenii, i-ai respins... Ești o respingătoare, de asta n-ai câștigat în viață... Ce să câștig, holercă de la un misit?! răbufni mătușa. Casă vreau, casă în oraș! Unchiul căpătase o privire pierdută, nu bănuiam la ce se gândește, mâinile îi atârnau pe lângă corp lipsite de voință. Mătușa continua avântată: Ai glumit o viață întreagă cu lumea, numai cu mine nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mijlocitorilor necinstiți care au ridicat un zid între rege și țară. Nu de acum, ci de doi ani am făcut să se audă un strigăt de prevestire. El nu a fost ascultat. Acum târgul s-a încheiat între guvern și misiții care pândesc la ușile dosnice; el s-a încheiat primejduind existența, însăși a țării și a monarhiei. Dar acest guvern s-a făcut, în același timp, slugă plecată străinilor pe care i-a ademenit, făgăduindu-le afaceri și câștiguri. De
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pinath, J.S., Calea Văcărești, 33; Steinberg, H., Calea Rahova, 7 (p. 317). Bursa este deschisă în fiecare zi, cu excepția duminicilor și sărbătorilor de la 1 la 3 pentru agenții de schimb și de la 3 1/4 la 4 1/2 pentru misiții de mărfuri. Sediul în str. Doamnei, 7 (p. 317). Berării (braserii): La Gambrinus (P. Georgevici), Calea Victoriei, 4 și str. știrbeiVodă, 2; Anghelopulo, G., Tunel de veselie, Calea Victoriei, 1; Bischafer (M-me Marie), Calea Griviței, 31; Burănescu, St., Tunel american, str. Lipscani, 81
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vom aștepta rezultatul. La Parc Hotel, seara, suntem obiecte de curiozitate. Sănduța În special Într-un costum transoceanic, cu păpușa gigant de la El Paso, se plimbă ca o prințesă a dolarului. În sala restaurantului, În jurul meu, au Început să roiască misiții, În vânătoarea de dolari. Iar eu stau Îngândurat, prizonier, ostatic, În fața acestei lecții de economie politică. Am cumpărat-o Într-o jumătate de oră În țară străină, fără a da toți banii, fără a-mi controla pașaportul, am străbătut atâtea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a încheiat contracte suculente, cu China - relație amplă, organică, prin care Ceaușescu încerca să se distanțeze, în limita posibilului, de presiunea sovietică, iar abilitatea sa a fost în acest caz, ca și altădată, să se ofere ca intermediar, aproape un misit inteligent, perseverent, un mediator care încearcă să împace tabere ce se află în conflict. Astfel, el a ridicat cea mai mare ambasadă a Chinei în Europa, și în acest fel, cu ajutorul marelui imperiu care se deștepta din amorțeala dogmatică lăsată
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
petrol, dar, în primul rând, pentru a vindeca orgoliul american de cicatricea vie și profundă a „dezastrului Vietnam”, care a marcat cel puțin o generație întreagă, cea a „anilor ’60”, la modul profund!...Ă Tot în rol de intermediar, de „misit diplomatic”, Ceaușescu - iarăși după revista Der Spiegel - a reușit o performanță excepțională, aducând la masa tratativelor cele două puteri inamice organic, lumea arabă și cea israelită, prin vizita extraordinară a lui Anwar Saddat în capitala Israelului. (Act pe care acesta urma
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ușureze păcatele! BACĂUL DIN 1916-1917 L-AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau ca pisicile când le sărutam pe după butoaiele cu murături din prăvălia lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și pândit de oftică, inteligent și cu humor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aplicând hotărârea Comitetului Central În acest sens și anume: a) Pentru organizare de cooperative de producție; b) Pentru plasare În câmpul muncii a celor de caută servicii; c) Pentru Îndrumarea tineretului spre meserii”. Despre agricultura care era la fel de plăcută comercianților, misiților, doctorilor, profesorilor ș.a. ca și sarea câinelui, se căutau la punctul A/7 : „Posibilitățile de a face cooperative agricole, arătându-se amănunțit condițiunile”. Cu toată strădania noastră, nu am găsit niciun document atestător al vreunei cooperative agricole evreiești constituite pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ei, strâmbând din nas când unul din verii domniei sale i-a arătat casa pe care șia cumpărat-o el. Nu era rea, dar mamei nu-i plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
permis sau ignorat supraviețuirea nou-născutului la Auschwitz par și ei doar simple jucării În ambiguitatea „kitschului” barbar În care operează, diavoli mărunți și servili care pot fi, la fel de bine, sadici sau neglijenți, sau plictisiți. Ca și Omul În gri, noii misiți ai tenebrelor nu forțează nici ei răul. Nu au de ce, răul domină, suveran, peste victime și peste călăi. „Omul catastrofei nu are destin... statul, dictatura, numește-l cum vrei, Îl prinde cu forța de sucțiune a unui vârtej... și haosul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere. 5. Nu se considera că o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul că aceasta își exercită activitatea prin intermediul unui curtier (misit), al unui agent comisionar general sau al oricărui alt intermediar (agent) cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite. 6. Faptul că o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către
CONVENŢIE din 25 aprilie 1979 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democratice Sudan privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151709_a_153038]
-
acestei persoane este limitată la cumpărarea de marfuri pentru întreprindere. 5. Nu se considera că o întreprindere a unui stat contractant are un sediu stabil în celălalt stat contractant prin faptul că aceasta își exercită aici activitatea prin intermediul unui curtier (misit), a unui comisionar general sau oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane să lucreze în cadrul activității lor obișnuite. 6. Faptul că o societate care este rezidență a unui contract controlează sau este controlată de către o societate
CONVENŢIE din 27 septembrie 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152146_a_153475]
-
str. Dionisie 65. str. Popa Soare 20. 971. Boghici Gheorghe, 7 apartamente, București, calea Griviței 290, str. Col. Iacobini 4-6. 972. Boghici Gheorghe, 8 apartamente, București, Bd. Bucureștii Noi 216. 973. Bancă Com. Italiană și Română, 28 apartamente, Brăila, str. Misiților 25, Galați, B-dul Ana Ipătescu 17, Constantă, str. Brâncoveanu 1, Timișoara, Piața Libertății 2, București, str. Ghenadie Petrescu 139, str. Bursei 2. 974. Baicoiescu M. Mihail, 13 apartamente, București, str. Prof. I Bogdan 17, str. Vasile Lascăr 154, Băneasa-Ilfov, Sos
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
a pictat, reprezintă în opera lui cele mai realiste picturi pe care le-a făcut. Empatia lui Băncilă s-a direcționat spre evreii săraci, care trebuiau să supraviețuiască din îndeletniciri mărunte sau servicii. Așa erau negustorii de haine vechi, aparii, misiții sau diverși meșteșugari oropsiți. Cele mai reușite imagini cu evrei pe care pictorul le-a realizat sunt "Croitorul", "Peticarul" și "Cizmarul". "Peticarul" este un bătrân care de abia vede să mai bage ața pe un ac și care, este silit
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Nicolae Grigorescu. Zaraful este reprezentat cu un ban într-o mână și cu privire lacomă. Cromatica dominantă este cafenie. Toți zarafii sunt îmbrăcați boierește și nu au nimic în comun cu "Aparul" și cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
un ban într-o mână și cu privire lacomă. Cromatica dominantă este cafenie. Toți zarafii sunt îmbrăcați boierește și nu au nimic în comun cu "Aparul" și cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a evidențiat antagonismul dintre ele
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
s-a decis să coboare linia orizontului în peisajele sale. În 1855 Salonul anual se confundă cu "Expoziția Universală". Corot este unul din cei 34 de membri ai Juriului, numiți de însuși Napoleon al III-lea. În anul 1858, un misit, domnul Boussaton, îi propune să facă o vânzare de tablouri pentru a sonda preferințele publicului. Corot ezită (nu obișnuia să-și vândă lucrările, iar când era constrâns s-o facă, le recupera cu prima ocazie). În cele din urmă acceptă
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]